Avocatul Andrei Lupu, candidatul USR PLUS pentru Camera Deputaților în județul Prahova, vorbește despre reforma constituțională profundă pe care o preconizează programul Alianței pe care o reprezintă. Printre ideile promovate se numără limitarea mandatelor primarilor la două, restrângerea numărului de parlamentari la 300, digitalizarea justiției și toate prevederile legislative din pachetul „Oameni noi în politică”. Europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv al USL PLUS, se alătură discuției, pentru a vorbi despre șansele USR PLUS de a-și impune ideile într-o coaliție, cel mai probabil cu PNL, și despre strategiile postelectorale de negociere ale formațiunii.

Andrei Lupu, Dragoș TudoracheFoto: USR

VIDEO INTEGRAL

Principalele idei

• Reforma constituțională poate fi inițiată cu cel puțin o treime din totalul parlamentarilor.
• USR PLUS își dorește un scor care să o pună pe picior de egalitate cu PNL și să îi confere forță în negocieri.
• Reparația legilor justiției este imperativă, după distrugerile produse în sistemul legislativ de PSD în epoca Dragnea.
• USR PLUS are însă o strategie care depășește acest palier de discuție, prin demersuri cum ar fi digitalizarea justiției.
• Digitalizarea justiției pornește de la plata online a taxelor de timbru sau depunerea online a chemărilor în judecată și ajunge la transparentizarea actului de justiție prin transmisia publică a ședințelor de judecată.
• Restrângerea numărului de mandate pentru primari vizează micii baroni locali, care folosesc resursele dobândite la Primărie pentru perpetuarea eternă în funcție, și nu primarii competenți. Primarii sunt mici „președinți locali”, cărora trebuie să se li se aplice aceeași logică de echilibru constituțional ca președinților.
• Un parlament cu 300 de membri va fi mai suplu, mai puțin birocratic, iar reprezentanții aleși vor avea o responsabilitate mult mai mare. Candidatura pe locuri eligibile nu va mai putea fi o recompensă politică în aceeași măsură ca până acum.
• USR PLUS își dorește ca Parlamentul din 2024 să fie unul cu 300 de membri.
• Și Andrei Lupu, și USR PLUS acordă prioritate tuturor prevederilor din ințiativa „Oameni noi în politică”, conform căreia penalii trebuie excluși din funcții publice, numărul de parlamentari pentru diaspora trebuie crescut, pe lângă unele din ideile deja amintite.
• PNL este confirmat drept partenerul de coaliție cel mai probabil pentru USR PLUS. Negocierea cu PNL va fi una complexă, dar USR PLUS speră că votul o va așeza pe o poziție de egalitate cu PNL și îi va conferi forță de negociere și mai remarcă faptul că și PNL a transmis semnale pozitive în chestiunea reformei constituționale, chiar dacă și-a precizat mai puțin ideile.
• Andrei Lupu și alți candidați ai USR PLUS sunt produsul unor așteptări născute în societate în ultimii ani, care se referă la un nou stil de politică și de oameni implicați în politică. Această așteptare e ceea ce definește și individualizează USR PLUS.

Prima întrebare pentru domnul Andrei Lupu se referă la reforma constituțională profundă pe care o preconizează USR PLUS în programul politic. USR a fost deja patru ani în Parlament, de ce nu ați inițiat această reformă mai devreme?

Andrei Lupu: Colegii noștri din USR au fost foarte activi în ultimii patru ani, dar discuția pentru modificarea Constituției presupune un grup de inițiativă de o treime din parlamentari. În 2016, colegii noștri din USR au obținut aproximativ 10% și, din păcate, nu au reușit să găsească susținere în zona PNL-ului sau a altor grupuri cât de cât deschise pentru o reformă constituțională. Acum, odată cu noul Parlament, sperăm să construim o majoritate suficient de largă, odată pentru a iniția revizuirea constituțională, dar și mai important, pentru a reuși să adoptăm această revizuire, lucru pentru care ne trebuie două treimi din voturile fiecăreia dintre Camere - chiar trei sferturi, în plenul reunit, așa cum prevede Constituția.

Cu cât votul de duminică va fi mai curajos în direcția USR PLUS, cu atât el ne va permite să mergem mai ușor în direcția revizuirii Constituției, care este un aspect esențial. Constituția nu a mai fost revizuită din 2003 și, așa cum am văzut de ceva timp încoace, mecanismele constituționale ajung să scârțăie și să avem tot felul de blocaje și de crize constituționale.

Am ajuns la domnul președinte executiv Dragoș Tudorache imediat, fiindcă presupunem că suntem deja în Parlament, la un scor bun pentru USR PLUS și negocieri între partide. Domnule Tudorache, veți forma o majoritate cu PNL, veți reuși să negociați reforme constituționale cu acest partid?

Dragoș Tudorache: Eu cred că da. În mod evident, noi contăm pe un rezultat foarte bun, care să ne pună în situația unei negocieri serioase, de conținut, pe care să o avem cu PNL, cel mai probabil partener de coaliție și de majoritate parlamentară, de luni încolo. Și asta ne va pune și în acea situație pe care ne-a descris-o colegul meu Andrei Lupu, și anume de a iniția în primul rând, cu o treime din membrii Parlamentului, reforma constituțională. Și în al doilea rând, de a o pregăti așa cu se cuvine.

Pentru că este esențial ca de această dată să lucrăm foarte mult în Parlament, acolo unde este firesc, logic să lucrăm. Pentru că trebuie să și schimbăm cumva fața aceasta a Parlamentului care de 20, 30 de ani încoace nu a prea demonstrat că este acel for reprezentativ pentru societate care să facă lucruri bune pentru societate. De data asta, eu cred că, cu o majoritate solidă, putem arăta că Parlamentul poate face și lucruri bune, printre ele și această reformă constituțională, atât de importantă din punctul nostru de vedere pentru sănătatea statului român.

Din nou la domnul Andrei Lupu, pentru că el e juristul în această ecuație. În programul USR PLUS există multe idei și propuneri politice care sunt un soi de reparație față de ceea ce s-a întâmplat cu cadrul normativ al justiției în epoca Dragnea. Pe de altă parte, după performanțele de la ultimele trei scrutinuri, PSD pare a fi un partid în pierdere de viteză, condamnat la opoziție. Nu cumva e prea târziu și ne concentrăm pe conflicte care nu mai contează?

Andrei Lupu: Este adevărat că este târziu. Și, din păcate, partidul aflat acum la guvernare a avut destul timp pentru a începe să curețe un pic justiția. Însă nu am văzut nimic în zona asta, de când PNL a preluat guvernarea, cu excepția unui proiect de lege lansat destul de târziu, acum aproape o lună - și este pus în dezbatere publică până după alegeri.

După aproape trei ani, era imperativ să avem o reparație în acest domeniu cât mai rapid. Din punctul nostru de vedere, imediat ce se va ajunge la o majoritate și un guvern, va trebui să ne ducem rapid în Parlament și să corectăm legislația din justiție, cea penală. Dacă există blocaje în Parlament, acest lucru se poate face inclusiv prin angajarea răspunderii Guvernului. Acest proces e unul prin care noi, USR PLUS, ne-am definit. Din păcate, PNL s-a angajat la aceste corectări, ca să le spunem așa, dar nu a făcut prea mult - doar lansarea unei dezbateri.

În același timp, sunt multe alte lucruri care țin de reforma în justiție. Noi ne-am luat un angajament care se poate rezuma foarte plastic: să nu mori cu dreptatea în mână. În momentul de față, în justiția românească - fie penală sau civilă - procesele ajung să dureze extraordinar de mult, oamenii stau cu anii prin instanțe, așteaptă soluții care se lungesc la nesfârșit, iar asta se întâmplă de multe ori pentru că justiția nu este suficient de pregătită. Există probleme în legislație și există probleme în ceea ce am putea numi sistemul administrativ.

Iar ceea ce noi propunem, în primul rând, aici este digitalizarea justiției. Ceea ce s-a făcut până acum, cât de cât, s-a făcut de sus în jos, cu reglementări care nu sunt încă foarte clare. Nu avem nevoie de termene infinite în care, de pildă, ne certăm despre felul cum ne plătim taxa de timbru. Ci de o platformă online în care îți poți plăti taxa de timbru. Sau prin care statul asistă cetățenii care vor să meargă în instanță. Acum acest lucru îl fac avocații, dar nu e nevoie de avocați care să îți ghideze primii pași într-o instanță, statul poate face asta gratuit pentru tine. Aceasta e o construcție care merge dincolo de la a corecta dezastrul produs de PSD în cei trei ani de guvernare.

Digitalizarea Justiției. Avantaje pentru cetățean

Hai să detaliem puțin ce înseamnă această digitalizare din punctul de vedere al simplului cetățean care are o treabă la tribunal. Ați vorbit de plata taxei de timbru online, ce alte facilități mai poate oferi un sistem digital?

Andrei Lupu: În Ministerul Justiției au existat proiecte de digitalizare încă de prin 2004-2005, dar ele nu se văd astăzi așa cum ar trebui să se vadă la cetățean. Există un site în care poți consulta soluțiile finale într-un dosar, dar în rest... în momentul de față nu se poate depune o cerere de chemare în judecată online, nu se poate depune o întâmpinare online, nu se pot depune probe online, nu poți fi audiat online... Aceste lucruri sunt obișnuite în alte țări. În ultimele luni, a devenit uzual ca noi să ne vedem prin camerele calculatoarelor, inclusiv acum, ar trebui să ne putem vedea la fel și în instanțe, ar trebui să putem depune documente online, să nu mai fie nevoie să mergi la registratura instanței și să stai zile întregi până e persoana de acolo suficient de deschisă încât să preia documentele.

Avocații ar trebui să poată administra aceste documente online, între ei, la fel cum judecătorii ar trebui să organizeze aceste ședințe online. Cu ocazia crizei din domeniul sanitar, s-a dovedit că toate acestea funcționează și vor funcționa și atunci când pandemia nu va mai fi de actualitate. Iar dincolo de asta, avem nevoie și de transparență în justiție, iar online-ul contribuie și el la această transparență. În momentul ăsta, teoretic ședințele de judecată sunt publice, dacă nu există vreo problemă legată de exemplu de proiecția minorilor. Teoretic, în rest, orice cetățean poate intra într-o sală de judecată. Dar, în realitate, nu pot intra mai mult de 15 persoane. E foarte simplu să transmiți ceea ce se întâmplă într-o ședință cu o cameră de Web, iar atunci când asta se va întâmpla, cetățenii vor avea încredere în sistemul de justiție, care, așa cum știm din diferite sondaje de opinie, este foarte scăzută astăzi.

Să ne întoarcem la probleme constituționale, fiindcă din fericire nu toți avem treburi la tribunal, iar reforma constituțională privește toți potențialii Dvs. alegători. Haideți să vorbim puțin despre primari, Programul USR PLUS vrea să le limiteze mandatele la două. Ce ne facem cu primarii cu rezultate - ca să vă contrariez, o să vă dau un exemplu din alt partid, Emil Boc, care pare că a făcut o treabă mult mai bună la Cluj decât la Guvern. Nu e o pierdere faptul că primari de acest tip își vor vedea cariera stopată după două mandate?

Andrei Lupu: Da, există cu siguranță primari cărora electoratul le-a oferit mai multe mandate. E cazul să precizez că propunerea noastră se referă nu numai la primari, ci și la președinții de Consilii Județene, iar ei se pot întoarce în funcție după o pauză de un mandat. Dar, mai ales, propunerea noastră nu se referă la Emil Boc sau la alți primari populari. Se referă la toate cazurile de acest tip, or în majoritatea cazurilor nu vorbim de primari apreciați, ci la mici baroni locali, care ajung să pună stăpânire pe resursele din zonă și apoi să le folosească pentru a obține noi mandate. Prin urmare, propunerea noastră invită la un pas în spate după opt ani. Dacă e vorba de un primar cu adevărat extraordinar, acesta va putea reveni după alți patru ani.

Dragoș Tudorache: Aș adăuga și eu aici un argument, care ține de eliminarea unui risc de monopol de putere. Să ne gândim la ceea ce se întâmplă în alegerea președintelui țării, aș merge până acolo fiindcă un primar este un fel de mic președinte pentru comunitatea respectivă. Logica politică, constituțională, limitează mandatele președintelui, care poate fi un președinte foarte bun. Poate că electoratul și l-ar dori și o a treia oară. Însă există o logică de filozofie politică și de echilibru constituțional care limitează mandatele. Ea se aplică și la nivel local. Ea nu trebuie privită ca o măsură împotriva unui om, fie el Emil Boc sau altcineva, ci ca o chestiune de sănătate constituțională și politică. Și de responsabilitate. Fiindcă un om care știe că e limitat la două mandate se va simți responsabil să dea ce are mai bun în el – sau în ea – și să facă maximum de performanță politică în cele două mandate.

Cum și cu cine va negocia USR PLUS

Domnule Tudorache, s-ar putea ca această prevedere să nu convină PNL-ului, care are destui primari în funcție. Cum faceți să o negociați?

Dragoș Tudorache: Dacă electoratul ne va pune în postura pe care o sperăm noi, de negociere de la egal la egal cu PNL, bineînțeles că nu va fi o negociere simplă. Prin mai multe voci ale partidului, în ultimele săptămâni am făcut foarte clar faptul că suntem pregătiți pentru o negociere complexă, dificilă, care va dura poate o săptămână, două sau trei chiar și pentru primele puncte de consens. Asta nu ne va împiedica să ne urmărim obiectivul de a ajunge la un program de guvernare care să conțină cât mai mult din reformele pe care noi le considerăm importante în stat.

Dacă ne uităm și la semnalele politice pe care și PNL-ul le-a dat - poate mai timid, până acum -, și acest partid s-a pronunțat în favoarea unei reforme constituționale. Bun, nu au spus ce așteaptă ei de la o reformă constituțională. Dar eu cred că elementele pe care trebuie să le schimbăm în constituție sunt evidente pentru toată lumea și ne dorim ca în negocieri să conturăm un program de guvernare foarte clar, pentru a nu avea sincope mai târziu în privința aplicării lui. Acest lucru e valabil și pentru tot pachetul de modificare a legislației electorale.

Nu e vorba numai de limitarea mandatelor de primar la două, am mai propus și votarea primarilor în două tururi, o reprezentare mai mare a diasporei - e o listă întreagă de elemente pe care le vrem schimbate și pentru care sperăm să găsim și înțelegerea și sprijinul PNL. Noi ne vom lupta pentru aceste lucruri în negociere, pentru că ni le-am asumat în fața electoratului, definesc oferta noastră politică și nu vom renunța la ele.

Oarecum conexă este și reducerea numărului de parlamentari la 300. Am avut un referendum, în vremuri aproape imemoriale, electoratul și-a exprimat voința. Până acum nu s-a întâmplat nimic. Cum va reuși USR PLUS să facă asta? În logica de mai sus ar trebui să determine PNL să facă asta, dar „pentru noi toți e mai bine să avem mai mulți parlamentari” din punctul de vedere al politicienilor, nu?

Dragoș Tudorache: Nu și pentru noi. Noi credem cu fermitate în nevoia de a ne duce acolo unde voința poporului s-a dus acum mai bine de zece ani de zile. La un Parlament mai suplu, mai eficient și, cred eu, și mai responsabil în fața electoratului. De aceea, pentru noi, implementarea voinței din referendumul consultativ este unul din elementele de căpătâi pe care le vom negocia. Nu știu cum anume se va poziționa PNL pe această prevedere, dar din punctul nostru de vedere este esențială în pachetul de reformă constituțională. Ne dorim ca Parlamentul din 2024 să fie deja un Parlament de 300.

Domnule Andrei Lupu, fiindcă sunteți jurist, vă întreb pe Dvs. ce avantaje are un Parlament mai restrâns.

Andrei Lupu: În principiu, nu există dezavantaje. Nu ne oprește nimeni să avem în continuare două Camere, deci beneficiul unei dezbateri mai prelungite. Nu ne oprește nimeni să avem la fel de multe Comisii, ceea ce se va întâmpla e că vom avea mai puțini membri în acele comisii, ceea ce în fond nu e un lucru rău. Fiecare județ va avea mai puțini reprezentanți, dar asta nu-i va opri să fie la fel de răspunzători în fața cetățenilor.

Mai există și argumentul scăderii cheltuielilor, dar nu cred că acesta este esențial. Important e că îi responsabilizăm pe cei care merg acolo. Și facem din funcția de parlamentar mult mai mult decât o răsplată politică pentru activiștii de partid. Ajutăm și partidele să își selecteze cu adevărat bine trimișii în Parlament și ajutăm și cetățenii să conștientizeze mult mai clar că cei 300 trebuie bine selectați. În sumă, scăpăm de multă birocrație, de unele costuri și responsabilizăm. Cred că acesta este cel mai important aspect, responsabilizarea.

Inițiativa "Oameni noi în politică" a fost preluată integral în programul USR PLUS

Aveți o inițiativă legislativă preferată, pe care vreți să o introduceți prima după ce veți deveni parlamentar?

Andrei Lupu: Da, clar. Există un proiect pe care l-am scris acum aproape trei ani, pe când eram în societatea civilă, prin platforma România 100. E vorba despre proiectul „Oameni noi în politică”. Prima inițiativă legislativă cetățenească din România, de la Constituția României din 1991 încoace. Am fost unul dintre inițiatori, alături de mai mulți colegi din societatea civilă. Am reușit atunci să strângem undeva la 130 de mii de semnături de susținere, cu mult peste baremul de 100 de mii pe care îl prevede Constituția pentru crearea unei inițiative legislative cetățenești.

Am trecut însă printr-un moment de restriște atunci când primarii din diferite localități au început să anuleze liste de semnături pentru aspecte absolut formale și am ajuns la Curtea Constituțională contestând aceste anulări. Ne-am trezit într-o situație oarecum absurdă, în care ne-au fost luate în considerare 99.600 de semnături, cu 400 mai puțin decât impune Constituția. Pentru motive absolut formale, repet, ca faptul că la sfârșitul dosarului cu semnături dintr-o anume localitate, primarul nu pusese corect ștampila sau sigiliul primăriei - nu se punea problema de semnături false sau alt viciu serios. Atunci, ne-am luat angajamentul că primul proiect pe care îl vom depune e chiar acest proiect. Eu, personal, îmi doresc ca acesta să fie primul pe care îl voi promova, imediat ce voi ajunge în Parlament și voi putea depune proiecte.

Domnule Tudorache, „Oameni noi în politică” este și o prioritate a Alianței USR PLUS sau este doar o miză personală a lui Andrei Lupu?

Dragoș Tudorache: Este o prioritate și pentru noi, ca alianță și în curând ca partid, fiindcă așteptăm să se producă și fuziunea juridică. Toate elementele din pachetul legislativ „Oameni noi” se regăsesc în programul nostru politic. Am vorbit deja mai devreme despre reprezentativitatea diasporei, care e un exemplu foarte bun. E un element foarte important. Vedem cu toții cu cât entuziasm votează diaspora de fiecare dată, iar ăsta e un lucru foarte bun, că românii din străinătate rămân conectați civic, politic, la viața de acasă. Pe de altă parte, votează pentru un număr mult prea mic de parlamentari față de ceea ce înseamnă diaspora în momentul de față. Cred că este o datorie morală, noi simțim că o avem față de ei. E doar unul din elementele din acest pachet.

Ce îl recomandă pe Andrei Lupu și nou-veniții în politică

Ultima întrebare e obligatorie într-un context electoral. Îl rugăm pe domnul Andrei Lupu de să ne spună de ce ar trebui să îl voteze alegătorii, iar apoi îl rugăm și pe domnul Dragoș Tudorache să răspundă la aceeași întrebare.

Andrei Lupu: Ceea ce cred eu că este definitoriu pentru mine e faptul că fac parte dintr-un val nou de politicieni sau de oameni politici... sincer, nici nu îmi plac foarte mult acești termeni. De oameni implicați în politică, de oameni noi care pot aduce și o perspectivă nouă asupra modului cum se face politică în România. De oameni care vor reuși să țină legătura, să facă un schimb de idei permanent cu societatea, cu zona în care au fost aleși. Și care nu merg în Parlament doar pentru a ocupa o poziție de oarecare prestigiu. Nu merg acolo pentru că am nevoie de o funcție publică.

Dimpotrivă, vin din zona privată, unde am acționat suficient de mult timp pentru a beneficia de pe urma experienței. Merg în Parlament tocmai pentru a transmite ceea ce am învățat în zona privată, ceea ce am acumulat în anii de avocatură, de predat în Universitatea din București. Vreau să contribui mai degrabă decât să obțin ceva pentru mine. Sunt alături de mine, în USR PLUS, mulți colegi care au aceeași perspectivă. Care vin din zona privată, care ar fi putut să câștige acolo mai mult. Care vin din diaspora, dar care merg spre Parlament din dorința de a contribui. Și care au spus: „Atât, nu se mai poate!”, din ianuarie 2017, când mulți dintre noi au spus același lucru și au ieșit în stradă. Unii dintre noi am dorit să ne implicăm și dincolo de proteste, fiindcă e cazul să facem și noi regulile.

Dragoș Tudorache: Elementele pe care le-a spus Andrei sunt cele pe care le-aș sublinia și eu. Trebuie să înțelegem că noi toți, cei din USR PLUS, USR-ul la început, în 2016, dar și PLUS-ul, doi ani sau trei mai târziu, suntem produsul acestei așteptări născute în societate, de a vedea un altfel de politician și un altfel de politică. Și cred că Andrei spunea foarte bine că acea politică pe care am văzut-o până acum, timp de 30 de ani, care înseamnă de fapt căpătuială, acei oameni politici care intrau în politică pentru a o folosi în interesul lor e ceea ce societatea vrea să vadă schimbat. Iar oferta noastră politică reprezintă acea schimbare. Reprezintă ceea ce noi am numit Revoluția bunei guvernări, o politică în folosul celor care votează.

Pentru că noi înșine am venit de acolo. Mulți dintre noi încă nu ne simțim politicieni, nu ne place să fim numiți politicieni, fiindcă ne simțim, în adâncul nostru, cetățeni care au trăit și au avut această frustrare de a nu fi serviți așa cum trebuie de către clasa politică de până acum. Și au ales să se implice. Asta este ceea ce ne definește pe noi în această nouă forță politică, USR PLUS, și asta, credem noi, convinge și electoratul să ne dea încrederea sa.

Transcrierea discuției a fost editată pentru concizie și claritate.

Despre Andrei Lupu

- candidat USR PLUS pentru Camera Deputaților, în județul Prahova

- avocat, a studiat nu numai Dreptul, ci și Științe Politice la SNSPA

- predă Drept Constituțional și Instituții Publice la Facultatea de Drept a Universității din București

- s-a implicat în politică după protestele din 2017, legate de Ordonanța 13, intrând în inițiativa România 100, unde a coordonat echipa de Justiție și Anticorupție, alături de Raluca Prună

- a coordonat consultarea națională „Întrebăm România Împreună”, care a inclus peste 25.000 de interviuri și numeroase dezbateri publice pe teme politice în întreaga țară

- a fost coordonator pentru regiunea Sud-Muntenia al proiectului RO+

- în ianuarie 2019, a devenit membru al Biroului Național PLUS, funcție pe care o îndeplinește până la așteptata fuziune cu USR.​

Publicitate electorală

Articol comandat de: PLUS - Partidul Libertate, Unitate si Solidaritate - Filiala Prahova

Cod mandatar finaciar : 11200033