Curtea Constituțională a dat termen 1 septembrie Guvernului și Parlamentului pentru a-și prezenta punctele de vedere pe sesizarea depusă de Cabinetul Orban pe tema moțiunii de cenzură a PSD.

Valer DorneanuFoto: Agerpres

Potrivit CCR, referitor la cererea de soluționarea a conflictului dintre Guvern și Parlament s-a stabilit ca până la 1 septembrie părțile să își exprime punctul de vedere. Termenul pentru sedința de judecată va fi stabilit ulterior.

Guvernul a depus vineri la Curtea Constituțională sesizarea în care invocă un conflict juridic de natură constituțională determinat de moțiunea de cenzură.

Potrivit sesizării, "existența conflictului juridic de natură constituțională este generată de depunerea moțiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât și de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moțiunii de cenzură, fiind încălcate dispozițiile art.113 alin.(4) și ale art.147 alin.(4), în sensul în care procedura dezbaterii moțiunii de cenzură odată declanșată, aceasta nu poate fi oprită după prezentarea moțiunii în ședința comună a celor două camere, prin încheierea sesiunii extraordinare Decizia CCR nr. 1525/2010)".

Ce alte argumenete mai aduce Guvernul:

  • Moțiunea nu poate fi dezbătută și votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispozițiilor art.113 alin.(4) din Constituția României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancțiuni în temeiul aceluiași act politic epuizat (moțiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea și votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus.
  • Cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună la momentul inițierii moțiunii de cenzură.
  • Moțiunea de cenzură a fost inițiată și depusă în afara unei sesiuni extraordinare comune a celor două Camere. Cele două Camere ale Parlamentului erau convocate în sesiuni extraordinare separate, fiecare dintre ele pentru motivele cuprinse în deciziile distincte de convocare, validate prin vot de plenul fiecărei Camere și având un obiect în mod clar determinat.
  • Este încălcat principiul stabilității activității Guvernului. Depunerea moțiunii de cenzură în perioada cuprinsă între sesiunile ordinare cu consecința convocării Parlamentului în sesiune extraordinară încalcă principiul pozitiv al stabilității guvernamentale avut în vedere de Constituantă.
  • Fragmentarea procedurii moțiunii de cenzură în mai multe sesiuni parlamentare încalcă art. 113 alin. (4) și art. 147 alin. (4) din Constituție. Moțiunea de cenzură, înregistrată la Parlament în data de 17 august 2020, a fost prezentată în ședința comună a celor două camere în data de 20 august 2020.
  • Întreruperea procesului de dezbatere a moțiunii prin închiderea sesiunii extraordinare și reluarea acestui proces în altă sesiune parlamentară decât cea în cadrul căreia a fost depusă moțiunea constituie o încălcare a Constituției, deoarece întinderea în timp a perioadei de depunere, dezbatere și votare a unei moțiuni de cenzură este strict determinată de Constituție la o singură sesiune parlamentară, excepția de la această regulă fiind reglementată în mod expres prin art.113 alin.(4) teza II din legea fundamentală, anume atunci când Guvernul își angajează răspunderea în fața Parlamentului, situație inaplicabilă speței care a determinat acest conflict de natură constituțională.
  • Convocarea sesiunii extraordinare exclusiv pentru etapa prezentării moțiunii de cenzură contravine dispozițiilor art. 113 alin (3), potrivit căruia dezbaterea moțiunii se face după 3 zile de la prezentare.

Şeful Cancelariei premierului Ionel Dancă - cel care a depus sesizarea la CCR - a cerut PSD să aştepte decizia Curţii înainte de a stabili data votului la moţiune.

Premierul Ludovic Orban a declarat joi că situația trebuie reglementată printr-o decizie a Curţii Constituţionale "pentru a nu permite o încălcare a Constituţiei privitoare la instituţia asta fundamentală, care este instituţia moţiunii de cenzură".