Alegerile parlamentare de acum patru ani nu s-au terminat cu bine pentru România. Partidul câștigător în 2016, PSD, și-a petrecut mare parte din mandatul încredințat atunci de alegători atacând statul de drept, înainte ca liderul să ajungă la închisoare pentru abuz de putere, amintește The Economist. Dacă în anii trecuți miza a fost una uriașă, scrutinul de acum stă nu doar sub semnul pandemiei de coronavirus, ci și al unui interes mai scăzut al electoratului față de majoritatea care va da viitorul guvern, astfel încât, la finalul zilei, apatia ar putea fi adevăratul câștigător al legislativelor, remarcă și Euronews.
Într-un articol privind alegerile din România, ”The Center might just hold” (”Centrul ar putea rezista”), The Economist amintește experiența guvernării Dragnea și prăbușirea guvernării PSD în urma unei moțiuni de cenzură, urmată de instalarea la Palatul Victoria a unui guvern minoritar PNL care s-a luptat să guverneze având în vedere lipsa spijinului din parlament.
Distanțarea față de democrațiile iliberale din Polonia și Ungaria
Alegerile din această duminică ar avea ca principală miză aceea de a oferi PNL o platformă politică parlamentară mult mai stabilă, notează publicația citată. Este de așteptat ca liberalii să poată forma o coaliție funcțională de centru dreapta.
România, care a fost lovită puternic de Covid-19, a impus măsuri de carantină stricte ceea ce a generat însă și nemulțumiri față de actuala administrație, mai ales în rândul alegătorilor din mediul rural, mai amintește The Economist.
Cu toate acestea, nu vorbim despre un val de nemulțumiri atât de mare încât să deturneze rezultatul alegerilor.
Consolidarea poziției PNL ar putea ajuta România să continue drumul său de distanțare tot mai mare față de democrațiile iliberale din Ungaria și Polonia, conchide The Economist.
De la Sauron la apatia din vremea pandemiei
Premierul român Ludovic Orban ținea cândva prima pagină comparându-l pe președintele țării de atunci Traian Băsescu cu Sauron, liderul tărâmului Mordor din celebrul roman al lui Tolkien ”Stăpânul Inelelor”.
Asta se întâmpla în 2008 când Orban a deținut pentru opt luni poziția de ministru al transporturilor, într-un alt guvern liberal minoritar, notează și Euronews într-o analiză intitulată ”Să fie apatia principalul câștigător al alegerilor din România?”.
A fost nevoie de încă alți 10 ani pentru ca Ludovic Orban să ajungă președintele PNL, după ce partidul a trecut și prin marea înfrângere din 2016 când PSD-ul condus de Liviu Dragnea a obținut o victorie istorică de 45,5%.
La ultimele alegeri, liberalii conduși de Alina Gorghiu au obținut 20%. Așa se face că liderul liberalilor a fost schimbat și înlocuit cu Orban.
Spectaculoasa prăbușire a PSD și lipsa de entuziasm
Trecând în revistă traseul său politic, Euronews observă că drumul său către prima linie a leadership-ului are puțin de-a face cu propriile acțiuni, cât cu spectaculoasa prăbușire a PSD-ului condus de Liviu Dragnea, condamnat în cele din urmă la trei ani și jumătate de închisoare pentru corupție.
Euronews amintește și modificările abuzive ale legilor anticorupție și masivele proteste de stradă.
Numit premier în 2019 de președintele Klaus Iohannis, provenit tot din PNL, Orban a guvernat minoritar, cu sprijinul USR PLUS și cu o agendă puternică pro-europeană.
În ciuda pandemiei de Covid-19 și a unei moțiuni de cenzură, Orban a reușit să se mențină la putere și să-și conserve un sprijin politic. Alegerile din 6 decembrie reprezintă însă un test în fața publicului ( un prim test a fost totuși dat de alegerile europarlamentare și cele locale- n.red).
Euronews mai notează că în ciuda masivelor proteste de stradă din 2017 și a scandalului uriaș declanșat de PSD pe tema tentativelor de a pune capăt luptei anticorupție, PNL-ul condus de Orban nu a reușit să genereze prea mult entuziasm de când se află la Palatul Victoria.
Prezența slabă la vot și pericolul extremei drepte
Ca urmare, interesul pentru alegerile de duminică este unul limitat, mai comentează Euronews. Radu Magdin, analist politic citat de Euronews, precizează că prezența la vot este una scăzută și acest lucru nu poate fi pus doar pe seama pandemiei de coronavirus, ci este și un semnal al dezamăgirii electoratului față de opțiunile pe care le are.
Politico.eu insistă asupra pericolului unei alianțe de extremă dreapta de a intra în Parlament. Pandemia de coronavirus aruncă o umbră asupra alegerilor din România, marea primejdie fiind prezența slabă la urne și maximizarea șanselor unei noi forțe politice de extremă dreapta, AUR.
”Naționaliștii extremiști de la Alianța pentru Unitatea Românilor au câștigat teren în rândul corona-scepticilor și al antivacciniștilor în timpul pandemiei, dar și în rândul unor grupări neo-protestante”, notează Politico.eu, citându-l pe Cristian Pârvulescu.
4
3
