Articol susținut de PMP

VIDEO INTERVIU Cristian Diaconescu, PMP: Trebuie să ne hotăram dacă vrem cu adevărat să desființăm clanurile. Acest flagel trebuie abordat frontal /România și Moldova sunt o singură țară

de Alexandra Ciordas     HotNews.ro
Marţi, 17 noiembrie 2020, 9:07 Actualitate | Politic


Cristian Diaconescu
Foto: Hotnews
Cristian Diaconescu, prim-vicepreședinte al Partidului Mișcarea Populara, este de părere că având în vedere impasul prin care trece România astăzi, este necesar ca alegerile din 6 decembrie să fie organizate. Cristian Diaconescu a discutat, în cadrul unui interviu HotNews.ro, despre programul PMP, despre ce înseamnă pentru România victoria lui Joe Biden la alegerile din Statele Unite, despre pandemia Covid 19 și modul în care a fost gestionată aceasta la noi în țară, dar și despre legea “anti-clan”, secția specială și Legile Justiției. În ceea ce privește o posibilă unire cu Republica Moldova, obiectiv aflat în programul PMP, Cristian Diaconescu spune că “Suntem o țară, o singură țară, separată prin decizii în cea mai mare măsură luate de dictatori, luate de autocrați în timp de război sub amenințarea agresiunii […] Este clar că premisă de bază este voința cetățenilor de a se reîntregi într-o singură țară”.


Idei principale:
  • Orice partid decent trebuie să fie extrem de preocupat de problemele legate de sănătate și educație în această perioadă, motiv pentru care PMP propune o lege a sănătății, care aș vrea să vă spun că într-adevăr a fost elaborată cu un nivel foarte înalt de expertiză.

  • După părerea mea, contextul actual este unul foarte grav, extrem de complicat, însă închiderea țării sau limitarea drepturilor fundamentale reprezintă, în egală măsură, practic o recunoaștere a înfrângerii. După evaluările noastre, alegerile de pe 6 decembrie sunt foarte importante, deoarece astăzi, datorită sistemului politic în care funcționăm, România practic nu are capacitățile executive de a adopta măsuri adecvate crizei

  • Candidez în numele unui partid conservator și este foarte important să vedem ce fel de societate ne dorim și ce valorizăm mai presus decât orice. Din punctul nostru de vedere, familia, credința, comunitatea și siguranța privind ziua de mâine sunt esențiale.

  • România are o situație specială în relația cu SUA, relația specială a României cu SUA a fost forjată pe câmpurile de lupte militare sau în bătăliile politico-diplomatice în egală măsură extrem de intense, care s-au desfășurat cel puțin în ultimii 10-15 ani. SUA este conectată la sistemul de valori al UE, la principii precum libertate, cooperare, democrație, stat de drept. Toate aceste principii transcend mandatelor politice.

  • În plan bilateral, mă aștept ca proiectele foarte interesante să fie continuate și sunt convins că vor fi adăugate unele noi, mai ales în zona care ne interesează în egală măsură, alături de cea privind garanțiile de securitate și anume cea economică, evident și în ceea ce privește libera circulație. S-ar putea să apară nuanțe în ceea ce privește poziționarea Biden față de administrația Trump, legate de schimburile comerciale, sistemele de taxare cu UE sau în ceea ce privește alianța nord-atlantică. Dar și aici, după părerea mea, vor fi suficiente elemente de continuitate.

  • Ceea ce mi-aș dori și sper ca viitorul Executiv din alegerile din 6 decembrie să fie mult mai atent din acest punct de vedere, este, pe de o parte, existența unei strategii bine puse la punct, care să împlinească așteptările extrem de puternice în ceea ce privește funcționarea sistemului medical pe de o parte, situația economică pe de altă parte.

  • Deja în câteva zile, decizia privind legarea posibilității de accesare a fondurilor europene, fie din cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii Europene, fie din Fondul de Reziliență, să fie condiționată de funcționarea nu numai a statului de drept, dar și de respectarea principiilor generale privind drepturi și libertăți fundamentale. Ei bine, ce ascunde această decizie? Un anume spirit de competiție. Încă o dată: Banii pentru a ieși din criza economică și sanitară generată de Covid 19 la nivelul Uniunii Europene nu sunt suficienți.

  • Dincolo de faptul că este nevoie de un anume tip de decizie înainte ca propunerile de investiții din România să fie omologate la nivel european, iată că va exista și un mecanism de control post factum în ceea ce privește aceste alocări de fonduri. Situația este cât se poate de complicată, iar noi din perspectiva sistemului judiciar avem o întreagă lista de vulnerabilități.

  • Să nu ne facem că nu știm cum arată România reală din punct de vedere al intereselor de clan, în sens larg. Este o problemă gravă și ramificațiile acestor interese ajung în zone economice, sociale și politice, semnificativ. Acest flagel trebuie abordat frontal.

  • Știu că este o situație specială, știu că este un moment foarte complicat, cu toții suntem îngrijorați, aș dori să îi rog să vină la vot pentru că este foarte important ca prin votul românilor să reușim să stabilizăm politic România pentru ca ulterior să putem lua acele măsuri în așa fel încât și situația sanitară, dar și cea economică să fie tratate cu responsabilitate, cu profesionalism.


Spuneți-ve, vă rog, care este programul PMP pentru alegerile parlamentare și care sunt prioritățile dumneavoastră ca senator.

Cristian Diaconescu: Este un program și are o suită de propuneri de natură conservatoare. Este un program care, pe de o parte, se referă la situația instituțională și vorbim de alegeri parlamentare, de ceea ce se întâmplă în Parlamentul României sau ar trebui să se întâmple. Din acest punct de vedere, pe agenda PMP sunt o serie de decizii (unele dintre ele chiar deja luate, dar care nu sunt implementate) precum decizia Constituției prin Referendum, în ceea ce privește Parlamentul compus din 300 de parlamentari, precum și discuția foarte avansată în Parlament în ceea ce privește fie alegerea primarilor din două tururi de scrutin, fie în legătură cu eliminarea pensiilor speciale. Mai ales dacă vorbim de politicieni. Sunt decizii, repet, care au fost formalizate din punct de vedere al voinței politice, dar nu au fost implementate din punct de vedere al deciziei finale. Există undeva o duplicitate la partidele politice care, în mod natural, PMP susține să fie eliminate. Discutăm despre acțiuni concrete, pentru că orice partid decent trebuie să fie extrem de preocupat de problemele legate de sănătate și educație în această perioadă, motiv pentru care PMP propune o lege a sănătății, care aș vrea să vă spun că într-adevăr a fost elaborată cu un nivel foarte înalt de expertiză.

Are la bază discuțiile de ani de zile în comisiile prezidențiale pe sănătate, care au fost organizate până în anul 2014 de administrația Traian Băsescu și, din acest punct de vedere, reflectă, în opinia noastră, maximul de expertiză pe care îl poate avea în acest moment România în ceea ce privește organizarea sistemului de sănătate, pentru că să fim corecți, suferim astăzi nu numai de o criză pandemică extrem de complicată, dar și de probleme din trecut care ne îngrijorează din punct de vedere al reacției în ceea ce privește criza de COVID-19 și nu numai. Avem și o propunere și este o inițiativă legislativă pe care o voi susține, Legea Anticlan (am s-o susțin cu toată puterea). Practic este vorba despre un cadru juridic integrat în ceea ce privește combaterea infracțiunii organizate, cea de tip mafiot. Din acest punct de vedere, cred că ceea ce se întâmplă azi în România chiar afectează siguranța națională în ceea ce privește acest tip de infracționalitate complexă și din această perspectivă, repet, vom fi susținători cât se poate de categorici a unei reglementări juridice unitare din această perspectivă.


Transparența în administrație, în egală măsură, este o temă cât se poate de importantă, acuzată de toată lumea și practic lăsată nerealizată. Este vorba de digitalizare și de posibilitatea de a avea o relație cu administrația din România pe alte baze mult mai moderne decât se întâmplă astăzi și, din acest punct de vedere, avem în egală măsură un tip de legislație și de acte normative pe care odată ce le vom propune sunt convins că vor genera un anume nivel de normalitate în ceea ce privește relația cetățean-administrație. Sunt chestiuni privind energia și modul în care această problemă până la urmă nu mai rămâne doar o simplă dilemă politică între primari și șefii comunităților locale pe de o parte și guvernanți pe de altă parte. Și aici este nevoie de o anumită reglementare.

Mai mult decât atât, practic România este o țară cu rezerve de energie, doar că nu reușește să le valorifice nici în folosul propriilor cetățeni, nici din punct de vedere al rețelelor internaționale și este o temă care trebuie descâlcită fără îndoială, pentru că s-au și făcut multe greșeli în trecut, dar sunt convins că există extrem de multe interese în legătură cu acest subiect, interese interne și externe și acest punct de vedere trebuie să avem curajul și determinarea să întrăm și în acest subiect, în așa fel încât pe de o parte să nu mai fim în situația absolut jenantă, rușinoasă - o țară în care oamenii se plâng că n-au căldură sau apă caldă, iar pe de altă parte - o țară cu resurse care nu e în stare să-și asigure necesarul național și să devină chiar o exportatoare de energie. Din acest punct de vedere, PMP are soluții, are idei. Avem și reprezentanți în ministere astăzi când vorbim. Punctul nostru normativ va fi unul făcut pe bază de expertiză.


În contextul actual, al pandemiei de COVID-19, credeți că ar fi trebuit organizate alegerile pe 6 decembrie? Pe lângă riscul epidemiologic, credeți că există și un risc să fie demobilizat electoratul?


Cristian Diaconescu: După părerea mea, contextul actual este unul foarte grav, extrem de complicat, însă închiderea țării sau limitarea drepturilor fundamentale reprezintă, în egală măsură, practic o recunoaștere a înfrângerii. După evaluările noastre, alegerile de pe 6 decembrie sunt foarte importante, deoarece astăzi, datorită sistemului politic în care funcționăm, România practic nu are capacitățile executive de a adopta măsuri adecvate crizei, atât din punct de vedere sanitar, cât și din punct de vedere economic. Avem astăzi în România politicieni, partide politice, care transformă o criză cumplită din punct de vedere al consecințelor sale în temă de dezbatere politică. Dacă am fi avut situația în care, pe de o parte politicienii puteau separa problemele grave naționale și internaționale generate de COVID-19 de problemele politice de consum minor, atunci poate am fi putut să ne gândim la momentul alegerilor. Dar, este clar, fără un anume tip de majoritate care să guverneze și zona executivă și zona legislativă, practic nu putem spera la coerență în ceea ce privește măsurile luate, chiar dacă vorbim de măsuri aplicabile sanitar numai în anumite comunități. Acesta este un aspect.


Al doilea aspect, de ce, după părerea mea, trebuie să aibă loc alegerile pe 6 decembrie este faptul că din punct de vedere constituțional și legislativ în luna decembrie, parlamentarii, prin expirarea mandatului de 4 ani, nu mai au capacitate legislativă completă. Legile organice nu mai pot fi adoptate în Parlament, deci nu vom mai avea posibilitatea să adoptăm bugetul, motiv pentru care într-o perioadă în care cheltuielile și investițiile vor reprezenta principalul subiect de preocupare al oricărui guvern, faptul de a nu avea un buget sau de a cheltui 12% pe lună din bugetul anterior practic ar aduce în România un blocaj. 
 Din acest punct de vedere, luând toate măsurile sanitare pe care le avem la dispoziție, învățând și din practica altora pentru că au mai fost alegeri (dacă ar fi numai să ne referim la SUA, care pe o criză pandemică extrem de gravă a reușit totuși să țină alegeri prezidențiale și a adus la vot un număr istoric, record de americani). Deci se poate. Cred că și noi, repet, având în vedere acest tip de impas prin care trece România astăzi, este necesar să organizăm aceste alegeri. Politicianul român trebuie determinat prin alegeri să asculte, să învețe și să acționeze. În această perioadă ar fi foarte bine ca hoția și prostia, atunci când vorbim de cei pe care urmează să-i alegem, să fie înlăturate din atributele sau "calitățile" oricărui politician, pentru că altfel acest efort și cu o doză de risc în a avea în pandemie un moment electoral și-ar pierde semnificația.


Dacă mâine ați ajunge premierul României, care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați lua?


Cristian Diaconescu: Candidez în numele unui partid conservator și este foarte important să vedem ce fel de societate ne dorim și ce valorizăm mai presus decât orice. Din punctul nostru de vedere, familia, credința, comunitatea și siguranța privind ziua de mâine sunt esențiale.
 Din punct de vedere al conducerii executivului României, acestea sunt subiectele care trebuie să rămână centrale în orice fel de demers. Practic românii suferă astăzi. În mod evident, se așteaptă de la zona politică să se găsească o cale prin care să salvăm vieți, să îmbunătățim nivelul de trai, să consolidăm în mod evident și democrația. Din acest punct de vedere, orice guvern cu o susținere normală în Parlament, trebuie să se gândească la un pachet de sprijin. Americanii fac acest lucru, europenii, germanii, în egală măsură statele care nu trec printr-o criză pandemică atât de intensă, așa cum se întâmplă astăzi în România sau în Europa. Au în vedere faptul că salariile s-au redus, forța de cumpărare a scăzut pentru că euro crește, cresc prețurile. Munca de acasă înseamnă mutarea cheltuielilor de întreținere, de exemplu apă, electricitate de la angajator la angajat, fie el din zona publică sau privată. Foarte mulți români își angajează profesori și educatori suplinitori. Deci presiunea pe oameni este incredibilă. Indiferent ce poziție ai în Executivul din România, este absolut necesar, într-o ordine de priorități să ai în vedere aceste subiecte. 


Situația financiară poate fi rezolvată, dar în mod categoric depindem de un context intern care ține de această pandemie, dar și de un context extern foarte complicat și acest lucru în egală măsură trebuie să fie în atenția guvernului, pentru că fără investiții și ca aceste investiții să se întoarcă după aceea prin beneficii la bugetul de stat, nu putem ieși din această prăpastie. În egală măsură, principalele state din UE în special, cu care România are relații de comerț, are relații de schimb și investiționale (70-80% din schimburile comerciale ale României sunt cu UE) au la rândul lor probleme economice, sunt interesate de ce se întâmplă la ei în țară. Unele dintre ele contemplă o situație de depresie economică foarte serioasă. Din acest punct de vedere, vor fi mult mai puțin încurajate pentru a investi în afara statului, în afara frontierelor. Trebuie să ne bazăm pe noi înșine, din foarte multe perspective, pentru a drege acest moment de impas.
 În al treilea rând, este o problemă care nu ține numai de guvern, dar are și orice guvern de la București o responsabilitate directă și imediată. Ca să spun pe scurt, lege și ordine în sistemul medical. Avem oameni extraordinari, oameni excepționali, oameni care-și pun în pericol viața și sunt determinați cum puțini poate au fost în România, pentru a-și apăra semenii, a-i ajuta să treacă peste astfel de răspântii. 
Dar avem și profitori, or din acest punct de vedere, medicului care stă la capul bolnavului nu poți să-i pretinzi să facă regulile financiare de achiziții și de investiție în sistemul sanitar. Revine sistemului politic această responsabilitate și avem exemple destul de nefericite din această perspectivă. E clar că Executivul trebuie să pună ordine în acest moment atât de complicat.


Avem nevoie, iarăși, din zona Executivului de un program național pentru investiții strategice. Aici ne bazăm pe fondurile europene. Finanțările trebuie să fie transparente. România trebuie să funcționeze pe principiul statului de drept, pentru că altfel fondurile vor fi tăiate. Este necesar un demers și extern în UE, pentru că alocarea acestor fonduri, mai ales în ceea ce privește fondul de redresare și reziliență, poate fi blocată la un moment dat dacă nu știm să eliminăm hoția și prostia. Din acest punct de vedere, orice plan de guvernare presupune răspunsuri în legătură cu oportunități, în legătură cu incertitudini, în legătură cu riscuri și mai ales în ceea ce privește impactul economic în perioada următoare. 
 Din acest punct de vedere, punerea României în regulă, atragerea finanțării internaționale, europene pentru proiecte care există și sunt necesar a fi profesionist organizate reprezintă, după părerea mea, responsabilitatea viitoarei guvernări.

Vorbeați mai devreme despre alegerile din SUA. Venim acum, după 4 ani de președinție a lui Donald Trump, mandat care a afectat relațiile dintre UE și SUA. La ce evoluție vă așteptați în mandatul lui Biden?

Cristian Diaconescu: După cum știți, România are o situație specială în relația cu SUA, relația specială a României cu SUA a fost forjată pe câmpurile de lupte militare sau în bătăliile politico-diplomatice în egală măsură extrem de intense, care s-au desfășurat cel puțin în ultimii 10-15 ani. SUA este conectată la sistemul de valori al UE, la principii precum libertate, cooperare, democrație, stat de drept. Toate aceste principii transcend mandatelor politice. Cred că în etapa următoare, primul test al relației transatlantice între Europa și SUA va fi lupta împotriva pandemiei și gestionarea problemelor climatice. Din acest punct de vedere, din perspectiva României, pentru că ne interesează în mod special ceea ce România poate configura în relația cu SUA, președintele Trump, ulterior președintele Biden au avut și vor avea un tip de politică de continuitate în relația cu România. Nu mă aștept sub nicio formă la surprize negative, la încetinirea interesului american în legătură cu parteneriatul strategic cu România.
 Integrarea NATO, în mare măsură, s-a finalizat în mandatele republicane de la Casa Albă. Parteneriatul strategic a fost înființat în 1927, iar declarația de substanță a fost decisă în 2011 între reprezentanții celor două state, deci în mandate democratice.
 Și acesta este un exemplu legat de un anume tip de relație de profunzime între România și SUA. 


În legătură cu UE, sigur că s-ar putea să apară nuanțe. Donald Trump avea un anume tip de politică tranzacționistă, unilaterală din multe puncte de vedere. Biden, se spune, va reveni în Europa. Nivelul de simpatie al lui Biden este, pare-se, mult mai ridicat dacă ar fi să ne uităm la confirmările și mesajele de felicitare transmise rapid de liderii UE. Mai mult decât atât, la speranța președintei Executivului European, von der Leyen, sau a cancelarului Merkel în legătură cu o nouă coloană vertebrală, o nouă axă de cooperare între UE și SUA în noul mandat de la Casă Albă. 
 În plan bilateral, mă aștept ca proiectele foarte interesante să fie continuate și sunt convins că vor fi adăugate unele noi, mai ales în zona care ne interesează în egală măsură, alături de cea privind garanțiile de securitate și anume cea economică, evident și în ceea ce privește libera circulație. S-ar putea să apară nuanțe în ceea ce privește poziționarea Biden față de administrația Trump, legate de schimburile comerciale, sistemele de taxare cu UE sau în ceea ce privește alianța nord-atlantică. Dar și aici, după părerea mea, vor fi suficiente elemente de continuitate.

Sunt convins că în continuare SUA va privi cu foarte mare atenție în ceea ce privește contribuția statelor europene în alianța nord-atlantică, nu numai din punct de vedere financiar, a rachetelor de apărare, dar și din punctul de vedere al prezenței efective în proiectele de asigurare a securității, mai ales la frontiera central-estică a alianței nord-atlantice și această chestiune ne privește în mod special, dar, totodată, va exista un anume tip de coordonare în ceea ce privește politicile privind China. Multe din elementele promovate de administrația Trump în ceea ce privește relația sino-americană sunt preluate și acceptate și de democrați. Mai mult decât atât, sigur că mai ales chestiunile care se leagă de o politică asertivă a Chinei în ceea ce privește regulile Organizației Mondiale a Comerțului. În continuare vor reprezenta teme de dezbatere și polemică între Beijing și Washington. Mai sunt și alte chestiuni de acest gen, inclusiv problemele de securitate în Marea Chinei de Est și în Marea Chinei de Sud. Așa că, sigur vor fi diferențe într-o primă etapă, este foarte posibil ca Statele Unite să împărtășească cu europenii în special politicile în ceea ce privește încălzirea globală și există perspectiva reîntoarcerii americanilor în tratatul de la Paris, în acordul pe Climă, ca de altfel și reafirmarea interesului americanilor în ceea ce privește acordul nuclear privind Iran. 


Sigur că ceea ce s-a câștigat în timpul mandatului Trump în legătură cu relația dintre Israel și o serie de state arabe va fi continuat și dezvoltat de administrația Biden. Este un câștig pentru securitatea la nivel global foarte semnificativ. Vom vedea, repet, ce va însemna reîntoarcerea în Europa. Biden în timpul campaniei a fost întrebat în legătură cu elementele de conținut ale acestui demers și a răspuns că Statele Unite va reveni în capul mesei. Cum se vor concretiza aceste elemente, sigur că da, rămâne de văzut. 


Partidul Mișcarea Populară afirmă că este singurul partid din România care își asumă ca obiectiv de țară unirea Republicii Moldova cu România. Este fezabil un asemenea deziderat? 


Cristian Diaconescu: În primul rând, aici aș pleca de la o premisă cu baze istorice certe, care nu poate fi decât împărtășită de fiecare dintre noi și de o parte și de alta a Prutului. Și anume, identitatea comună. Identitatea comună, etnică, religioasă, lingvistică, istorică precum și faptul că momente istorice complicate conflicte, crize politice ne-au separat ca țară. Nu a existat vreo dorință de-o parte și de alta ca România să nu rămână unită. Deci, dorință populară. Din această perspectivă, chestiunea este foarte clară, suntem o țară, o singură țară, separată prin decizii în cea mai mare măsură luate de dictatori, luate de autocrați în timp de război sub amenințarea agresiunii. Ceea ce nu coincide sub nicio formă cu un proiect politic, cu un dreptul internațional sau cu vreo normă morală în relațiile internaționale. Deci este un deficit din acest punct de vedere care trebuie recuperat și orice demers politic trebuie să aibă în vedere acest aspect.

Aș folosi mai mult cuvântul reîntregire pentru că pornind de la premisele pe care le menționăm, practic, în legătură cu ceea ce se întâmplă între România și Republica Moldova într-o perspectivă de timp reprezintă un demers reparatoriu. Nu este o formă de revendicare, fie de o parte, fie de alta. O să fac neapărat această precizare pentru că mulți au ridicat acest tip de excepție, înțelegând cu rea-credință că România ar revendica teritoriile unui alt stat. Nu, nici pe departe așa ceva. Cine citește cât de cât de bună-credință istoria recentă și o înțelege, își dă seama cât de legitimă este atitudinea României în legătură cu Republica Moldova. În al doilea rând, este un demers în egală măsură complicat care este în mod obligatoriu, trebuie să fie în mod obligatoriu precedat de voința populară exprimată atât în partea de est, cât și în partea de vest a Prutului. Deci este clar că premisa de bază este voința cetățenilor de a se reîntregi într-o singură țară. În al doilea rând, de pe agenda de lucru și a dezbaterilor, fie la est, fie la vest, pe care o au autoritățile de la București, nu trebuie să lipsească această temă. Sigur că sunt multe probleme în discuție, sigur că vor fi încercări nu numai de a respinge subiectul, ci și de a-l contesta din multe perspective. Sunt interese strategice. Este o zonă foarte complicată de pe glob, această regiune în care noi ne aflăm. Dar acest lucru nu trebuie nici să descurajeze și nici să determine Bucureștiul, ca de altfel și Chișinăul de a abandona acest subiect. Probabil că momentul oportun va veni la un moment dat, sigur este o chestiune inclusiv de context internațional, geostrategic, dar acest lucru nu trebuie să îi descurajeze pe români în a repara o nedreptate a istoriei. Or, când se întâmplă acest lucru, dacă există un moment oportun, de acel moment trebuie profitat și condiția obligatorie din această perspectivă alături de cea referendară, de cea populară, este aceea de a ține pe agenda dialogului bilateral acest subiect. 


Spun dialog bilateral fără a intra în detalii pentru că în mod normal România trebuie să fie pregătită, aptă, capabilă și curajoasă în a dezbate această temă, indiferent de ce partener ar avea la un moment dat, care într-o formă sau alta este interesat de acest subiect sau care poate contribui la concretizarea reîntregirii naționale. 
 Soluția, probabil, nu poate fi găsită pe loc, este nevoie de o soluție în pași, iar pe de altă parte, evident că voința populară este esențială nu numai ca premisă, dar și ca argument în ceea ce privește legitimitatea demersurilor, iar Bucureștiul nu trebuie să obosească sub nicio formă în a genera acest sentiment și a obține concretizarea lui.

Ați pus în dezbatere publică o propunere venită din partea profesorilor și a părinților conform căreia vacanța mare să fie luată acum, în perioada următoare, iar cursurile să fie reluate în lunile de vară. Credeți că ar fi posibilă o astfel de propunere? Ar putea fi implementată?

Cristian Diaconescu: Am oameni cu care m-am întâlnit și cu care am ridicat acest subiect. Am făcut o consultare, mă rog, pe facebook, a fost interesantă și vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au exprimat într-un sens sau în altul. 
 Ceea ce am putut să văd ca și abordare comună, tema educației, a școlilor, a situației elevilor în această perioadă este una dintre cele mai sensibile teme naționale pe care cred că le-am avut de foarte mulți ani. Poate asemănătoare cu tema integrării în alianța nord-atlantică și în Uniunea Europeană. Deci este nevoie, în mod evident, de o evaluare foarte atentă. Pozițiile au fost cam împărțite în mod egal. Pe de o parte într-adevăr, au fost, repet, din cei care au dorit să răspundă la această întrebare, suficienți susținând ideea că cel puțin perioada de iarnă să fie depășită, ceilalți, fără a contesta ideea, au spus că nu trebuie mers foarte departe în vară pentru că este extrem de cald. Într-o formă sau alta, deci, ambele grupuri aveau o anume perspectivă în legătură cu ponderarea anului școlar în funcție și de evoluția pandemiei și de condițiile concrete în care învățământul se desfășoară. Aici aș mai avea de adăugat un singur lucru. În primul rând, cred că o previzionare ceva mai atentă în ceea ce privește regimul desfășurării procesului de învățământ în România, fie privind categoriile de vârstă, fie modul efectiv de școlarizare, ar fi extrem de utilă. Deci o decizie de la o zi la alta creează confuzie și creează enervare și este cât se poate de normal. Pe de altă parte, și aici este o chestiune care ține de guvernare, un anume tip de alocare a resurselor în zone în care problemele și deficitele privind actul de educație sunt foarte mari și sunt cunoscute de ani de zile.

Este inadmisibil să avem școli cu toaletă în curte într-o proporție de-a dreptul umilitoare pentru o națiune europeană. Ca să nu mai vorbim de alte elemente de logistică absolut necesare în această perioadă. Deci, din această perspectivă este cât se poate de clar că ceva în plus trebuie făcut și la rândul său, școala, învățământul trebuie ridicate ca și temă de interes și de preocupare executivă și parlamentară la nivelul pe care îl merită. Nu este vorba neapărat numai de alocarea unor bani și atât sau de cumpărarea unor plăcuțe și atât. Este vorba de identificarea, într-o cooperare între Executivul central și comunitățile locale, a acelor zone cu sensibilitate majoră în ceea ce privește actul de educație, nu numai în perioada de criză. Cu atât mai mult în situația pandemiei de COVID-19. Pe acest palier, iarăși, ar trebui lăsate deoparte dezbaterea politică într-un sens sau în altul, găsirea vinovaților. Discutăm de un trecut în ceea ce privește sistemul de educație de care cei care am fost sau suntem în politică cred că suntem egal vinovați. Singurul lucru pe care ar trebui să-l vorbim din trecut este să ne cerem scuze, pentru că suntem într-o situație absolut deplorabilă.
 Or, din acest punct de vedere, oamenii asta transmit.

Este o problemă care afectează cam una din două familii, într-un sens sau în altul. Avem nevoie nu numai de încredere în vorbe, avem nevoie de măsuri concrete. 
 Israelul, de exemplu, s-a confruntat cu o recrudescență a pandemiei de COVID-19, legată și de deschiderea anului școlar și au luat rapid măsuri, inclusiv de separare a elevilor în clase, care nu au mai mult de 15 școlari.
 Din acest punct de vedere, este vorba, repet, nu numai de resurse, ci și de gândire, de un plan adecvat, care să se aplice în unele zone într-un anume fel, în alte zone în alt fel, pentru că sunt diferențe foarte mari din acest punct de vedere. Nu este numai o chestiune materială, este și o chestiune de imaginație, de capacitate, de organizare și din acest punct de vedere, după părerea mea, mai sunt foarte multe lucruri de făcut. Dar trebuie făcute repede, pentru că oamenii sunt îngrijorați, poate după starea de sănătate, imediat de problemele de educație și situația copiilor lor.



Să vorbim un pic și de pandemie, despre care am vorbit și mai devreme. Ce credeți că a fost gestionat corect și ce credeți că a fost gestionat greșit în toată această perioadă? Credeți că ar fi trebuit impuse reguli restrictive mai dure sau nu?

Cristian Diaconescu: Aici este o chestiune în care, în mod categoric, ultimul cuvânt îl au cei care gestionează sistemul medical și care, într-adevăr, privesc spre acest subiect dintr-o perspectivă profesionistă, în măsura în care aceasta are și argumente tehnice corecte.
 Dacă ar fi să privim spre experiența altor state, prima reacție la pandemie a fost una autarhică, statele s-au închis. Organizațiile internaționale s-au închis. Țin minte, von der Leyen la începutul anului spunea că sunt mari probleme în relația cu SUA, pentru că s-ar fi închis frontierele americane pentru europeni și ulterior, într-o săptămână, Comisia închizând frontierele UE pentru cei care veneau din afară. Au constatat, statele lovite de COVID-19 din Europa, că simpla închidere nu rezolvă problema. Europenii, deși prin educația occidentală sunt oameni liberi, au acceptat măsurile de limitare, inclusiv în ceea ce privește accesul la locurile de muncă. Au încercat să se adapteze situației. Într-o oarecare măsură, acest demers a generat o diminuare a pandemiei, dar, iată, a apărut al doilea val.

Din acest punct de vedere, astăzi, când discutăm, ceea ce mi-aș dori și sper ca viitorul Executiv din alegerile din 6 decembrie să fie mult mai atent din acest punct de vedere, este, pe de o parte, existența unei strategii bine puse la punct, care să împlinească așteptările extrem de puternice în ceea ce privește funcționarea sistemului medical pe de o parte, situația economică pe de altă parte. Ideea că extremele se exclud, adică nici o închidere totală în acest moment nu mai este funcțională pentru o națiune, dar nici relaxarea fără limite, evident, nu poate aduce un rezultat corespunzător. Trebuie găsită o variantă adaptată fie la regiune, fie la țară în legătură cu anumite domenii și mai ales legată de identificarea foarte clară a surselor și focarelor pandemice. În legătură cu măsurile care se iau, societatea și cetățenii trebuie informați din timp. Trebuie să avem acea conducere executivă capabilă să anticipeze evoluția. Știu, e dificil, fără îndoială. Dar cel mai greu de suportat e să vezi cum oamenii mor. Or, din această perspectivă, niciun efort nu este prea mult pentru a găsi acele soluții care să diminueze treptat, pentru că se pare că deodată nu se poate, problema pandemiei de COVID-19.


În al doilea rând, vaccinul. Sigur, sunt semnale încurajatoare din multe zone. Se anticipează obținerea unui vaccin până la sfârșitul acestui an, dar și din acest punct de vedere, trebuie să vă spun, va exista un fel de competiție în legătură cu răspândirea echitabilă, să spunem, a acestui vaccin. Problemele vor mai dura, cel puțin până în aprilie anul viitor. În această perioadă, copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să meargă la muncă, familiile trebuie protejate, dar mai ales, să nu mai moară oameni. Așa că, repet, demersul foarte profesionist. Aici nu discutam decât în termeni profesioniști. Trebuie să fie unul clar și cât se poate de bine aplicat, iar încă o dată, tentația de a juca politic acesasta criza mi se pare de-a dreptul iresponsibilitate. Pur și simplu, dacă te pricepi din zona politică mai bine decât cei care guvernează, impune-ți proiectul, asează-te la masă cu cei care se afla în Executiv, dacă ai o majoritate, schimbă-i, dacă nu determină-i pe cei care execută sau nu execută anumite elemente de organizare să facă ce trebuie. Ideea de a te da mândru la televizor sau la presă cu faptul că știi să critici este contraproductivă. Nu știu cât folosește politic, nu îmi dau seama, dar nici nu mă interesează. Deci din această perspectivă sper, cel puțin, că ceea ce ne stă la îndemână, adică abandonarea jocului ieftin, să fie o atitudine care să prevaleze în ceea ce privește reacția față de pandemie. Nu vorbesc de solidaritate politică, vorbesc de cooperare tehnică.

Să știți că în perioada pandemiei, zona politică cea mai afectată a fost cea a partidelor populist-extremiste. De ce? Pentru că în Europa oamenii au înțeles că într-o situație de criză, populiștii nu au soluții. Și de aceea și la noi și peste tot în lume, în special în zona publică, vezi medici, pentru că este normal și dvs, oameni de presă, înțelegeți foarte bine acest lucru, există o așteptare foarte serioasă a unei poziții care să plece dintr-o zonă de expertiză în ceea ce privește această criză, care evident nu are încă toate componentele foarte bine lămurite. Din acest punct de vedere, să te apuci să te joci acum cu elemente politice pentru a disemina neîncrederea în societate mi se pare aproape un demers anti-național. Pentru că, nu-i așa, neîncrederea în instituții este parte a războiului hibrid. Nu aș vrea să intru în alte zone, dar m-aș margini în a spune că cei care tehnic stiu și pot sunt cei care trebuie să vorbească. Pentru că și perosanele, indivizii, cetățenii au, în mod categoric, un anume tip de responsabilitate. Această responsabilitate a cetățeanului de a se apăra și de a-l apăra pe cel de lângă el câteodată poate fi încurajată și prin încrederea mesajului instituțional. Ori, dacă mesajul instituțional este îmbibat de politicianism, normal că cetățeanul încearcă să își configureze deciziile în nume personal.

Ce părere aveți despre faptul că, la un an de la plecarea PSD de la guvernare, secția specială încă funcționează, iar Legile Justiției nu au fost corectate? 


Cristian Diaconescu:
Ca și tot ce înseamnă partener european pentru România, ca și cei care 3 ani de zile au protestat în principlalele orașe din România, ca și fost judecător, pot să spun că am o părere extrem de, nu știu neapărat cum să o caracterizez, extrem de precoupată, în ceea ce privește aceste subiecte. Vreau să vă spun un lucru. În opinia mea, absența unui dialog realist, coerent, nu neapărat aș vrea să spun a unei majorități, dar până la urmă acolo se rezumă, acolo se concretizează elementele decizionale. În Parlament, pentru că Parlamentul este cel care din punct de vedere legislativ, decizional, poate guverna aceste subiecte, este la baza existenței în continuare a unor modificări legislative care au amestecat politicul cu sistemul judiciar, a temei privind secția specială.

Se mai adaugă însă o problemă, după părerea mea, de foarte mare actualitate. Deja în câteva zile, decizia privind legarea posibilității de accesare a fondurilor europene, fie din cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii Europene, fie din Fondul de Reziliență, să fie condiționată de funcționarea nu numai a statului de drept, adică nu numai de existența sau nu a unor încălcări de natură judiciară, a săvârșirii unor infracțiuni în ceea ce privește bugetul Uniunii Europene, dar și de respectarea principiilor generale privind drepturi și libertăți fundamentale, privind corectitudinea și morala în ceea ce privește valorile tradiționale ale Uniunii Europene, o zonă mult mai puțin concretă, dar în egală măsură extrem de sensibilă. Ei bine, ce ascunde această decizie? Un anume spirit de competiție. Încă o dată: Banii pentru a ieși din criza economică și sanitară generată de Covid 19 la nivelul Uniunii Europene nu sunt suficienți. Este adevărat că 750 de miliarde Comisia s-a obligat să pună la dispoziția statelor numai pentru combaterea pandemiei. Mai sunt și alte fonduri în buget în legătură cu situația sanitară. Dar, din acești 750 de miliarde, jumătate sunt împrumutați, jumătate vor fi împrumutați statelor. Sigur, Comisia Europeana se împrumută cu o cotație AAA la cele mai mici costuri. Dar fiind vorba de bani împrumutați, cineva va trebui să îi dea înapoi. Și din această perspectiva, vreau să vă spun că în continuare așa numitul grup al Frugalilor din Uniunea Europeană este destul de activ, ei sunt reticenți în ceea ce privește modul în care vor fi folosiți acești bani și doresc crearea multor mecanisme prin care să se controleze în statele membre felul în care sumele alocate sunt investite și sunt folosite în mod corect. Și vor acționa politic din acest punct de vedere.

Deci, dincolo de faptul că este nevoie de un anume tip de decizie înainte ca propunerile de investiții din România să fie omologate la nivel european, iată că va exista și un mecanism de control post factum în ceea ce privește aceste alocări de fonduri. Situația este cât se poate de complicată, iar noi din perspectiva sistemului judiciar, practic, primul chemat să reacționeze în condițiile unor dificultăți și a unor acțiuni ilegale, avem o întreagă lista de vulnerabilități, identificate de Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept, de GRECO, unitate care se ocupa special de problemele privind corupția și de Mecanismul de Cooperare și Verificare, cel care face rapoartele anuale particularizat pe România. Aceasta este situația. Nu a existat o majoritate în Parlament, poate nici voința politică nu a fost una extrem de categorică, am rămas cu aceste teme. Și daca noi le-am uitat sau ne-am făcut că le uităm, vreau să vă spun că în diverse medii europene decizionale subiectele încă există. Am întrebat la un moment dat un fost ministru italian în prima parte a crizei Covid 19, în situația Italiei pentru redresare cam de cați bani ar avea nevoie? Așa într-un calcul general. Era momentul în care se confrunta Nordul cu Sudul privind constituirea Fondului de redresare de care vorbeam. Și mi-a spus: “Te rog să mă crezi, am avea nevoie de 550 de miliarde”. Deci, în primul val, aveau nevoie cam de mai mult de jumătate din întregul fond de redresare pentru toate cele 26 de state membre ale Uniunii Europene.

Deci, cam asta este situația. Competiția va fi inerentă privind aceste lichidități. Evident că fiind o mare parte din sume granturi, deci bani gratis, sigur că orice folosire inadecvată, orice argument pe care poate îl vor găsi politic unii, nu exclud această chestiune, va juca împotriva României și a intereselor României. Pe de altă parte, de unde mai găsim zeci de miliarde pentru a ne finanța redresarea economică? Alte proiecte în această lume nu există. Suntem foarte interesați de folosirea acestor fonduri, dar modul în care vom face și vom aplica procedurile necesare este esențial și ne poate costa foarte mult. Acești bani înapoi îi vor da copiii și nepoții noștri. Pentru că returnarea parții de împrumut începe cu anul 2028. Mi-aș dori că ei să înțeleagă faptul că vor face acele eforturi financiare pentru că, într-adevăr, România în momentul respectiv va fi un stat modern, redresat economic și cu investiții valabile.

Menționați în interviul nostru și, recent, creionați un tablou sumbru în care clanurile interlope terorizează și stăpânesc comunități întregi din țara noastră și, așa cum ați zis mai devreme, ați propus să fie adoptată această lege anti-clan de urgență. Credeți că în unele regiuni din România situația este scapătă de sub control din acest punct de vedere? 


Cristian Diaconescu: Sigur, să nu ne facem că nu știm cum arată România reală din punct de vedere al intereselor de clan, în sens larg. Este o problemă gravă și ramificațiile acestor interese ajung în zone economice, sociale și politice, semnificativ. Acest flagel trebuie abordat frontal. Nu mai suportă amânare și totul începe printr-un cadru legal, un cadru legal curajos care, cum vă spuneam, poate fi inspirat din legislația altor state, care la rândul lor s-au confruntat cu probleme similare. Știu câteva state, care prin reprezentanții lor, mai ales Statele Unite, sunt gata să ne pună la dispoziție întreaga experiență în așa fel încât să scurtăm timpul de decizie și să evitam greșelile, cum spun ei, pe care alții le-au făcut. Nu este nevoie decât de voință politică din această perspectiva. În a recunoaște și a elimina filosofia de clan în unele zone politice semnificative, în ceea ce privește proiecte economice și investiționale. Iată că noi până astăzi nu ne-am uitat la legile privind retrocedările. Sunt aceleași, ca să dau un exemplu. Și câte probleme au generat, de natură infracțională, aceste legi, ați relatat dumneavoastră în foarte multe ocazii și foarte bine ați făcut. Din acest punct de vedere, sigur vor fi răsturnate niște așa zise sisteme de valori, vom afla practic faptul că, la un moment dat, potentați economici sau politici, de fapt sunt născuți prin rețele de clan extrem de sofisticate. Poate vom da și un anume sens urmăririi penale în ceea ce privește traficul forței de munca și a ființelor umane. Suntem pe primele locuri și știți mai bine decât mine acest lucru. Suntem pe primele locuri în lume din punct de vedere al traficului de persoane. Deci, din acest punct de vedere, beneficiile ar fi extraordinare.

Discutam înainte și de condiționările Uniunii Europene privind finanțările proiectelor din România. Dar nu numai. În condițiile de criză economică foarte serioasa, aceste clanuri și-au activat componentele, sunt mult mai agresive în acest moment, afectând viața a foarte mulți cetățeni ai României, care nu au curajul, și este normal pentru că nimeni nu îi apară, în a sesiza și în a susține instituțiile statului în combaterea activității infracționale în forma ei organizată. Pentru că o persoană care comite o infracțiune și este considerată responsabilă direct de ceea ce face este poate mai ușor de indentificat de sistemul judiciar. Dar cine a stat în spate, cine a generat acea infracțiune sau cine beneficiază de rezultatele faptei penale, de foarte multe ori, scapă de sub urmărire pentru că nu apare o legătură de cauzalitate directă între făptaș și actul infracțional. Din acest punct de vedere, repet, există practica, exista experiența care poate fi folosită în România, avem nevoie numai de instituții și oameni de stat capabili să puna în cadrul legal și să implementeze aceste elemente în ceea ce privește justiția penală și nu numai. Pentru că în acest pachet legislativ trebuie cuprinse și formele care vizează repararea prejudiciului, inclusiv confiscarea extinsă a averii. Ne-au trebuit ani de zile să formalizăm și în România un act normativ care fusese deja adoptat la nivelul Uniunii Europene. Era aproape obligatoriu să fie concretizat și în legislația românească. Dar s-au găsit suficiente argumente și motive de întârziere. Este doar un exemplu în legătură cu ceea ce spuneam. Trebuie să ne hotăram dacă vrem cu adevărat să desființăm clanurile. Dacă nu, asta e.

Un mesaj pentru alegători înainte de alegerile din 6 decembrie. 


Cristian Diaconescu: Știu că este o situație specială, știu că este un moment foarte complicat, cu toții suntem îngrijorați, aș dori să îi rog să vină la vot pentru că este foarte important ca prin votul românilor să reușim să stabilizăm politic România pentru ca ulterior să putem lua acele măsuri în așa fel încât și situația sanitară, dar și cea economică să fie tratate cu responsabilitate, cu profesionalism și să scăpam de acest blestem, până la urmă, care ne-a lovit pe toți și care afectează o lume întreagă.

Articol susținut de PMP






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















5991 vizualizari

  • +12 (24 voturi)    
    Uninominal (Marţi, 17 noiembrie 2020, 10:44)

    Jolly Roger [utilizator]

    Daca am ajunge cumva la un nominal pur si nu la liste de partid, care ca de peste tot s-ar gasi oameni care sa poata si sa vrea sa miste ceva in bine in tara asta.
    Lui CD i-as da o sansa, dar PMP no way.
  • +16 (22 voturi)    
    Tot respectul pentru d-l Cristian Diaconescu, (Marţi, 17 noiembrie 2020, 11:08)

    bancher [utilizator]

    Dar o unire cu Republica Moldova nu este posibila in momentul de fata. De ce? Din simplu motiv ca ei nu vor....poate o vrea Maia Sand, dar marea masa a moldovenilor nu vor asa ceva. Ei vor o Moldova independenta.
  • +4 (16 voturi)    
    Stimate Domnule Diaconescu (Marţi, 17 noiembrie 2020, 13:43)

    BibiAfricanul [utilizator]

    Va urmaresc si va apreciez. Cred ca sunteti un politician de valoare dar nu inteleg de ce nu facti o alegere mai buna in ceea ce priveste vehiculul pe care doriti sa il folsiti pentru a va pune in practica principiile, de altfel foarte decente.
    PMP nu este, cu siguranta, compania care ca va pune in valoare. Parerea mea.
    Care sunt argumentele dumneavostra pentru aceasta alegere?
  • -18 (26 voturi)    
    Nu cunoașteți istorie, dacă vorbiți despre unire (Marţi, 17 noiembrie 2020, 17:47)

    hic sunt leones [utilizator]

    România este un stat format din alipirea la Valahia/Țara Românească a unui teritoriu rupt din statul istoric Moldova, teritoriul statului Transilvania și teritoriul numit Dobrogea (care în istorie a aparținut mai mult tătarilor decât românilor).
    Legitim ar fi ca moldovenii (din dreapta și stânga Prutului) să-și întregească statul lor - Moldova - transilvănenii să-și formeze statul lor - Transilvania - iar urmașii tătarilor (care trăiesc acum în Turcia) să reia Dobrogea.
    Așa că nu mai aruncați cuvinte lipsite de valoare ca „reîntregire”, „identitate”, „deziderat” ș.a.
  • +12 (12 voturi)    
    CLANURI (Miercuri, 18 noiembrie 2020, 7:47)

    gibon47 [utilizator]

    D-le Diaconescu pentru a rezolva problema acestor clanuri (traficanții de droguri, carne vie, arme, violatori și nu în ultimul rând criminalii ), trebuie modificat Codul Penal, să se elimine pentru aceste categorii de infractori, eliberarea condiționată sau închisoare cu suspendare și înăsprirea pedepselor.
  • +10 (10 voturi)    
    De acord! (Miercuri, 18 noiembrie 2020, 10:01)

    mike123 [utilizator]

    Incepeti cu clanurile din Parlament!


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by