Recomandat de PNL

VIDEO INTERVIU De ce a ales Ilie Bolojan să renunțe la primăria Oradea pentru a candida la Consiliul Județean Bihor și ce proiecte are pentru următorii 4 ani. Plus: potențialul turistic al Apusenilor, total neexploatat

de Alexandra Ciordas     HotNews.ro
Vineri, 21 august 2020, 13:48 Actualitate | Politic


Ilie Bolojan
Foto: Hotnews
Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea și candidatul PNL la șefia Consiliului Județean Bihor, crede că poate transforma Consiliul Județean într-un “actor important” pentru dezvoltarea județului. Ilie Bolojan a vorbit, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre planurile pe care le are pentru următorii 4 ani, despre autostrada Transilvania, Alianța Vestului și dezvoltarea sistemului de sănătate publică din județ în contextul crizei COVID-19. “Consiliul Județean nu va fi un spectator. Dacă eu voi fi ales președinte, va fi un partener pentru toate primăriile, pe de o parte, în sensul în care vor fi planuri de dezvoltare comune pe județ, vor fi acordate finanțări nu pe bază clientelară, ci pe bază de proiecte și de performanță administrativă”, a declarat Ilie Bolojan.

Idei principale:
  • Un oraș nu depinde doar de o primărie, sunt și alte instituții de care depinde dezvoltarea acestuia sau a județului. Una din aceste instituții este și Consiliul Județean. La noi, Consiliul Județean gestionează aeroportul, gestionează, de exemplu, sistemul de transport integrat, liniile de autobuze din tot județul, are posibilitatea de a intra în parteneriat cu primăriile pentru a genera proiecte de dezvoltare.

  • Consiliul Județean nu a făcut ceea ce trebuia și nu a colaborat, de exemplu, cu Primăria Oradea. Pentru ca cei doi cai importanți ai județului să tragă la aceeași căruță, am luat decizia să candidez la președinția Consiliului Județean, în așa fel încât să schimb lucrurile și la Consiliul Județean.

  • E nevoie de mai mulți bani pentru investiții în județ, ceea ce se rezolvă prin două lucruri. În primul rând, printr-o echipă puternică de proiecte care să atragă fonduri europene. De asemenea, o altă sursă de bani este cheltuirea eficientă a impozitelor și taxelor care se încasează de la bihoreni. Asta presupune o reducere de personal la Consiliul Județean, o folosire mai bună a banilor și în fiecare an milioane de euro vor fi direcționate către aceste proiecte de investiții.

  • O politică atractivă de zboruri de pe aeroportul din Oradea către destinații externe și o frecvență mai bună către București este absolut necesară pentru ca un oraș și un județ conectat se dezvoltă mai mult decât județele izolate.

  • Capitala de județ funcționează ca o locomotivă. Dar dacă județul este ca un balast în spatele capitalei, atunci totul este tras în spate. Prin urmare, politica de dezvoltare a unui județ trebuie să se bazeze pe o dezvoltare de tip multi-punct, pe punerea în valoare a lucrurilor care creează avantaje competitive. De exemplu, avem munții Apuseni, zona de turism este total neexploatată.

  • Pentru dezvoltarea vestului României, nu doar a județului Bihor, este nevoie ca autostrada Transilvania să nu fie o promisiune neterminată niciodată, ci trebuie finalizată în următorii patru ani.

  • Consiliul Județean nu va fi un spectator. Dacă eu voi fi ales președinte, va fi un partener pentru toate aceste primării, pe de o parte, în sensul în care vor fi planuri de dezvoltare comune pe județ, vor fi acordate finanțări nu pe bază clientelară, ci pe bază de proiecte și de performanță administrativă.

  • La finalul primului mandat de președinte al Consilului Județean, județul Bihor va fi un județ exemplu în România din punct de vedere al curățeniei și al colectării deșeurilor. Vă asigur de acest lucru.

  • V-am pomenit de autostrada Transilvania, de drumul expres de legătură dintre Oradea și Arad, de modernizarea și electrificarea liniei de cale ferată atât între Cluj-Napoca-Oradea-graniță, dar și între Oradea și Arad. Și asta am făcut în acești ani. O parte din aceste proiecte sunt deja în curs de implementare, o parte trebuie să facem eforturi să devină finanțabile în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene.

  • În vederea atragerii de investiții, e nevoie ca în cel puțin trei bazine mari (e vorba de bazinul Beiuș-Tei, situat la peste 50km de Oradea, zona Bratca Aleșd, tot la peste 50km de Oradea și zona Marghita, Valea lui Mihai) să dezvoltăm parcuri industriale, să creăm zone cu scutiri de impozite, în așa fel încât în aceste zone unde avem forță de muncă disponibilă să relocăm, din afara județului sau din Oradea, companii către aceste zone în așa fel încât să existe mai multe locuri de muncă și locuri de muncă mai bine plătite și în aceste zone.



Oradea s-a dezvoltat spectaculos în ultimii 10 ani și acest lucru s-a întâmplat și datorită dumneavoastră. De ce nu mai candidați la Primărie ca să continuați proiectele pe care le-ați început?

Ilie Bolojan: Un oraș nu depinde doar de o primărie, sunt și alte instituții de care depinde dezvoltarea acestuia sau a județului. Una din aceste instituții este și Consiliul Județean. La noi, Consiliul Județean gestionează aeroportul, gestionează, de exemplu, sistemul de transport integrat, liniile de autobuze din tot județul, are posibilitatea de a intra în parteneriat cu primăriile pentru a genera proiecte de dezvoltare. Poate atrage fonduri europene exact ca o primărie de reședință de județ și, din păcate, în aceste domenii de responsabilitate Consiliul Județean nu a făcut ceea ce trebuia și nu a colaborat, de exemplu, cu Primăria Oradea. Pentru ca cei doi cai importanți ai județului să tragă la aceeași căruță, am luat decizia să candidez la președinția Consiliului Județean, în așa fel încât să schimb lucrurile și la Consiliul Județean.

De multe ori până acum, Consiliile Județene s-au dovedit a fi niște structuri mari, supradimensionate, uneori ineficiente. Dumneavoastră v-ați numărat printre primarii care în 2019 cereau desființarea lor. De ce v-ați răzgândit acum?

Ilie Bolojan: Nu m-am răzgândit. Cele mai ineficiente structuri administrative din ultimii 30 de ani s-au dovedit, într-adevăr, Consiliile Județene. În primul rând, pentru că au luat decizii eminamente politice și 90% din activitatea lor a fost parte politică și doar 10% administrație. Dar asta nu înseamnă că aceste abordări nu pot fi schimbate și că un Consiliu Județean nu poate deveni un actor important nu doar în împărțirea clientelară de fonduri, ci în dezvoltarea unui județ, prin parteneriatul cu primăriile și într-un facilitator pentru locuri de muncă în tot județul. Și aceasta este rațiunea pentru care am luat decizia să candidez.

Cu ce proiecte veniți dacă veți fi ales președinte de Consiliu Județean?
Ilie Bolojan: E nevoie de mai mulți bani pentru investiții în județ, ceea ce se rezolvă prin două lucruri. În primul rând, printr-o echipă puternică de proiecte care să atragă fonduri europene, mai mulți bani europeni atrași care să extindă rețelele de utilități în tot județul (apă, canalizare, rețele de gaz), care să aducă drumurile într-o stare mai bună, deci modernizarea de drumuri și care să finanțeze extinderea de parcuri industriale în zonele care sunt situate la peste 40-50km de Oradea, de unde posibilitatea de navetă este mult mai mică. Și în felul acesta, zonele mai îndepărtate nu se vor depopula. De asemenea, o altă sursă de bani este cheltuirea eficientă a impozitelor și taxelor care se încasează de la bihoreni. Asta presupune o reducere de personal la Consiliul Județean, o folosire mai bună a banilor și în fiecare an milioane de euro vor fi direcționate către aceste proiecte de investiții. De asemenea, o politică atractivă de zboruri de pe aeroportul din Oradea către destinații externe și o frecvență mai bună către București este absolut necesară pentru că un oraș și un județ conectat se dezvoltă mai mult decât județele izolate. De asemenea, nivelul de salarizare crește direct proporțional cu conectivitatea unui județ față de zone care sunt dezvoltate, cum este vestul Uniunii Europene.

Cât de importantă credeți că este dezvoltarea regiunii pentru dezvoltarea orașului?
Ilie Bolojan: Practic, întotdeauna capitala de județ funcționează ca o locomotivă. Dar dacă județul este ca un balast în spatele capitalei, atunci totul este tras în spate. Prin urmare, politica de dezvoltare a unui județ trebuie să se bazeze pe o dezvoltare de tip multi-punct, pe punerea în valoare a lucrurilor care creează avantaje competitive. De exemplu, avem munții Apuseni, zona de turism este total neexploatată. Avem defileul Crișului Repede, avem alte posibilități de a dezvolta județul și în felul acesta, deci susținând dezvoltarea în mai multe puncte, regiunea poate colabora cu reședința de județ, cu Oradea, pentru dezvoltarea întregului județ. E apoi vorba de forța de muncă care este disponibilă în județ, cu toate că, de exemplu anul trecut, toate spațiile publicitare din Oradea erau pline de anunțurile de angajare ale companiilor care nu-și găseau angajați și totuși aveam 8.000-9.000 de șomeri, ceea ce este o fractură logică. Dar era și o explicație și anume faptul că nu puteau să facă naveta, nu existau condiții de navetă și asta presupune intervenția pentru ca să existe curse cu frecvențe mai bune, care să acopere mai bine tot județul în așa fel încât această forță de muncă să contribuie și ea la dezvoltarea județului.

Ce proiecte de infrastructură mari trebuie făcute în următorii patru ani pentru dezvoltarea întregului județ?
Ilie Bolojan: Pentru dezvoltarea vestului României, nu doar a județului Bihor, este nevoie ca autostrada Transilvania să nu fie o promisiune neterminată niciodată, ci trebuie finalizată în următorii patru ani. Asta e adevărat, că nu depinde de un Consiliu Județean sau altul în mod direct, ci depinde de Ministerul Transporturilor, dar acesta este un proiect strategic pentru partea de vest a României. De asemenea, alte proiecte mari care sunt în curs de finanțare și de derulare: electrificarea și modernizarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea, drumul expres dintre Oradea și Arad ar face ca în zona de vest a României conectarea dintre regiuni să devină o realitate, ar face ca potențialul fiecărui județ să fie amplificat prin conectarea cu județele limitrofe. Acestea sunt niște proiecte mari care, alături de conectivitatea metropolitană, legături mai bune dintre Oradea și zonele situate la 30-40km și zboruri externe de pe aeroportul din Oradea, sunt factorii de bază ai dezvoltării în anii următori la care, sigur, se adaugă proiectele care vor fi făcute de primării și de Consiliul Județean.

Cum credeți că pot fi realizate aceste planuri având în vedere că poate fiecare localitate are planurile ei și poate chiar și altă culoare politică?

Ilie Bolojan: Consiliul Județean nu va fi un spectator. Dacă eu voi fi ales președinte, va fi un partener pentru toate aceste primării, pe de o parte, în sensul în care vor fi planuri de dezvoltare comune pe județ, vor fi acordate finanțări nu pe bază clientelară, ci pe bază de proiecte și de performanță administrativă. Iar în ceea ce privește abordarea în relația cu primarii de altă culoare politică, pentru că și aceasta este o realitate, trebuie redus sau eliminat aproape în totalitate partizanatul politic. Nu locuitorii unei comune sunt de vină că un partid politic nu și-a selectat cel mai bun candidat și deci nu poți să pedepsești o comună pentru că un primar nu este de la partidul de guvernământ, ci de la un alt partid. Această chestiune va fi eliminată în totalitate și veți vedea ce înseamnă o administrație normală în anii următori în județul Bihor, la nivelul Consiliului Județean.

Spuneți-ne, vă rog, ce se întâmplă și cu sistemul de management integrat al deșeurilor din județ. Va fi funcțional? Când va fi gata?

Ilie Bolojan: Este, din păcate, o restanță nu doar în județul Bihor, ci aproape în toată țara. Din păcate, în puține județe acest sistem a devenit operațional și unul din obiectivele de bază ale oricărui județ este să aibă o comunitate curată, adică fără peturi pe albiile râurilor din județul Bihor, cu zone curățate, cu terenuri fără buruieni, cu terenuri agricole cultivate, cu deșeuri colectate în cea mai mare parte selectiv. Acest lucru, din păcate, în momentul de față nu este realizat. S-au derulat procedurile de licitație, dar este important. Va fi prioritate ca în anii următori aceste lucruri să devină realități și, la finalul primului mandat de președinte al Consilului Județean, județul Bihor va fi un județ exemplu în România din punct de vedere al curățeniei și al colectării deșeurilor. Vă asigur de acest lucru.

Ce soluții aveți pentru dezvoltarea sistemului de sănătate publică în județ în contextul crizei COVID-19?

Ilie Bolojan: Sistemul de sănătate publică din județ este în momentul de față gestionat, într-o situație aparte, în județul Bihor numai de primării. Practic, de câțiva ani de zile Consiliul Județean nu a făcut aproape nimic, pentru că suntem județul în care Consiliul Județean nu are niciun spital în administrare. Spitalul Județean de Urgență este în subordinea primăriei din Oradea. Prin urmare, trebuie trecut de la stadiul de spectator la stadiul de partener al primăriilor prin accesarea de proiecte europene, prin alocarea anuală de bugete pentru sănătate pentru că, chiar dacă spitalele din Oradea gestionează cea mai mare parte a cazurilor din județul Bihor, peste 70% din cei care se tratează în spitalele municipiului Oradea sunt de fapt din județ și deci Consiliul trebuie să vină cu aceste finanțări în abordarea integrată a sistemului de sănătate.

Spuneți-ne, vă rog, pe scurt ce se întâmplă acum cu Alianța Vestului.

Ilie Bolojan: Alianța Vestului a fost gândită ca patru mari primării din vestul României să facă eforturi comune de proiectare, de lobby, pentru ca proiectele majore de infrastructură din partea de vest să devină realitate. V-am pomenit de autostrada Transilvania, de drumul expres de legătură dintre Oradea și Arad, de modernizarea și electrificarea liniei de cale ferată atât între Cluj-Napoca-Oradea-graniță, dar și între Oradea și Arad. Și asta am făcut în acești ani. O parte din aceste proiecte sunt deja în curs de implementare, o parte trebuie să facem eforturi să devină finanțabile în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene și cei patru primari cu care am făcut această înțelegere, chiar dacă unii nu mai sunt pe funcție, cum este domnul Falcă la Arad, dar primăriile în sine sunt de acord și toți cei care contează în aceste orașe, indiferent de culoarea politică, cu înțelegerea dintre aceste patru orașe și punerea în comun acord a sinergiilor noastre poate să ducă la o dezvoltare importantă în anii următori. Eu am spus, conceptul este să existe o barieră în calea emigrației românilor către vestul Europei și în afară de celelalte zone, care sunt magneți economici, urbanul mare, marile orașe din România, cele patru orașe importante din vestul României (Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca) să funcționeze ca o axă de atracție pentru români, în așa fel încât să potențăm dezvoltarea acestei regiuni și să limităm emigrația din România către țările din vestul Europei, factori care din păcate contribuie la stagnarea noastră economică. Dacă diaspora română s-ar întoarce în mai mare măsură în țară, dacă competențele pe care le-au câștigat acolo în munca dură, pentru că în vest trebuie să lucrezi din greu că să te menții, ar fi puse în practică în România, sunt convins că recuperarea economică ar fi mult mai rapidă în toată țara.

Cum plănuiți să atrageți investiții majore în județ și cât de importantă este infrastructura pentru a atrage investitorii?
Ilie Bolojan: Întotdeauna investițiile private urmează infrastructura. Nimeni nu o să vină să facă o fabrică într-un câmp plin de bălării, în care n-are rețele de apă, de canalizare, de electricitate sau de gaz. Și atunci există două direcții importante din acest punct de vedere. În Oradea, unde deja există o dezvoltare economică importantă prin parcuri industriale, trebuie să trecem la următorul nivel de dezvoltare și, prin parteneriatul dintre Consiliul Județean, Primăria Oradea și Universitatea din Oradea, trebuie încurajate și atrase companii care generează valori adăugate importante, cum sunt cele din domeniul serviciilor pentru companii, cele din sectorul de IT, digitalizare și așa mai departe. În ceea ce privește dezvoltarea în județ, în vederea atragerii de investiții, e nevoie că în cel puțin trei bazine mari (e vorba de bazinul Beiuș-Tei, situat la peste 50km de Oradea, zona Bratca Aleșd, tot la peste 50km de Oradea și zona Marghita, Valea lui Mihai) să dezvoltăm parcuri industriale, să creăm zone cu scutiri de impozite, în așa fel încât în aceste zone unde avem forță de muncă disponibilă să relocăm, din afara județului sau din Oradea, companii către aceste zone în așa fel încât să existe mai multe locuri de muncă și locuri de muncă mai bine plătite și în aceste zone. De asemenea, un sistem de eliberare rapidă a autorizațiilor de construcție în județ și care să nu-i țină pe oameni cu lunile, cum se întâmplă din păcate acum și să nu-i poarte toată ziua, bună ziua pe la Consiliul Județean este un factor care va face ca investițiile să se deruleze cu viteză mai mare și făcând acest lucru la Oradea, se poate face în câteva luni de zile și în județ și asta va contribui la un indicator mai bun de desfășurare a afacerilor în județul Bihor.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















18884 vizualizari

  • +6 (24 voturi)    
    O bijuterie de oras Oradea (Vineri, 21 august 2020, 19:46)

    BillytheGreat [utilizator]

    Parca n-ai fi in Romania.
    • -2 (20 voturi)    
      incearca si spre periferie. (Sâmbătă, 22 august 2020, 1:31)

      IancuJianu [utilizator] i-a raspuns lui BillytheGreat

      Sau mai prin spatele fațadelor vopsite frumos...
      • 0 (2 voturi)    
        da, si acolo arata bine (Luni, 24 august 2020, 9:02)

        cchris [utilizator] i-a raspuns lui IancuJianu

        Cartierul Velenta, echivalentul Panelimonului din Bucuresti, a fost schimbat total. Infrastructura pusa la punct, sosele, parcari, oamenii au devenit mai spalati iar infractionalitatea e aproape ca si in restul orasului. In rest in zonele limitrofe vad doar vile crescand.

        Alte orase din jur, ca Cetariu-Paleu au primit transport local, prin extinderea retelei de transport a orasului, catre altele, ca Osorhei-Fughiu, se extinde drumul expres al orasului, pe care traversezi orasul in 10 minute. Acum drumul expres te va lasa nu doar la periferie ci bine departe de oras, inspre Cluj, pentru a castiga eficienta.
        Soseaua de centura a fost extinsa demult la 2 benzi pe sens si au fost extinse cu poduri la traversarea altor sosele, pt a elimina aglomeratia, totul din banii orasului, ca de la Bucuresti veneau doar vorbe.
        Ce ar trebui sa vad altceva la periferie? Parcurile industriale in care au venit firme din toate colturile lumii?
  • -3 (17 voturi)    
    Doar un ciolan mai mare... (Sâmbătă, 22 august 2020, 1:30)

    IancuJianu [utilizator]

    .
  • +5 (17 voturi)    
    Cu1o asemenea oameni, (Sâmbătă, 22 august 2020, 12:40)

    Bradisor [utilizator]

    cu vizune pt dezvoltarea regiunilor se schimba fata tarii in urmatorii 5 ani Mai trebuie doar oameni care sa-i voteze si sa-i puna la treaba.
    • 0 (2 voturi)    
      nu e destul (Luni, 24 august 2020, 9:03)

      cchris [utilizator] i-a raspuns lui Bradisor

      Mai trebuiesc si politicieni cu care sa poata face echipa, sa nu ii puna piedici ci sa traga impreuna la aceeasi caruta. Asta lipseste total in mentalitatea poporului roman. De cum incerci sa fii un motor, sa faci ceva, imediat iti gasesti opozanti. Frustrarile sunt mari.
  • +2 (2 voturi)    
    Rugam (Luni, 24 august 2020, 10:05)

    robyzs [utilizator]

    Va rugam sa faceți un reportaj si cu Mihai Chirica, președintele PNL IAȘI.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by