Cristian Băcanu, Secretar de Stat în Ministerul Justiției și candidatul PNL pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie spune că una dintre prioritățile sale în mandatul de deputat este să desființeze secția specială și să repare legile justiției. Cristian Băcanu a vorbit, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre activitatea sa politică de până acum, despre planurile pe care le are în calitate de deputat, despre deciziile Curții Constituționale și necesitatea revizuirii Constituției, dar și despre tragedia de la Piatra Neamț și principiile după care se va ghida Partidul Național Liberal în acceptarea unui eventual partener la guvernare. “Părerea mea este că un partener trebuie acceptat la guvernare atunci când el poate să aducă niște oameni curați, fără tinichele de coadă, oameni care să aibă în același timp și expertiză, oameni care să poată face lucruri în mod concret pentru statul român. Și evident, trebuie spus un lucru: fară PSD pentru că între noi și PSD nu există nicio punte de discuție", a afirmat Cristian Băcanu.

Cristian BacanuFoto: Hotnews

Interviu integral

Idei principale:

  • Ca Secretar de Stat la Ministerul Justiției m-am ocupat în principal de avizarea actelor normative, deci de calitatea actului normativ, de modul în care un act normativ este relatat. Această expertiză trebuie dusă și în Parlamentul României, pentru că trebuie să avem legi corect scrise, legi care să fie ușor de înțeles de către oameni.

  • La Curtea de Justiție a UE, delegația pe care am condus-o și-a asumat în numele Statului Român desființarea Secției Speciale de Investigație a Infracțiunilor în Justiție, celebrul SIIJ înființat când ministrul justiției era Tudorel Toader și majoritatea din Parlament făcea tot felul de lucruri rele cu privire la justiție.

  • Eu voi activa probabil în Comisia Juridică și îmi voi axa activitatea pe această zonă, pe aria mea de expertiză. Printre prioritățile mele se numără și desființarea secției speciale și repararea legilor justiției, Ministerul Justiției a redactat proiecte de lege privind desființarea secției și privind repararea legilor justiției pentru că,din păcate, actuala majoritate parlamentară nu permite să facem aceste schimbări fundamentale de care independența justiției din România are nevoie absolută.

  • Mai mult decât atât, o prioritate este și relansarea combaterii criminalității, adică vedeți că pe perioada guvernării PSD, tot ce a însemnat combaterea corupției și combaterea criminalității practic a încetinit.

  • Cu siguranță trebuie să ne gândim mai bine la modul în care funcționează Curtea Constituțională. Eu unul am vorbit despre un proiect de reformă a Curții Constituționale încă din 2018. Părerea mea ca profesionist al dreptului este că avem nevoie de o Curte Constituțională care să judece mult mai puțin politic și mult mai mult bazat pe argumente juridice.

  • Gândiți-vă că noi, la secția specială, am avut două dosare trimise în judecată în aproape doi ani de zile. Este inacceptabil așa ceva, pentru că nu reflectă realitatea socială. În momentul în care ai un număr foarte mic de dosare înseamnă că fie nu există deloc infracționalitate în rândul magistraților, ceea ce nu e de acceptat pentru că avem dosarele din urmă, trimise de DNA, instrumentate de Direcția Națională Anticorupție sau de alte parchete competente, fie că tu ca structură de parchet nu ești eficientă. Evident că aici e vorba despre ineficiența secției speciale.

  • Nu sunt un expert în politici sanitare și evit să vă dau un răspuns într-o zonă de expertiză care nu mă privește. Să emit eu acum o opinie cu privire la modul în care trebuie prioritizate politicile de sănătate ar fi greșit, din punctul meu de vedere. Ce pot să vă spun este că atât în prezent ca secretar de stat, cât și ca viitor parlamentar al României, voi încerca să sprijin atât cât voi putea actorii instituționali care iau decizii în această zonă de competență. 


  • Vă dați seama că sunt oameni care au probleme reale de viață și pentru care un lockdown e foarte greu de suportat. Și atunci, eu cred că echilibrul este soluția. Trebuie să găsim acele măsuri care nu periclitează anumite vieți și care nu pun în primejdie oamenii prin protejarea altor oameni. Trebuie să găsim acea linie foarte fină de mijloc.

  • Părerea mea este că un partener trebuie acceptat la guvernare atunci când el poate să aducă niște oameni curați, fără tinichele de coadă, oameni care să aibă în același timp și expertiză, oameni care să poată face lucruri în mod concret pentru statul român, din punct de vedere instituțional. Și evident, trebuie spus un lucru: fară PSD pentru că acolo nu există nicio punte de discuție, între noi și PSD.

  • Sunt niște alegeri extrem de importante pentru că dau majoritatea în Parlamentul României și vor stabili cum va arata un viitor Guvern. Și tocmai de aceea, chiar în aceste condiții grele, în aceste momente grele în care avem o pandemie care ne apasă pe toți, îmi doresc foarte tare să văd o prezență semnificativă la urne, să-i văd pe oameni că ies în număr mare la urne.

Domnule Băcanu, ați fost avocat înainte de a intra în politică. Puteți să ne spuneți câteva cuvinte despre activitatea dumneavoastră că avocat?

Cristian Băcanu: Am fost avocat și după ce am intrat în politică. Am fost avocat până când am devenit Secretar de Stat la Ministerul Justiției acum exact un an. Ca avocat m-am specializat în drept comercial și în drept administrativ. Pot să va spun că profesia de avocat e una care pentru mine a reprezentat foarte mult. Mi-am dorit încă de când eram elev să fiu avocat. Am reușit lucrul ăsta și este o profesie din interiorul căreia am reușit să ajut oameni. De pildă, am reușit să câștig dosare și pro bono și pentru clienții mei, corporații, companii și așa mai departe și va spun, e o satisfacție extraordinară atunci când reușești să ajuți pe cineva care altfel aproape că nu mai avea nici o șansă. Pot să fac lucrul ăsta în continuare după ce trec alegerile și sper să ocup un mandat de parlamentar în Parlamentul României, să mă întorc și în avocatură, pentru că avocatura și poziția de parlamentar nu sunt incompatibile.

În aceeași notă, ați spus și mai devreme, sunteți Secretar de Stat în Ministerul Justiției. În această funcție ce proiecte ați avut până acum?

Cristian Băcanu: Ca Secretar de Stat la Ministerul Justiției m-am ocupat în principal de avizarea actelor normative, deci de calitatea actului normativ, de modul în care un act normativ este relatat. Această expertiză trebuie dusă și în Parlamentul României, pentru că trebuie să avem legi corect scrise, legi care să fie ușor de înțeles de către oameni. Dar am avut și alte proiecte, de pildă, chiar de curând am semnat documentația necesară pentru a atrage o finanțare europeană de 25 milioane de euro, aproximativ, pentru dosarul electronic și pentru noul Ecris, Ecris 5. La începutul anului am condus delegația româniei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, unde Statul Român și-a schimbat poziția în sensul în care și-a asumat că a fost o eroare atât din punct de vedere juridic, dar acum, între noi, și din punct de vedere politic (înființarea secției speciale de către Guvernul PSD și de către majoritatea toxică a PSD-ului) La Curtea de Justiție a UE, delegația pe care am condus-o și-a asumat în numele Statului Român desființarea Secției Speciale de Investigație a Infracțiunilor în Justiție, celebrul SIIJ înființat când ministrul justiției era Tudorel Toader și majoritatea din Parlament făcea tot felul de lucruri rele cu privire la justiție.

Domnule Băcanu, candidați pentru un mandat de deputat din partea PNL la algerile de la începutul lunii decembrie. Spuneți-ne care vor fi prioritățile dumneavoastră în acest mandat dacă câștigați?

Cristian Băcanu: Evident trebuie să ne axăm, în ceea ce mă privește, eu voi activa probabil în Comisia Juridică și îmi voi axa activitatea pe această zonă, pe aria mea de expertiză. Printre prioritățile mele se numără și desființarea secției speciale și repararea legilor justiției, Ministerul Justiției a redactat proiecte de lege privind desființarea secției și privind repararea legilor justiției pentru că,din păcate, actuala majoritate parlamentară nu permite să facem aceste schimbări fundamentale de care independența justiției din România are nevoie absolută. Dar cu un nou Parlament, o nouă majoritate, e prioritar pentru Statul Român să apărăm Statul de Drept, să încurajăm magistrații în a fi independenți și lucrul acesta îl face tocmai prin modul în care intervenim asupra legislației și prin care eliminăm acele prevederi normative toxice introduse de către PSD și aliații săi tradiționali la acel moment, ALDE, UDMR. Deci e foarte, foarte important să reparăm legile justiției, secția specială, dar mai mult de atât eu îmi propun și alte proiecte, îmi propun, de pildă, să lucrăm și pe dreptul contravențional. De exemplu, putem face în așa fel încât oamenii să înțeleagă mai bine pentru ce sunt amendați. Vă dau un exemplu clar. Atunci când Poliția te oprește și tu ai depășit viteza legală, nu îți este arătată înregistrarea făcută de către aparatul radar, cinemometru se numește el din punct de vedere științific. Pur și simplu ți se spune că dacă vrei să contești, du-te în instanță. E un lucru banal să îi permiți Polițistului, printr-o modificare legislativă, să îi arate cetățeanului care e imaginea respectivă, cu ce viteză a fost surprins pe aparatul radar astfel încât să nu mai fie nevoit să meargă în instanță pentru a contesta.

Sunt lucruri care se pot face. Deptul administrativ are nevoie de foarte multe reforme astfel încât să sprijinim mediul privat. Eu cred foarte tare că mediul privat trebuie sprijinit de către politicieni pentru că până la urmă, economia reală care produce e legată în mod fundamental de către tot ce înseamnă business și mediile de investiție trebuie să se simtă protejate de dreptul administrativ. Mai mult decât atât, o prioritate este și relansarea combaterii criminalității, adică vedeți că pe perioada guvernării PSD, tot ce a însemnat combaterea corupției și combaterea criminalității practic a încetinit. Tot acest proces care trebuie să fie un proces continuu de luptă împotriva infracționalității a fost încetinit prin tot felul de mijloace, fie că vorbim despre modificarea legilor justiției, fie că vorbim despre modul în care PSD-ul a periat în mod sistematic bugetul unor instituții, fie că vorbim de DIICOT, că vorbim de DNA, că vorbim despre Direcția Generală Anticorupție, DGA, că vorbim despre pensionările anticipate în cadrul MAI, că vorbim despre tentativa de pensionare anticipată a unor magistrați de către PSD, va aduceți aminte că se dorea reducerea vârstei de pensionare de la 25 la 20 de ani și au fost tot felul de manevre prin care lupta împotriva infracționalității a fost încetinită. Ei bine, practic pentru noi reprezintă o prioritate să dăm putere Statului Român să se lupte cu cei care încalcă legea.

Curtea Constituțională a avut în ultima perioadă o serie de decizii controversate. credeți că ar trebui să fie o prioritate și schimbarea Constituției pentru noul Parlament?

Cristian Băcanu: Cu siguranță trebuie să ne gândim mai bine la modul în care funcționează Curtea Constituțională . Eu unul am vorbit despre un proiect de reformă a Curții Constituționale încă din 2018. Părerea mea ca profesionist al dreptului este că avem nevoie de o Curte Constituțională care să judece mult mai puțin politic și mult mai mult bazat pe argumente juridice. Vedeți și dumneavoastră ce s-a întâmplat, de pildă, cu carantina sau cu starea de urgență. Pe 6 mai 2020, Curtea Constituțională a venit și a stabilit că anumite prevederi din Ordonanța 1/1999 privind Starea de Urgență erau neconstituționale. Vorbim despre o Ordonanță care era în vigoare de 21 de ani, vorbim despre o schimbare radicală a practicii Curții Constituționale. Deci pe spețe similare, în sute de cazuri, Curtea Constituțională nu văzuse o problemă și atunci, brusc, judecătorii de la Curte au găsit că e de cuviință să declare neconstituțional un text din Ordonanță 1/1999. Lucru care a afectat întreaga societate pentru că practic, anumite măsuri care erau adoptate de Guvernul României pentru a stăvili pandemia au rămas fără fundament legal. La fel și în cazul carantinei. Lucrurile astea nu mai pot merge așa. Până la urmă, Curtea Constituțională trebuie să fie un garant al respectării Constituției. Ea nu este un protector al unor interese de partid. Ea trebuie depolitizată, trebuie să avem profesioniști acolo și există două modalități de a interveni asupra modului de funcționare a Curții Constituționale. Pe de o parte avem legea de funcționare a Curții Constituționale unde mai pot fi aduse modificări, îmbunătățiri.Pe de altă parte avem o posibilă reformare a Constituției. O revizuire a Constituției. E un proiect amplu revizuirea Constituției dar nu trebuie să ne fie teamă să vorbim despre lucrul acesta, să vorbim despre judecători profesioniști și despre judecători care să nu judece politic.

O serie de voci din societatea civilă cer repornirea motoarelor justiției acuzând o lipsă a dosarelor cu nume grele. Credeți că ar trebui redinamizată un pic activitatea parchetelor din punctul acesta de vedere? Și dacă da, care ar fi rolul politicului în acest sens?

Cristian Băcanu: Procesul de redinamizare a activității Parchetului a fost deja demarat. De exemplu, săptămâna trecută am avut niște descinderi de amploare, au fost 400 de percheziții care au avut loc simultan în toată țara, dacă nu mă înșeală memoria. E un proces care, să știți, durează. N-ai cum să vii și să te aștepți, cu o nouă guvernare, că în 3-4-5 luni de zile să înceapă Parchetele să funcționeze ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat în cei trei ani de zile în care PSD efectiv și-a bătut joc de justiție. Pe de altă parte, ai nevoie și de o majoritate parlamentară pentru asta, să spunem lucrurilor pe nume, pentru că, așa cum vă spuneam și mai devreme, trebuie să intervii, pe norme care vizează actul de justiție. De exemplu, legile justiției. Vă dau un exemplu. PSD a venit și a stabilit că la Direcția Națională Anticorupție pot activa procurori cu o anumită vechime. Înainte, vechimea aceasta a procurorilor era una mai redusă. Practic, în opinia mea, la anumite structuri de parchet, cum e DNA sau DIICOT, ai nevoie de procurori care să aibă câțiva ani de experiență, dar care să fie și foarte tineri în același timp. Pentru că ai nevoie de un anumit tip de energie acolo și ai nevoie de o dedicare pe care o întâlnești mai des la procurorii care sunt mai tineri decât la cei care au mai multă experiență. E vorba despre procurori care pot munci 14 ore pe zi, 6 zile pe săptămână. Vă dați seama că, după o anumită vârstă, e mai greu să faci lucrul ăsta, cu tot respectul față de magistrații care au o anumită experiență, dar asta e realitatea și e o realitate biologică. PSD știa lucrul ăsta, Tudorel Toader cunoștea aceste lucruri și, cu toate acestea, au făcut aceste modificări tocmai ca să blocheze aceste structuri de parchet. Și asta e doar un exemplu. Alte exemple sunt legate de felul în care, ani la rândul, a fost tăiat bugetul acestor instituții.

Pe urmă mai avem și problema poliției judiciare. Avem foarte mulți polițiști judiciariști, care au ieșit la pensie în anii din urmă. Acum trebuie să identificăm soluții astfel încât instituțiile de parchet să lucreze cu polițiști judiciariști, să nu ducă lipsa de poliție judiciară, pentru că procurorul fără polițiști judiciari nu poate să facă mare lucru. Și sunt foarte multe lucruri de făcut. Mă uitam, de exemplu, la situația experților din România. E o problemă reală cu experții din România. Și acolo trebuie intervenit. Sunt foarte multe proiecte. Pentru a avea o combatere eficientă a infracționalității avem nevoie de măsuri în mai multe domenii și tocmai aici vine rolul politicului. Politicul poate, de pildă, să vină și să acorde banii de care are nevoie o anumită structură de parchet. Pe de altă parte, politicul vine și repară legile justiției, politicul vine și desființează secția specială. Secția specială, de pildă, a blocat tot ce însemna lupta împotriva infracționalității în zona de magistrați Magistrații sunt un corp foarte bine pregătit profesional. Sunt peste 7.000 de magistrați în România, majoritatea sunt niște oameni remarcabili, dar evident, ca în orice pădure, există și uscături. În momentul ăsta, cu o secție specială care e gândită să nu funcționeze, dar pe de altă parte, era gândită la momentul respectiv și să strecoare puțină teamă în rândul unor judecători și procurori, ai blocat anumite dosare. Ca să deblochezi acele dosare, trebuie să desființezi această secție.

Gândiți-vă că noi, la secția specială, am avut două dosare trimise în judecată în aproape doi ani de zile. Este inacceptabil așa ceva, pentru că nu reflectă realitatea socială. În momentul în care ai un număr foarte mic de dosare înseamnă că fie nu există deloc infracționalitate în rândul magistraților, ceea ce nu e de acceptat pentru că avem dosarele din urmă, trimise de DNA, instrumentate de Direcția Națională Anticorupție sau de alte parchete competente, fie că tu ca structură de parchet nu ești eficientă . Evident că aici e vorba despre ineficiența secției speciale. Sunt foarte multe lucruri de făcut și tocmai de aceea avem nevoie de o majoritate parlamentară care să nu încurajeze infracționalitatea, corupția. Avem nevoie de o majoritate parlamentară care să ocrotească statul de drept și, odată cu ocrotirea statului de drept, să știți că apărăm și mediul privat, mediul de business, pentru că atunci când te lupți cu infracționalitatea combați, în mod implicit, și concurența neloială. Vă dau un exemplu. Dacă avem două companii și una nu plătește taxe și impozite și cealaltă plătește, evident că prețurile pe care compania evazionistă le va practica sunt prețuri mai mici decât cea pe care poate să și le permită acea companie care respectă toate prevederile legale. Dar nu-i corect așa, până la urmă toată lumea trebuie să respecte legea, toată lumea trebuie să-și plătească taxele și impozitele și trebuie apărată, protejată acea companie care funcționează în limitele legii și descurajat acel actor economic care încalcă legea. Și asta o putem face într-un singur mod: combatând evaziunea fiscală și infracționalitatea.

Recent a avut loc tragedia de la Piatra Neamț, unde secția AȚI a Spitalului Județean a luat foc. Ce părere aveți despre ce s-a întâmplat acolo, unde ar trebui căutați vinovații?

Cristian Băcanu: Nu sunt un specialist, dar, în primul rand trebuie să vă spun că e inimaginabil că s-a întâmplat așa ceva și cred că e un moment în care trebuie să conștientizăm necesitatea depolitizării sistemului sanitar. Vinovații vor fi cu siguranță identificați de către autoritățile judiciare. Am văzut că au fost făcute deja niște percheziții, am văzut că există un dosar penal deschis cu privire la ce s-a întâmplat la Neamț. Înțeleg, din presă, că mai există un dosar penal cu privire la modul în care președintele de la acel moment al Consiliului Județean Iași împreună cu președintele CJ Neamț, vorbim despre Maricel Popa și Arsene, au realizat spitalul de la Lețcani, de la Iași, pentru că s-a vorbit foarte mult și despre spitalul de la Iași. Spitalul de la Neamț era, de asemenea, în subordinea președintelui Consiliului Județean, în subordinea Consiliului Județean. Cred că până la urma, lăsând la o parte ce vor identifica procurorii și ulterior judecătorii pentru că sunt convins că vom avea niste concluzii, trebuie să vorbim despre depolitizarea sistemului sanitar, din punctul meu de vedere. Trebuie să fim conștienți că nu ne putem juca cu viețile oamenilor, așa cum PSD și-a dorit atâta timp să o facă. E un sistem de care trebuie, pur și simplu, să avem grijă în mod profesionist. Pentru că dacă avem un sistem care funcționează pe niște valori corecte putem să avem și garanția că cetățenii și viețile lor, sănătatea lor, sunt apărate.

Până la urma am înțeles că acolo, la Spitalul Județean Neamț, au fost făcute nu știu câte schimbări de manageri, toți numiți politic. Nu mai putem accepta așa ceva, suntem în 2020, suntem în Uniunea Europeană, avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, e cazul să ne maturizăm și noi ca societate, să renunțăm la ideea că niște politicieni sau politruci, după caz, dețin la cingătoare niște instituții vitale pentru viețile cetățenilor. Trebuie să avem manageri care să fie pregătiți în managementul sanitar, care trebuie să înțeleagă și ce se întâmplă cu actul medical. Până în 2016, dacă nu mă înșel, până în 2016, când Guvernul de atunci a dat o ordonanță de urgență, managerii de spitale erau medici. După care, a venit în 2016 Guvernul de la acel moment și a dat o ordonanță prin care a fost permis ca și oameni care aveau alte specializări să devină manageri de spital. Va trebui să clarificăm odată și pentru totdeauna lucrurile acestea. E clar că un manager de spital trebuie să înțeleagă și ce înseamnă calitatea actului medical, trebuie să înțeleagă și ce înseamnă timpii de așteptare pentru o secție de UPU, de pildă, la primire urgență, unde ai acele coduri, trebuie să înțeleagă și cum funcționează anumite aparate medicale. Dar, pe de altă parte, trebuie să fie și pregătit în management. Urechistic, ne jucăm cu viețile oamenilor. Adică, dacă mai tratăm sistemul așa urechistic, ne jucăm efectiv cu viețile oamenilor și nu ne mai putem permite asta ca societate.

Sincer să fiu, nu sunt un expert în politici sanitare și evit să vă dau un răspuns într-o zonă de expertiză care nu mă privește. Să emit eu acum o opinie cu privire la modul în care trebuie prioritizate politicile de sănătate ar fi greșit, din punctul meu de vedere. Ce pot să vă spun este că atât în prezent ca secretar de stat, cât și ca viitor parlamentar al României, voi încerca să sprijin atât cât voi putea actorii instituționali care iau decizii în această zonă de competență. Vă dau un exemplu: am lucrat la legea prin care a fost prevăzut mecanismul de carantinare a persoanelor care sunt infectate cu un virus, cum este COVID-19. A fost destul de greu atunci, a fost o luptă acerbă în Comisia Juridică de la Senat. Eu am intrat o săptămâna întreagă prin Skype în discuții cu senatorii din Comisia Juridică. Așa-zișii experți ai unor ONG-uri.... îmi aduc aminte foarte bine că PSD chemase niște ONG-uri care susțineau că nu-i tocmai în regulă să purtăm măști, că virusul nu reprezintă un pericol, era încă acea perioadă în care PSD susținea că nu-i atât de important să ne protejăm de COVID-19 . A fost, să știți, o luptă juridică susținută. Asta putem face noi, juriștii: putem să-i ajutăm pe specialiști să implementeze niște mecanisme care să-i protejeze pe cetățeni. Mai mult decât atât, îmi aduc aminte că atunci când eram avocat am reprezentat un pacient care avea nevoie de hrană parentenală, adică de hrană intravenoasă, fără de care nu putea supraviețui și acel domn, din pensia lui, nu-și permitea să-și procure medicația respectivă. Avea o pensie de vreo 2.000 de lei și tratamentul lunar era 5.000 de lei. Aici, iarăși, vine rolul nostru, al juriștilor, de a proteja dreptul la viață al unor oameni și cred că anumite lucruri trebuie debirocratizate, pentru că în acel litigiu, pe care l-am și câștigat la Curtea de Apel și la Înalta Curte, Ministerul Sanății (când era Pintea se întâmpla acest lucru) refuza să-i acorde acestui domn tratamentul de care dumnealui avea nevoie, pe motive pur birocratice. Nu există o justificare reală, pur și simplu invocau tot felul de motive birocratice. E inadmisibil să mai vedem lucrurile așa.

Să vorbim un pic și de situația epidemiologică din România. Sunt tot mai multe voci care cred că un lockdown total ar fi trebuit impus mai devreme. Pe de cealaltă parte, există oameni care spun că un nou lockdown ar sufoca economia, deja destul de grav afectată de criză. Care credeți că ar fi mixul potrivit aici? Cum putem să împăcăm și o parte și alta, să fie luată decizia corectă?

Cristian Băcanu: Repet, nu sunt un specialist în politici de sănătate și atunci mă voi exprima în limitele cunoștințelor mele și mai ales ca secretar de stat la Ministerul Justiției. Eu sunt un adept al echilibrului pentru că până la urma să știți că nu vorbim despre vieți contra economie, ci vorbim totuși despre vieți contra vieți. Și atunci trebuie să găsim acel echilibru fragil prin care să îi protejam cât mai mult pe oameni. Pentru că și atunci când economia suferă sau avem un lockdown total, suferă oameni. Pentru că în urma unui lockdown total, nu suferă doar economia. Atunci când anumite business-uri dau faliment, sunt oameni care rămân fară locuri de muncă și nu mai au cum să își plătească ratele la bancă și ajung în stradă. E o realitate, nu că o spun eu, dar așa se întâmplă în orice criză economică. Atunci când economia suferă sunt oameni care pierd agoniseala lor de o viață. Mai mult decât atât, gândiți-vă că avem o problemă și cu oamenii care ajung să stea închiși în case. E o presiune psihică. Repet, nu sunt un expert, dar am resimțit lucrul acesta pentru că am stat și eu de câteva ori în izolare la domiciliu și să nu ies din casă două săptămâni a fost foarte, foarte greu. Vă dați seama că sunt oameni care au probleme reale de viață și pentru care un lockdown e foarte greu de suportat. Și atunci, eu cred că echilibrul este soluția. Trebuie să găsim acele măsuri care nu periclitează anumite vieți și care nu pun în primejdie oamenii prin protejarea altor oameni. Trebuie să găsim acea linie foarte fină de mijloc. Uitați-vă, de pildă, sunt studii care arată că violența domestică a devenit un fenomen mai des întâlnit după ce oamenii s-au izolat la domiciliu. Și cumva, e ușor de explicat: oamenii nu au mai putut să iasă din casă, persoanele abuzate nu au mai putut să părăsească domiciliul atunci când apărea un scandal în familie. Deci, lucrurile sunt foarte, foarte complexe, din punctul meu de vedere.

Spuneți-mi dacă are Partidul Național Liberal un set de reguli sau de principii cu care să condiționeze acceptarea unui eventual partener la guvernare

Cristian Băcanu: Părerea mea este că un partener trebuie acceptat la guvernare atunci când el poate să aducă niște oameni curați, fără tinichele de coadă, oameni care să aibă în același timp și expertiză, oameni care să poată face lucruri în mod concret pentru statul român, din punct de vedere instituțional. Și evident, trebuie spus un lucru: fară PSD pentru că acolo nu există nicio punte de discuție, între noi și PSD. Pur și simplu, excludem din start orice posibilitate de colaborare cu cei care și-au bătut joc de statul român, cei care au irosit atâtea oportunități pe care România le-a avut într-o perioadă de creștere economică. Uitați-vă și dumneavoastră că și-au bătut joc de infrastructură, nu s-a văzut nimic ani de zile. Au promis marea cu sarea în 2016. Au promis Spital Republican. Era acel Spital Republican promis de către Liviu Dragnea la televizor, cele 8 spitale regionale. Nu au făcut absolut nimic, și-au bătut joc de noi și atunci cu ei nu putem avea nicio colaborare. Vom vedea mai departe ce se întâmplă în funcție de ce decid românii, dar trebuie să avem oameni profesioniști, fară tinichele de coadă. PSD-ul și-a bătut joc de justiție și lucrul asta s-a văzut. Am avut 10 august 2018. Am avut atâtea seri și nopți de protest în stradă, oamenii au înghețat. Eu am intrat în politică după ce am stat în Piață Victoriei. Este exclus să mai colaborăm cu ei.

Un mesaj către alegători

Cristian Băcanu: Un îndemn către cetățeni. Oamenilor le spun așa: că pe 6 decembrie avem ultimul rând de alegeri, după 2 ani în care cetățenii au tot fost chemați la urne. Sunt niște alegeri extrem de importante pentru că dau majoritatea în Parlamentul României și vor stabili cum va arata un viitor Guvern. Și tocmai de aceea, chiar în aceste condiții grele, în aceste momente grele în care avem o pandemie care ne apasă pe toți, îmi doresc foarte tare să văd o prezență semnificativă la urne, să-i văd pe oameni că ies în număr mare la urne. Tocmai pentru că noi ca societate să nu mai fim vreodată nevoiți să trecem prin ce am trecut în perioada 2017-2019. Să nu mai fim nevoiți să ieșim în stradă, să nu mai fim nevoiți să protestăm împotriva unor măsuri aberante adoptate de către o majoritate toxică și ilegitimă, să nu mai fim bătaia de joc a unor politicieni cărora nu le pasă de oameni câtuși de puțin, să nu mai credem în promisiuni deșarte și să nu mai avem de-a face cu promisiuni deșarte așa cum am avut în 2016, să nu mai fim gazați, să nu mai fim bătuți, cum s-a întâmplat în 10 august 2018. Pentru toate aceste motive este foarte important să ieșim la vot și să le spunem politicienilor care și-au bătut joc de România atâția ani că e cazul să ne lase și să își caute de lucru prin altă parte.

Recomandat de PNL