​​Liberalii promit că peste patru ani România va avea cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, salariul mediu net al românilor va fi de 1.000, pensiile vor vor fi mai cu 46% față de 2019, iar alocațiile dublate. Programul de guvernare al PNL, lansat joi, prevede ca până în 2024 să fie finalizați aproape 1.000 de kilometri de autostradă și drumuri expres, precum și demararea proiectelor la patru noi autostrăzi. De asemenea, liberalii promit revenirea la alegerea primarilor în două tururi, revizuirea Constituției și desființarea Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Scenariul macroeconomic, program guvernare PNLFoto: PNL

Principalele Promisiuni PNL pentru perioada 2020-2024

CONSULTĂ AICI SINTEZA PROGRAMULUI DE GUVERNARE PROPUS DE PNL

NIVELUL DE TRAI

  • Cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în următorii 4 ani, cu un ritm de creștere de peste 6% în 2024;
  • Majorarea PIB-ului cu peste 450 mld. Lei până la peste 1.500 mld.
  • Lei la finalul anului 2024; PIB-ul pe locuitor România va depăși 85% din media UE27 la finalul anului 2024;
  • Crearea a peste 560.000 noi locuri de muncă mai bine plătite în economie;
  • Salariul mediu net va crește cu aproape 50% față de nivelul din 2020 și va ajunge la 1.000 Euro/lună în 2024;
  • Majorarea valoarea punctului de pensie cu 46% până în 2024 față de 2019;
  • Valoarea punctului de pensie crește de la 1.265 Lei în 2019 la 1.840 lei în 2024;
  • Pensia medie anuală crește cu cca. 536 Lei până la aproape 2.000 Lei în 2024 față de nivelul din 2020.
  • Creșterea puterii de cumpărare a românilor cu peste 30% și reducerea inflației anuale sub 2%.

INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ

Finalizarea a peste 970 Km de autostrăzi și drumuri expres în perioada 2021-2024 din care:

660 Km de autostradă:

  • 320 Km din Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani – 6,09 mld. Lei;
  • 160 Km din Autostrada Transilvania – 4,17 mld. Lei;
  • 43 Km din Autostrada Pitești-Sibiu (secțiunea 1 Sibiu-Boița și secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești) – 2,32 mld. Lei;
  • 100 Km din Autostrada de Centură a Bucureștiului (Sud și Nord) – 4,93 mld. Lei;
  • 24 Km din Autostrada Sebeș-Turda Lotul 2 – 549.33 mil. Lei;
  • 14 km din Autostrada Lugoj-Deva Lotul 2 – 1,36 mld. Lei.

310 Km Drum expres:

  • 121 Km din Drumul Expres Craiova-Pitești – 3,15 mld. Lei;
  • 13 Km – Drumul Expres Brăila-Galați – 530.312 mil. Lei;
  • 98 km – Drum Expres Buzău-Brăila – 1,80 mld. Lei;
  • 76 Km – Drum Expres Focșani-Brăila – 1,40 mld. Lei.

Demararea unor proiecte noi de investiții în Moldova, Dobrogea și Regiunea de Sud din care:

  • Autostrada A8, Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași-Ungheni – aprox. 311 Km, 35,85 mld. Lei;
  • Autostrada A7, Pașcani-Suceava-Siret – 101 km, 2,18 mld. Lei;
  • Autostrada A13, Brașov-Bacău – 165 km, 8,85 mld. Lei; Autostrada A13, Sibiu-Brașov – 125 km, 7,10 mld. Lei;
  • Drumurile expres din zona Dobrogei:Brăila-Tulcea-Constanța – 172 km, 4,33 mld. Lei;
  • Drum expres Tișița-Albița – 160 Km, 3,56 mld. Lei;
  • Drum expres Ploiești-Găești – 74 Km, 1,67 mld. Lei;
  • Drum expres Bacău-Piatra-Neamț – 61 Km, 1,12 mld. Lei;
  • Drum expres Timișoara-Moravița – 60 Km, 1,41 mld. Lei;
  • Autostrada Dr. Tr. Severin-Caransebeș -Lugoj (142 km, 6,52 mld. Lei) la care se adaugă coridorul transfrontalier Dr. Tr. Severin-Calafat (72 km, 3,31 mld. Lei)

Demararea lucrărilor la:

  • Autostrada Nordului – 335 km, 6,68 mld. Lei;
  • Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov – 113,6 km, 6,31 mld. Lei;
  • Secțiunile 2, 3 și 4 din Autostrada Sibiu-Pitești – 79 km, 11,32 mld. Lei.

ECONOMIE

  • Prelungrea amânării ratelor bancare până la 1 iulie 2021;
  • Eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale pe o perioadă de 12 luni;
  • Acordarea de garanții de stat pentru credite cu dobândă subvenționată prin IMM Invest și Eximbank – 30 mld. Lei;
  • Asigurarea accesului la finanțare și lichidități pentru companii prin IMM Leasing și IMM Factor – 5 mld. Lei;
  • Lansare de noi produse de garantare pentru IMM-uri: Agro-Invest, Cardul „I.C. Brătianu”, Venture IMM, Capital IMM etc.

REFORMĂ ELECTORALĂ

  • Extinderea votului prin corespondență în țară;
  • Revenirea la sistemul de alegere a primarilor cu majoritatea voturilor exprimate (2 tururi);
  • Dublarea numărului de parlamentari alocați în prezent să reprezinte diaspora românească.

PENSII

  • Aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie;
  • Evaluarea impactului Legii pensiilor din sistemul public pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii;
  • Creșterea anuală a punctului de pensie în funcție de rata inflației și de majorarea salariului mediu brut pe economie; Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual până la 4,75% în 2024;
  • Flexibilizarea și dezvoltarea legislației de pensii facultative.

PROTECȚIE SOCIALĂ

  • Dublarea alocațiilor pentru copii, conform calendarului început în august 2020, până la 1 iulie 2022;
  • Aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității.

SĂNĂTATE

  • Asigurarea managementului financiar, logistic și sanitar al tuturor resurselor existente și organizarea acestora în funcție de evoluția epidemiologică;
  • Pregătirea logistică a distribuției vaccinului anti-Sars-Cov2 și implementarea unei strategii eficiente de vaccinare – primul trimestru din 2021.
  • Modernizarea sistemul medical din România la standarde europene:
  • Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB;
  • Utilizarea eficientă a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 în valoare de peste 4,6 mld. Euro.
  • Finalizarea celui mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, derulat în 2020 prin POIM, cu 297 de proiecte în valoare de 1,3 mld. Euro;
  • Dezvoltarea asigurărilor complementare şi suplimentare de sănătate cu creșterea fondurilor private ca sursă alternativă de finanțare.

EDUCAȚIE

  • Reforma carierei didactice: profesioniști în educație prin flexibilizarea formării inițiale, formarea continuă, politici meritocratice de salarizare, stimularea abordărilor transdisciplinare;
  • Profesionalizarea guvernanței sistemului de educație și a managementului instituțiilor de învățământ;
  • Digitalizarea procesului educațional și interconectarea bazelor de date;
  • Conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ până la începutul anului școlar 2022-2023;
  • Promovarea integrității și eticii în sistemul educațional prin realizarea unui Registru Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studiu.
  • Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani să crească până în anul 2025;
  • Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025.
  • Generalizarea programelor afterschool în unitățile de învățământ de stat și creșterea calității serviciilor oferite de acestea;
  • Generalizarea etapizată a programului de asigurare a unei mese calde în școli pentru toți copiii din medii defavorizate;
  • Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață, pe competențele cheie și pe maximizarea potențialului fiecărui copil;
  • Dezvoltarea programelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar până la 30% din totalul programelor de educație profesională.

JUSTiȚIE

  • Inițierea procesului de revizuire a Constituției pentru implementarea rezultatului Referendumului pentru Justiție din 2019 și a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României propus de Președintele României, Klaus Iohannis;
  • Revizuirea legilor justiției în acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO;
  • Reforma Curții Constituționale în sensul eliminării factorilor care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental pentru democrație;
  • Modificarea cadrului legal pentru a asigura independența judecătorilor și procurorilor, răspunderea efectivă a magistraților și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri;
  • Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;
  • Cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO);.