În pragul alegerilor parlamentare, Vlad Voiculescu și Oana Țoiu au vorbit, la interviurile HotNews.ro, despre cele 40 de angajamente ale USR PLUS pentru următorii 4 ani și despre planul partidului pentru următorul legislativ. Vlad Voiculescu a lămurit zvonurile legate de studiile sale, a vorbit despre relația cu Nicusor Dan și a spus că în două săptămâni va putea fi, în sfârșit, viceprimarul Capitalei. “Universitatea pe care am terminat-o este în toate topurile internaționale. Este, de asemenea, o facultate pe care o termină circa 18% din cei care o încep. E un pic diferit față de facultățile pe care le vedem pe CV-urile demnitarilor din România”, a explicat Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu și Oana ȚoiuFoto: Facebook

Idei Principale:

  • Oana Țoiu: Ar trebui să ne voteze pentru că suntem o echipă și suntem o echipă puternică, cu oameni care vin din mediul de business, care au făcut lucruri în organizațiile non-guvernamentale și în carierele lor înainte, care au trecut pe la guvern (o parte dintre ei în 2016, în guvernul tehnocrat) și știm clar ce avem de făcut.

  • Vlad Voiculescu: Apoi, sunt tare mândru că am terminat o facultate și un master în Austria și recomand, dacă ar fi să recomand ceva demnitarilor noștri și tuturor politicienilor, să încerce să studieze în străinătate într-o limbă străină, de exemplu în germană și să vădă dacă reușesc.

  • Vlad Voiculescu: Capitala nu are vice-primari în momentul ăsta. A fost, din punctul meu de vedere, un pas greșit al guvernului, neetic dacă vreți, dar și fără mult sens. Altfel decât, poate, un sens electoral sau, oricum, efectul a fost electoral și am vorbit public despre asta. Nu văd cu plăcere cum premierul își face campanie în spitalele din București.

  • Oana Țoiu: Înainte de asta, o să vă spun în premieră că, în timp ce-l ascultam pe Vlad, mi-am dat seama că dat fiind că se apropie sfârșitul campaniei, s-ar putea să apară tot felul de reportaje cu diplome și înainte să apară titlul cu "Oana Țoiu a renunțat la două facultăți", poate e cazul să clarific că am început trei. Putem să spunem că aveam o părere mai bună despre mine la 19 ani decât s-a dovedit pe parcursul anilor de maternitate, dar am început trei facultăți, tot de stat, la fără taxă.

  • Oana Țoiu: Unul din proiectele foarte dragi mie, asta și pentru că la vremea respectivă aveam copiii foarte, foarte mici, e kit-ul pentru bebeluși. Am implementat asta pentru că la vremea respectivă avea ce are România acum și anume o uriașă rată de mortalitate infantilă. Ei bine, din 2016 până astăzi, nu știu dacă mă înșel, dar cred că fiecare ministru a făcut un fel de conferință de presă în care a relansat proiectul, ceea ce e bun, până la urmă, jocurile politice. Partea foarte proastă, însă, este că proiectul a tot fost relansat în conferințe de presă și nu a fost de fapt niciodată pornită nicio achiziție la nivel central pentru niciun scutec din ce trebuia să fie în cutia respectivă.

  • Vlad Voiculescu: Dincolo de simpatii personale avem un pic de treabă. Adică Bucureștiul este într-o situație deloc comică de altfel. Bucureștiul e într-o situație dramatică pe toate planurile din punct de vedere financiar. Numai datoriile curente sunt undeva la peste 4 miliarde de lei. Vorbim de facturi care trebuiau plătite. Asta înseamnă cam un buget. Aș spune că mai degrabă sunt speculații de presă care, sigur, întotdeauna pornesc de la un sâmbure de adevăr, dar nu există niciun fel de tensiune în momentul ăsta între noi ca persoane. Altfel, sigur, noi suntem într-o competiție electorală cu PNL, dar PNL pe de altă parte ar trebui să fie partenerul nostru de la guvernare și este cu siguranță partenerul nostru de guvernare locală aici, în București.

  • Oana Țoiu: Angajamentul pe care îl avem noi cu școala de la 8 la 5 înseamnă așa: școală într-un singur schimb dimineața, masă caldă la prânz, pentru că ai nevoie să poți să fii hrănit și să fii hrănit bine zilnic, ca să poți să înveți. E o chestie absolut de bază care în multe țări, și Republica Moldova, de altfel, există deja de ceva vreme și activități de tip after school, opționale, sport, cultură, sprijin pentru teme în așa fel încât programul pe care îl au copiii să poată să fie în oglindă cu programul pe care îl au părinții când muncesc.

  • Oana Țoiu: De exemplu, planul electoral cu care am candidat în Parlamentul European, care avea niște lucruri care păreau la vreme respectivă incredibile, să legăm alocarea banilor europeni de respectarea statului de drept, pentru că România fusese călcată în picioare și un lucru care în momentul de față este obținut pentru toată Uniunea Europeană pornind din programul nostru electoral de la europarlamentare. Ni s-a reproșat un pic și în 2016 și la europarlamentare, câteodată și la locale, că nu avem promisiuni suficient de pompoase. Motivul pentru care nu avem promisiuni super pompoase este pentru că le punem pe foaie cu responsabilitatea de a le îndeplini apoi.

  • Vlad Voiculescu: Când vorbim despre ceea ce ar trebui făcut într-un domeniu sau altul sau ceea ce ar fi trebuit făcut de exemplu pentru spitalele din România în ultimele 12 luni, atunci cred că trebuie să spunem că politizarea nu a încetat nici sub Guvernul PNL.

Doamna Țoiu, spuneți-le cititorilor de ce ar trebui să vă voteze.

Oana Țoiu: Ar trebui să ne voteze pentru că suntem o echipă și suntem o echipă puternică, cu oameni care vin din mediul de business, care au făcut lucruri în organizațiile non-guvernamentale și în carierele lor înainte, care au trecut pe la guvern (o parte dintre ei în 2016, în guvernul tehnocrat) și știm clar ce avem de făcut. Și mai avem nevoie de puterea care vine cu votul, că reformele astea să nu mai poată fi ocolite.

Ce v-a determinat să intrați în politică? Când ați decis că trebuie să faceți acest pas?

Oana Țoiu: Îmi terminasem mandatul de secretar de stat... mă rog, nu se terminase mandatul, ci am fost demisă de Olguța și de premierul de la vremea respectivă în ziua în care au și început protestele în Piața Victoriei împotriva infamei Ordonanțe 13. N-aveam un gând de a mă apuca de politică, dar așa cum am pornit alte lucruri în viață (ONG-uri, startup-uri), ne-am ocupat să facem un partid și să facem o mișcare politică, pentru că era nevoie de ea.

Domnule Voiculescu, zilele trecute ați devenit subiect de presă pe o temă de atac care e, în general, folosită de USR-PLUS: studiile demnitarilor. Povestea este că ați terminat o facultate în 10 ani, iar ulterior v-ați angajat în instituții financiare. Cum ați avut acces la acele posturi fără diplomă și care e, de fapt, povestea studiilor?

Vlad Voiculescu: Știrea era că m-am angajat și am avut o carieră fulminantă fără ca măcar să termin facultatea și că am avut funcții de conducere și că în spate sigur trebuie să fie cineva. Mai întâi de toate, trebuie să spun că sunt dintre anii de care sunt foarte mândru anii aceia de studenție și anii în care am lucrat după. Apoi, sunt tare mândru că am terminat o facultate și un master în Austria și recomand, dacă ar fi să recomand ceva demnitarilor noștri și tuturor politicienilor, să încerce să studieze în străinătate într-o limbă străină, de exemplu în germană și să vădă dacă reușesc.

Universitatea este în toate topurile internaționale, în primele 20 de universități de economie din Europa. Este, de asemenea, o facultate pe care o termină circa 18% din cei care o încep. E un pic diferit față de facultățile pe care le vedem pe CV-urile demnitarilor din România și ale politicienilor care, de multe ori, enumeră 2-3 facultăți, eventual 1-2-3 doctorate. Cum ziceam, e un pic diferit. Ce am făcut eu este că am plecat la Viena la 18 ani, fără să învăț germană și am tradus totul cuvânt cu cuvânt, în termeni record și în patru ani mi-am terminat toate examenele, cu excepția a două dintre ele, pe care le-am dat circa un an mai târziu și m-am apucat să lucrez, pentru că aveam nevoie de bani. În următorii ani am făcut (vreo patru ani) tabere pentru limba germană pentru alții care veneau din România, din satul meu sau din orașul învecinat (din Pucioasa). Am făcut rețeaua citostaticelor și am lucrat pe brânci, în funcții de execuție, nu de conducere. Asta apropos de știrile pe care le-am văzut, că le preiau o publicație după alta și e interesant ce publicații preiau și cum preiau.

E o chestiune de campanie. Probabil că am necăjit câteva persoane și dacă ai supărat anumite persoane e bine, înseamnă că ai făcut ceva bine. Eu încerc să nu mă leg niciodată de un actor politic sau altul, ci mai degrabă de fapte și, mai ales, de lucrurile care sunt relevante public. Dacă e relevant public că am terminat una dintre cele mai bune facultăți de economie din Europa, atunci mă bucur. Mie mi s-a părut arogant să vorbesc despre asta, ca să fiu cinstit, și despre ce am reușit să fac în primii 10 ani după ce am fost major. Lucrarea de master cu care se încheie pasul ăsta de studiu mi-am dat-o... cred că am stat patru ani fără să-mi scriu lucrarea de master și asta pentru că mi-am văzut de altele. Până la urmă, am scris-o în ultimul moment și asta pentru că prietena mea de atunci m-a împins de la spate. Altfel, mi s-a părut că e mai important să mă ocup să aduc medicamente și să-mi văd de carieră. În vest, cred că mulți români or să poată să vorbească despre cum inclusiv pe poziții serioase de execuție și chiar pe poziții de conducere, dacă demonstrezi, dacă muncești din greu și demonstrezi că vrei și poți, atunci da, există și posibilitatea ca și fără titlu de facultate să ajungi relativ departe. Nu e cazul, eu am terminat, cum spuneam, cu titlu în Austria o facultate pe care o termină, cum ziceam, 18% din cei care o încep și durata medie de studiu este de vreo șapte ani. Dar astea sunt lucruri care pot fi verificate, nu e ceva ce vă povestesc eu. Vă rog chiar.

Domnule Voiculescu, nici acum nu sunteți vice-primar al Bucureștiului. De ce?

Vlad Voiculescu: Iată, lucrurile bune vin târziu la mine. Da, de data asta cauza nu mai e deloc în felul în care prioritizez eu lucrurile. Eu am rămas în administrația locală, am candidat. Chiar după ce m-am retras din cursa pentru primărie am susținut un candidat independent și am mers mai departe pe ceea ce îmi propusesem. Ceea ce s-a întâmplat e că, la o lună după alegeri, guvernul liberal a schimbat regulile jocului, printr-o ordonanță de urgență au schimbat Codul Administrativ și au făcut în așa fel încât până nu sunt validați și depun jurământul toți consilierii generali, vice-primarii nu pot fi aleși. E vorba de un vice-primar de la USR-PLUS, în persoana mea, și un vice-primar de la PNL. Capitala nu are vice-primari în momentul ăsta. A fost, din punctul meu de vedere, un pas greșit al guvernului, neetic dacă vreți, dar și fără mult sens. Altfel decât, poate, un sens electoral sau, oricum, efectul a fost electoral și am vorbit public despre asta. Nu văd cu plăcere cum premierul își face campanie în spitalele din București. Pot să accept asta ca pe o stare de fapt, nu ca pe una pe care mă bucur să o văd. În circa două săptămâni, lucrul ăsta se va rezolva.

Doamna Țoiu, ați lucrat cu domnul Voiculescu în guvernul tehnocrat din 2016 proiecte comune între Ministerul Sănătății și al Muncii. Ne puteți spune câteva cuvinte despre aceste programe?

Oana Țoiu: Înainte de asta, o să vă spun în premieră că, în timp ce-l ascultam pe Vlad, mi-am dat seama că dat fiind că se apropie sfârșitul campaniei, s-ar putea să apară tot felul de reportaje cu diplome și înainte să apară titlul cu "Oana Țoiu a renunțat la două facultăți", poate e cazul să clarific că am început trei. Putem să spunem că aveam o părere mai bună despre mine la 19 ani decât s-a dovedit pe parcursul anilor de maternitate, dar am început trei facultăți, tot de stat, la fără taxă. Inițial intrasem la Facultatea de Științe Politice, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București și la Universitatea Politehnică - Facultatea de Telecomunicații, unde, dacă îmi aduc bine aminte, cred că am luat 10 la fizică, la admitere.

La vremea respectivă, îmi era ușor neclar dacă să mă fac inginer sau expert în telecomunicații, că-mi era clar că partea asta digitală și de comunicare e foarte, foarte importantă pentru viitor. Jurnalist, comunicator sau, iată, științe politice - unde m-a adus viața mult mai târziu. Undeva pe la sfârșitul anului I, cred că mi-am dat seama că e imposibil să frecventez la zi trei facultăți din care una e Politehnică și am renunțat la două dintre ele. Am diplomă de facultate, însă de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Asta am vrut să clarific. Și am renunțat și la un master. Am început un master de Antropologie cu Vintilă Mihăilescu care la vremea respectivă era unul dintre cei mai recunoscuți antropologi din lume, aș îndrăzni să spun. Dar, apoi a decedat, din păcate, din cauza unei boli necruțătoare și asta s-a și suprapus cu o perioadă de vârf pentru noi în organizarea pe PLUS și în Alianța în București. Și atunci am suspendat cursurile la masterul de antropologie. Asta ca să fie toate cele trei publice.

Să mă întorc la întrebare, pe ce am lucrat împreună în 2016. E un lucru pe care îl păstrăm și acum în programul de guvernare și anume că partea de sănătate ține foarte mult și de acces și calitatea vieții oamenilor nu ține doar de tratamentul medical de la capăt de drum, să spun așa, ci foarte, foarte mult și de resursele la care au acces la început. Unul din proiectele foarte dragi mie, asta și pentru că la vremea respectivă aveam copiii foarte, foarte mici, e kit-ul pentru bebeluși. Am implementat asta pentru că la vremea respectivă avea ce are România acum și anume o uriașă rată de mortalitate infantilă. E relativ simplu conceptul. Când mamele, în special mamele vulnerabile, pleacă din maternitate, să poată să plece acasă cu lucrurile de care au nevoie pentru îngrijirea bebelușului: hainele potrivite, câteva obiecte de igienă, termometru și o cutie care poate servi și drept pat pentru bebeluși. De ce? Pentru că România are o situație locativă dificilă de multe ori. Avem printre cel mai mic spațiu pe locatar, să spun așa, în special în mediul urban și de multe ori nu există camera bebelușului sau nu există, în unele familii, resurse ca să fie cumpărat pat pentru bebeluș și atunci cutia respectivă ar fi funcționat ca atare. Toate astea din bani europeni, speciali pentru asta. Asta a fost în 2016. Am semnat atunci și negocierea cu Comisia Europeană pe alocarea fondurilor respective, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene și am lucrat împreună cu Institutul Mama și Copilul și pe lucrurile care să fie în cutie, prețurile pentru fiecare, preluând din experiența Finlandei.

Ei bine, din 2016 până astăzi, nu știu dacă mă înșel, dar cred că fiecare ministru a făcut un fel de conferință de presă în care a relansat proiectul, ceea ce e bun, până la urmă, jocurile politice. Partea foarte proastă, însă, este că proiectul a tot fost relansat în conferințe de presă și nu a fost de fapt niciodată pornită nicio achiziție la nivel central pentru niciun scutec din ce trebuia să fie în cutia respectivă. Banii sunt în continuare acolo, au fost irosiți patru ani pentru asta și ar trebui să fie reactivati, astfel încât când ajungi acasă să ai ce ai nevoie pentru bebeluș, indiferent de situația materială. Pentru că asta previne și din bolile de mai târziu, un pic, un minim nivel de siguranță care trebuie, sigur, dublat și de asistenți medicali care să vină să monitorizeze starea bebelușului și asta e acum programul nostru, de asemenea. E păcat, e păcat că resursele astea stau constant în sertar. Nu pot să fie folosite pentru altceva și sunt la un click distanță de a fi lansate licitațiile ca să poată să ajungă la mamele care au nevoie.

Există tot felul de speculații că de fapt relația dumneavoastră cu Nicușor Dan este destul de tensionată și că în ultimul timp s-a degradat. Este adevărat?

Vlad Voiculescu: E de fapt exact pe dos. Dincolo de simpatii personale avem un pic de treabă. Adică Bucureștiul este într-o situație deloc comică de altfel. Bucureștiul e într-o situație dramatică pe toate planurile din punct de vedere financiar. Numai datoriile curente sunt undeva la peste 4 miliarde de lei. Vorbim de facturi care trebuiau plătite. Asta înseamnă cam un buget. Dincolo de asta sunt foarte multe proiecte blocate și o instituție sau o serie de instituții, Primăria Capitalei și toate administrațiile și companiile municipale, într-o formă deloc de invidiat. Altfel, sunt absolut sigur că în majoritatea confortabilă pe care o avem în Consiliul General cu 17 consilieri USR-PLUS, 12 PNL, posibil să se alăture și câțiva consilieri de la PMP, în configurația asta și împreună cu primarul general o să putem să facem treabă.

Deci aș spune că mai degrabă sunt speculații de presă care, sigur, întotdeauna pornesc de la un sâmbure de adevăr, dar nu există niciun fel de tensiune în momentul ăsta între noi ca persoane. Altfel, sigur, noi suntem într-o competiție electorală cu PNL, dar PNL pe de altă parte ar trebui să fie partenerul nostru de la guvernare și este cu siguranță partenerul nostru de guvernare locală aici, în București.

Acum, că tot ați menționat, care este părerea dumneavoastră referitoare la aceste atacuri între USR-PLUS și PNL? Este o strategie de campanie sau se deteriorează relația? Sau nu pot funcționa împreună cele două formațiuni?

Vlad Voiculescu: Nu știu exact la care atacuri vă referiți dar să vă spun că, în numele meu, spun că adevărul trebuie pronunțat. Adevărul trebuie să iasă la iveală și cred că este datoria noastră ca oameni care își asumă responsabilități publice să spunem adevărul. Dacă adevărul ăsta supără câteodată, atunci da, dacă supără partenerii sau competitorii politici, lucrul ăsta se poate întâmpla. Regulile pe care le avem noi autoimpuse sunt acelea de a evita atacul la persoană și de a evita atacurile gratuite. Dar când vorbim despre ceea ce ar trebui făcut într-un domeniu sau altul sau ceea ce ar fi trebuit făcut de exemplu pentru spitalele din România în ultimele 12 luni, atunci cred că trebuie să spunem că politizarea nu a încetat nici sub Guvernul PNL. Numirea de manageri politici, numirea de politruci de la un nivel sau altul din PNL a înlocuit numirea unor alți politruci de la PSD. Și când spun politruc, spun un om care s-a implicat în politică dar nu are niciun fel de capacități profesionale care să îl califice pentru un post sau altul.

Cred că dacă dincolo de modul în care au procedat partidele vechi și nu le mai înșir, că știe toată lumea la cine mă refer, de a numi pe toate funcțiile oameni din partid, nivelul de degradare profesională la care au ajuns multe dintre instituțiile din România se datorează exact politizării și recrutării pe care o fac aceste partide politice. Dacă ar fi oameni, nu are nimeni nimic împotriva unor oameni care au și carnet de partid, dar simplul gând că cineva face parte din conducerea de filială sau națională a unui partid politic și că asta îl califică sau o califică pentru o funcție importantă în instituția statului e de neacceptat pentru noi și va rămâne de neacceptat.

Nu o să ne schimbăm. Ăsta este ADN-ul nostru și fie acum că suntem în Parlament, respectiv în Consiliul General, fie mai târziu când vom fi la guvernare, nu știu dacă vreodată nu o să mai acționăm așa și nu o să mai spunem adevărul și o să ne complacem în lucruri care sunt de neacceptat. Sper că oamenii ne vor taxa. Sper că membrii noștri și sunt sigur că membrii noștri vor spune "hei, nu de asta v-am trimis acolo. Nu de asta v-am acordat încrederea. Vrem să faceți lucrurile altfel." Noi suntem loiali celor care ne acordă încrederea din membrii noștri de partid și celor care ne acordă încrederea, oamenilor care ne acordă încrederea la fiecare nivel. În București sunt 175 de mii de oameni care au votat alianța USR-PLUS. Asta înseamnă ceva.

Doamna Țoiu, USR-PLUS și-a asumat pentru următorii 4 ani, 40 de angajamente. Ne puteți spune la care dintre ele veți lucra în viitorul legislativ?

Oana Țoiu: Da, sigur că da. Vreau să clarific puțin cum am ajuns noi la astea 40 de angajamente. Știu că discursul ăsta politic cu sutele de experți care lucrează cumva a devenit obositor în fiecare campanie, dar de data asta e adevărat. Au lucrat atât oameni din PLUS și din USR cât și experți în domeniile lor, care nu au intrat în partide. Și asta completează puțin ce spunea și Vlad mai devreme pentru că un lucru care e foarte important este să ne asigurăm că deschidem ușa pentru competență și dinafara politicii. Sunt oameni foarte buni în ceea ce fac, care s-au lovit de probleme pe care știu cum să le rezolve și vor să contribuie la asta ajutându-și reprezentanții pe care i-au ales. Cred că ăsta e un mod mult mai normal de a face politică și asta o să fie și abordarea mea în legislativ, ca să răspund întrebării tale, ca pe fiecare din lucrurile pe care le ducem înainte să lucrăm cu comunitățile de experți, dar în special cu comunitățile de oameni care sunt afectați de măsurile respective. Acum, față de cele 40 de angajamente, răspund la două lucruri. Una dintre ele este să reparăm ce nu s-a făcut în trecut. România a avut și bani și resurse și sprijin european si de toate felurile în ultimii 30 de ani să rezolve câteva probleme vechi. Școlile, de exemplu. Angajamentul pe care îl avem noi cu școala de la 8 la 5 înseamnă așa: școală într-un singur schimb dimineața, masă caldă la prânz, pentru că ai nevoie să poți să fii hrănit și să fii hrănit bine zilnic, ca să poți să înveți.

E o chestie absolut de bază care în multe țări, și Republica Moldova, de altfel, există deja de ceva vreme și activități de tip after school, opționale, sport, cultură, sprijin pentru teme în așa fel încât programul pe care îl au copiii să poată să fie în oglindă cu programul pe care îl au părinții când muncesc. Ca să nu fie un lux să depinzi de prezența unor bunici sau să depinzi de capacitatea de a-ți permite o bonă că să poți să lucrezi pe parcursul zilei și copiii să aibă sprijinul de care au nevoie. Toate astea puteau să fie făcute deja. De altfel, un pilon lansat în 2016, inițiat atunci de Anca Dragu, care a fost ministrul finanțelor și e colega noastră acum și candidează de asemenea. Ăsta e genul de lucru care vine să repare ce nu s-a făcut în trecut și putea să fie prezent în România de mult mai multă vreme. Și sunt câteva angajamente care se uită puțin spre viitor. Pentru că da, trecem printr-o criză și recunoaștem asta și e important ca asta să fie prioritatea noastră numărul unu. Dar e și un moment de accelerare a unor reforme pentru că o să avem acces la mulți bani. Colegul nostru Dragoș Pâslaru din Parlamentul European tocmai ce a închis negocierea în parlament pentru peste 80 de miliarde. Un lucru de mare tristețe este că el a reușit acolo împreună cu colegii noștri din Renew și cu colegii noștri din PPE să obțină peste 30 de miliarde la nivel European și pentru copii și tineri și nu vedem nimic din România care să reflecte asta. România în propriul plan nu a cerut un leu pentru copii și tineri și reformele necesare pentru asta, lucru care la noi în program se regăsesc puternic.

De ce credeți dumneavoastră că politicile propuse de USR-PLUS pot schimbă cu adevărat viața oamenilor? Adică cu ce sunt diferite politicile propuse, planurile USR PLUS de toate promisiunile electorale de atâția ani a celorlalte partide?

Oana Țoiu: Sunt diferite pentru că le facem noi și asta nu vrea să sune deloc arogant. Este pentru că noi ce promisiuni am făcut, am îndeplinit. De exemplu, planul electoral cu care am candidat în Parlamentul European, care avea niște lucruri care păreau la vreme respectivă incredibile, să legăm alocarea banilor europeni de respectarea statului de drept, pentru că România fusese călcată în picioare și un lucru care în momentul de față este obținut pentru toată Uniunea Europeană pornind din programul nostru electoral de la europarlamentare.

Ni s-a reproșat un pic și în 2016 și la europarlamentare, câteodată și la locale, că nu avem promisiuni suficient de pompoase. Motivul pentru care nu avem promisiuni super pompoase este pentru că le punem pe foaie cu responsabilitatea de a le îndeplini apoi. Asta e principala diferență. Că noi ce am spus, asta este ce am făcut de-a lungul timpului. Și asta e dovedit și de colegii din USR care și-au dat demisia zilele astea ca să nu beneficieze de pensie specială, de exemplu. E dovedit de pachetul de debirocratizare pentru afacerile mici și pentru ONG-uri pe care de asemenea colegii noștri din USR București le-au dus la îndeplinire în cei 4 ani de mandat în parlament chiar dacă aveau minoritate.

Doamna Țoiu, aș dori să vă rog să le adresați un mesaj alegătorilor înainte de alegerile din 6 decembrie.

Oana Țoiu: E una din câteva lupte pe care le-am avut de dus împreună și motivul pentru care am avut de dus luptele astea împreună sunt ca să eliberăm instituțiile publice și statul și orașele noastre de impostură și de interesul politic versus interesul cetățeanului. Am reușit să facem asta împreună la europarlamentare. Am reușit să facem asta împreună în București. E momentul să facem asta împreună pentru un Guvern care să pună interesele cetățenilor pe primul loc și un Parlament care să facă același lucru. Așa că, 6 decembrie, mască, dezinfectant, pix în buzunar. Să votăm în siguranță și acum dar și pentru siguranța următorilor 4 ani.

Articol susținut de Alianța USR PLUS