​Dudeștii Noi este o comună aflată la 13 km de Timișoara și este prima din România care a accesat fonduri europene. Primarul, Alin Nica, a reușit să aducă în comuna sa aproximativ 50 de proiecte, în valoare de 28 de milioane de euro, fară să folosească niciun ban din credite, totul fiind realizat din conturile atrase, europene, nerambursabile sau din bugetul local. Acum, Alin Nica, expert în juriul care desemnează și monitorizează capitalele culturale europene, candidează la șefia Consiliului Județean Timiș și își dorește să facă din el un județ cu adevărat european. Primarul a discutat, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre cum a transformat Dudeștii Noi într-o comuna europeană și care sunt planurile sale la CJ Timiș. “Primul proiect european l-am scris chiar eu. După ce am devenit cel mai tânăr primar din România, în 2004, m-am dus la un curs de scriere de proiecte europene. În 2004 bugetul comunei era de 500.000 de lei. Acum bugetul este de 2,5 milioane de euro", a declarat Alin Nica.

Alin NicaFoto: Hotnews

Idei principale:

  • Dudeștii Noi a fost remarcat ca o comună a premierelor. Ne-a plăcut întotdeauna să fim pionieri, întotdeauna să fim primii. Pe lângă proiectele și lucrurile pe care le-ați menționat, aș mai aminti faptul că am fost prima comună din județ care și-a închis groapa de gunoi. Pentru noi, ecologia și mediul sănătos reprezintă un standard, nu doar o țintă pe care suntem obligați s-o atingem de nevoie, ci suntem conștienți că acesta este un mod de viață sănătos.

  • Toate proiectele majore însumate - sunt aproximativ 50 de proiecte - sunt în valoare de 28 de milioane de euro. Primul proiect european l-am scris chiar eu. După ce am devenit cel mai tânăr primar din România, în 2004, m-am dus la un curs de scriere de proiecte europene.

  • Primul proiect a fost de informatizare a Primăriei. La momentul respectiv, adeverințele se scriau la mașină, nici nu se avea cunoștință de calculator. Dar, pe parcursul anilor, am atras lângă mine oameni care s-au specializat în fonduri europene, iar mai apoi firme de consultanță competente, atunci când m-a depășit volumul și anvergura proiectelor pe care noi le câștigaserăm.

  • Prezența mea la Bruxelles m-a ajutat să văd exact cum funcționează acest mecanism european și ce așteptări au cei de la UE de la noi. În același timp, mandatul de reprezentare a României la Bruxelles a constituit pentru mine o responsabilitate, iar atunci când Comisia Europeană a hotărât să mă selecteze pe mine pentru a fi expert în juriul de experți care desemnează și monitorizează capitalele culturale europene a fost pentru mine o încununare a activității mele de la nivel european.

  • Eu încă din 2004 m-am luptat cu anumite prejudecăți. Mai întâi că eram prea tânăr, mai apoi că nu aveam experiență, iar acum, chiar mă lupt cu o prejudecată cum că un primar de comună mică, deși comuna Dudeștii Noi e peste medie ca și populație și ca și mărime în județul Timiș. Un primar de comună mică… poate e pălăria prea mare pentru el să meargă și să aspire la o astfel de poziție la nivel județean. Cred că este o prejudecată pentru că am văzut la nivel micro ce doresc oamenii și lucrurile pe care ei le doresc la nivel micro, că vorbim de canalizare, de elemente de infrastructură, asfaltare de străzi sau iluminat public sau servicii publice de calitate, pot fi scalate foarte ușor la nivel macro.

  • În PNL eu am fost votat de către primari ca să îi reprezint prin această poziție de responsabilitate. Legat de ceilalți primari din județul nostru, cu toți am o relație foarte bună, fiindcă suntem colegi în Asociația Comunelor pe care eu am condus-o vreme de 5 ani la nivelul județului Timiș și al cărei vicepreședinte la nivel național încă sunt. De aceea, apropierea și înțelegerea problemelor administrative cu care se confruntă fiecare primar, indiferent de culoarea politică e un argument suplimentar că am făcut pasul corect.

  • Sunt multe proiecte de care Timișul are nevoie. Întotdeauna cei din vestul țării au văzut în București o opreliște în ceea ce privește dezvoltarea la adevăratul potențial al acestei zone. Faptul că Timișoara a fost primul mare municipiu legat de vest a constituit pentru noi un avantaj, însă anumite proiecte majore de investiții pe care noi le avem aici atât de necesare și care depind de București, cum ar fi autostrada Timișoara-Belgdrad, stadionul, Sala Polivalentă în Timișoara, centura Timișoarei.

  • Dacă ne referim la județul Timiș, sănătate, vreau să vă spun că nu s-a făcut foarte mult. Am pierdut acea investiție majoră, prin lipsa unui lobby politic susținut, de a realiza un spital regional la Timișoara. Nu știu dacă știți că Timișoara nu se regăsește printre cele 3 mari centre naționale în care se vor realiza aceste spitale regionale. De asemenea, nu avem o maternitate modernă la Timișoara.

  • Nu știu dacă știți că există în Timiș 3 comune care încă nu au apă curentă. 3 comune din 99 de unități administrativ-teritoriale. Există 55 de unități administrativ-teritoriale care încă nu au canalizare, din 99. Doar 32% din unitățile administrativ-teritoriale sunt racordate la sistemul de alimentare cu gaz.

  • Sunt provocări, sunt lucruri de făcut în acest context și voi folosi președinția Consiliului Județean ca un factor de mediere între autoritățile publice locale și cele centrale, pentru realizarea acestor proiecte atât de necesare în orașele și comunele noastre.
 Eu sunt, cred, singurul candidat care chiar are un proiect. Programul nostru politic îl vom lansa în câteva zile. Proiectul nostru politic este rezultatul consultării oamenilor, al primarilor, al tuturor celor care au avut ceva de spus, al oamenilor de afaceri

Domnule primar, pentru cine nu știe, ce e comuna Dudeștii Noi? Unde e și de ce discutăm noi acum? Trebuie să spunem că e locul unde s-au marcat câteva premiere în materie de modernizare: prima comună din județ care a intrat pe servicii digitalizate în ceea ce privește taxele și impozitele, un sistem de încălzire pentru școală unde s-a folosit elergie alternativă. Ce ați avut în vedere atunci când v-ați dus către direcția asta de dezvoltare?

Alin Nica: Comuna Dudeștii Noi, pentru cei care nu o cunosc, e o comună la 13km de Timișoara. Înainte, locuitorii acestor meleaguri erau de etnie germană, veniți din Bavaria și după ce au plecat nemții în Germania, după anii '90, au venit locuitori din toate zonele țării. Vă închipuiți că tradițiile, obiceiurile diferite au creat anumite probleme de coeziune socială, lucruri care ne-au dat de gândit și pe care am încercat să le rezolvăm prin activități sociale și culturale, să aducem oameni împreună, să-i facem să se cunoască, să fie mai toleranți unii cu alții și să formăm, în cele din urmă, o comunitate închegată și legată, așa cum și nemții au reușit, dar vreme de decenii, chiar secole. Ați spus foarte corect că Dudeștii Noi a fost remarcat ca o comună a premierelor. Ne-a plăcut întotdeauna să fim pionieri, întotdeauna să fim primii. Pe lângă proiectele și lucrurile pe care le-ați menționat, aș mai aminti faptul că am fost prima comună din județ care și-a închis groapa de gunoi. Pentru noi, ecologia și mediul sănătos reprezintă un standard, nu doar o țintă pe care suntem obligați s-o atingem de nevoie, ci suntem conștienți că acesta este un mod de viață sănătos. Nu în ultimul rând, aș menționa faptul că noi am fost întotdeauna campioni la atragerea de bani europeni, pentru că ne-am bazat pe accesul la informație, am dorit să fim primii care depunem proiectele. Până se dezmeticeau ceilalți, noi deja eram cu proiectele depuse. Și de aceea am fost prima comună, în 2007, care a accesat primii bani europeni care au venit după intrarea noastră în UE, din județul Timiș.

Din 2007 și până acum la ce sumă se ridică investiția cu bani europeni în tot ce înseamnă modernizări în Dudeștii Noi?

Alin Nica: Chiar am făcut un calcul, nu știu exact pe bani europeni, dar toate proiectele majore însumate - sunt aproximativ 50 de proiecte - sunt în valoare de 28 de milioane de euro, dacă nu mă înșel. Aici intră și proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, fie că sunt ele europene, norvegiene, elvețiene sau guvernamentale și chiar și proiectele din bugetul local cu impact major pentru localitate.

Atunci când vine vorba de bani europeni, majoritatea sau mulți dintre edilii locali se plâng că nu au echipe cu care să gestioneze proiectele europene. Dumneavoastră cum v-ați găsit oamenii cu care să faceți proiectele și să supravegheați apoi implementarea lor?

Alin Nica: Să știți că resursa umană este cea mai importantă în atragerea de bani europeni. Competența în acest domeniu e esențială ca să ai succes. Va mărturisesc că primul proiect european l-am scris chiar eu. După ce am devenit cel mai tânăr primar din România, în 2004, m-am dus la un curs de scriere de proiecte europene. Primul proiect a fost de informatizare a Primăriei. La momentul respectiv, adeverințele se scriau la mașină, nici nu se avea cunoștință de calculator. Fiind absolvent de Automatică și Calculatoare, poate a fost și un defect profesional că doream să informatizez cât mai repede Primăria, instituția. Dar, pe parcursul anilor, am atras lângă mine oameni care s-au specializat în fonduri europene, iar mai apoi firme de consultanță competente, atunci când m-a depășit volumul și anvergura proiectelor pe care noi le câștigaserăm.

Care a fost cel mai mare proiect pe care l-ați gestionat și pentru ce anume s-au investit banii?

Alin Nica: Cel mai mare proiect, pe care îl gestionăm încă... de fapt, au fost două. Unul pe care l-am finalizat, în parteneriat cu mai multe unități administrativ-teritoriale, era un proiect pe POSDRU, prin care noi am școlit populația de etnie rromă din sat și am oferit o a două șansă celor care nu aveau studiile făcute, nici măcar 8 clase. Pentru că nu-și găseau locuri de muncă și așa mai departe. Al doilea cel mai mare este extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare și a stației de epurare, prin aducerea la stația noastră de epurare a comunei vecine. Vorbim de valori de 3,5 milioane de euro pentru fiecare proiect.

Dacă n-ar fi fost banii europeni, să facem un exercițiu de imaginație, și ați fi avut același plan de dezvoltare, câte bugete anuale ale comunei v-ar fi trebuit?

Alin Nica: Păi dacă vă gândiți că în 2004 bugetul comunei era de 500.000 de lei, la un curs al euro de, să zicem 3 lei, cam așa era, n-aveam mai mult de 150.000 de euro. Acum, în prezent, bugetul comunei este de 2,5 milioane de euro, iar cu cele 28 de milioane de euro atrase socotiți și dumneavoastră cam câte decenii ne-ar fi trebuit să facem lucrurile pe care le-am făcut din bugetul local. Și țin să menționez un lucru, nu am folosit niciun ban din credite. Tot ce am făcut a fost strict din conturile atrase, europene, nerambursabile sau buget local.

Reprezentați România la nivelul UE într-o structură care se cheamă "Comitetul European al Regiunilor" și faceți parte și dintr-un juriu care judecă sau hotărăște ce oraș va fi următoarea capitală culturală europeană. V-a ajutat în vreun fel poziția asta în relația asta cu fondurile europene?

Alin Nica: Da, categoric m-a ajutat, pentru că, așa cum v-am spus, informația e esențială ca să te pregătești, ca să știi exact unde să aplici, ce criterii trebuie să îndeplinești. Iar prezența mea la Bruxelles m-a ajutat să văd exact cum funcționează acest mecanism european și ce așteptări au cei de la UE de la noi. În același timp, mandatul de reprezentare a României la Bruxelles a constituit pentru mine o responsabilitate, iar atunci când Comisia Europeană a hotărât să mă selecteze pe mine pentru a fi expert în juriul de experți care desemnează și monitorizează capitalele culturale europene a fost pentru mine o încununare a activității mele de la nivel european. Cred că activitatea mea de la nivel european constituie o bază solidă pentru ceea ce doresc eu să fac la nivel județean, de aceea am și hotărât să schimb puțin registrul, să trec de la o comună peri-urbană la nivel județean. Mai ales că Timișoara va fi capitala europeană a culturii în 2023 acum, cu amânarea cauzată de pandemie și, cu atât mai mult, doresc să mă implic în acest proiect care, pentru noi ca bănățeni înseamnă foarte mult, dar și pentru noi ca români, la urma urmei.

Domnule Nica, lăsați o comună micuță și ambiția dumneavoastră se duce către șefia județului. Lucrurile sunt diferite acolo, alte provocări, nu mai e așa de simplu să lucrezi cu consilierii locali. De ce vă duceți acolo? Ce vă gândiți că ar trebui făcut acolo în așa fel încât să îi convingeți și pe ceilalți din celelalte comune să vă voteze?

Alin Nica: Vedeți dumneavoastră, eu încă din 2004 m-am luptat cu anumite prejudecăți. Mai întâi că eram prea tânăr, mai apoi că nu aveam experiență, iar acum, chiar mă lupt cu o prejudecată cum că un primar de comună mică, deși comuna Dudeștii Noi e peste medie ca și populație și ca și mărime în județul Timiș. Un primar de comună mică… poate e pălăria prea mare pentru el să meargă și să aspire la o astfel de poziție la nivel județean. Cred că este o prejudecată pentru că am văzut la nivel micro ce doresc oamenii și lucrurile pe care ei le doresc la nivel micro, că vorbim de canalizare, de elemente de infrastructură, asfaltare de străzi sau iluminat public sau servicii publice de calitate, pot fi scalate foarte ușor la nivel macro. Am văzut ce înseamnă, la nivel micro, asfaltarea unui drum de legătură care făcea legătura în 2007 între comuna noastră și un drum național, ce înseamnă pentru potențialii investitori, pentru a dezlănțui potențialul investițional în comuna noastră și știu ce înseamnă a face un element de infrastructură mare în județ ca să dezlănțui acest potențial la nivel macro. Practic, în 2007, de la 12 buticuri, înainte de asfaltarea acestui drum care era plin de gropi și nimeni nu se încumeta să vină acolo, am ajuns la finalul anului 2008 la peste 70 de firme care s-au stabilit în comuna noastră, dintre care 2 întreprinderi mari de avengură și calibru național. Chestiunile acestea, că un primar de comună poate nu are experiența necesară pentru nivelul județean, le-aș considera prejudecăți. Și dimpotrivă, eu pot să spun faptul că un primar de comună este mult mai apropiat de cetățeni pentru că mult mai ușor ajungi la un primar de comună, biroul lui este întotdeauna deschis, față de un primar al unui municipiu sau al unui județ, care, datorită mărimii funcției și mărimii arealului de influență este destul de greu să ajungi la această poziție de responsabilitate ca și simplu cetățean. De aceea, apropierea de cetățeni este unul din motivele care m-au determinat să candidez.

De ce credeți că veți avea mai multe șanse din postura asta decât ați avea fiind pur și simplu primar într-un loc unde s-au mai făcut niște lucruri și poate continuă să se mai facă lucruri?

Alin Nica: Pentru mine este o schimbare pe care o privesc și cu nostalgie și cu oarecare tristețe, pentru că mai sunt proiecte care să mă motiveze în comuna în care locuiesc, dar pe de altă parte este și o datorie ca experiența acumulată în acești 15-16 ani să o valorific, să o folosesc în interesul unui grup mai mare de oameni care au anumite așteptări, care au încredere și au luat drept model, drept exemplu ceea ce am făcut eu la Dudeștii Noi. Și, din perspectiva asta, responsabilitatea cred că trebuie să primeze pentru un om de bună credință care dorește să facă ceva pentru semenii lui.

Cât de mult vă bazați pe rezultatul general din județ al alegerilor locale, adică în ce măsură va bazați pe primării unde vor ieși primari pe listele partidului național liberal? Că dacă aveți primari dintr-o altă zonă politică, s-ar putea să fie o ceartă permanentă, un conflict, fiecare vrea să facă ceva, șeful de la județ are altă viziune. Cum credeți că ați putea rezolva o astfel de situație?

Alin Nica: În PNL eu am fost votat de către primari ca să îi reprezint prin această poziție de responsabilitate. Legat de ceilalți primari din județul nostru, cu toți am o relație foarte bună, fiindcă suntem colegi în Asociația Comunelor pe care eu am condus-o vreme de 5 ani la nivelul județului Timiș și al cărei vicepreședinte la nivel național încă sunt. De aceea, apropierea și înțelegerea problemelor administrative cu care se confruntă fiecare primar, indiferent de culoarea politică e un argument suplimentar că am făcut pasul corect. De asemenea, fac parte din Grupul pentru Reformă și Acțiune Locală, un ONG pe care noi l-am creat la nivel județean, din care fac parte primari de toate culorile politice și care sunt nemulțumiți de actuala conducere PSD a județului, de faptul că nu au trecut pe la ei de un timp de mai mult de 4 ani. Inclusiv primari PSD și ALDE sunt nemulțumiți. Acest lucru mă face să cred că pot găsi sprijin și în alte partide decât partidul din care fac parte. Faptul că m-au ales primarii și am primit mesaje de susținere, inclusiv de la cei din opoziție, este că ei au înțeles că îi reprezint pe toți, inclusiv pe cei de la PSD și ALDE, pentru că eu voi fi un președinte al primarilor, primari care asigură legătură directă așa cum am spus, între cetățean și administrație. Este nivelul cel mai de jos al administrației în contact direct cu cetățeanul. Ar fi un nivel esențial pentru mine ca și președinte al Consiliului Județean pentru a-mi realiza programul și viziunea.

Care sunt primele 5 proiecte pe care v-ați propune să le faceți acolo și pe care credeți că o să reușiți să le faceți măcar într-un prim mandat?

Alin Nica: Sunt multe proiecte de care Timișul are nevoie. Întotdeauna cei din vestul țării au văzut în București o opreliște în ceea ce privește dezvoltarea la adevăratul potențial al acestei zone. Faptul că Timișoara a fost primul mare municipiu legat de vest a constituit pentru noi un avantaj, însă anumite proiecte majore de investiții pe care noi le avem aici atât de necesare și care depind de București, cum ar fi autostrada Timișoara-Belgdrad, stadionul, Sala Polivalentă în Timișoara, centura Timișoarei. Sunt proiecte care ar dezlănțui potențialul de dezvoltare a județului Timiș din punct de vedere economic și a Timișoarei în ultimul rând, lucru care ne-ar ajuta și ar ajuta și nivelul central, să poată să distribuie bogăția pe care noi o creăm aici și în alte zone. Dar atât timp cât noi gândim că ceea ce producem în vest, aici în Timișoara, în Timiș merge către alte părți și când vedem că lucrurile de care noi avem aici nevoie pentru a ne dezvolta și mai mult, pentru a produce și mai mult, pentru a da, la urma urmei bugetului de stat și mai mult, că să poată fi redistribuit pe principiul solidarității către alte zone, ne frustrează oarecum fiindcă această gândire că îi ținem pe toți la același nivel, încercăm să blocăm potențialul de dezvoltare, nu cred că este o gândire sănătoasă și pe termen lung. De aceea, aceste alegeri locale vor constitui o premieră pentru noi, pentru Timișoara, pentru Timiș, pentru că va fi pentru prima dată când vom avea și la Consiliul Județean aceeași culoare politică și la primăria Timișoara și la primăria Lugoj și la Guvern și la președintele țării. Această aliniere de astre ar putea să constituie pentru noi un fapt favorabil unei dezvoltări coerente și armonioase din punct de vedere economic, social și administrativ.

Asta dacă se aliniază toate astrele așa cum v-ați dori, în așa fel încât să rămână continuitatea asta, pentru că după, dacă nimeriți într-o administrație care la nivel central nu vă mai e amică din punct de vedere politic, s-ar putea să nu vă mai iasă proiectele, nu?

Alin Nica: Așa este, dar eu am experiența opoziției din cei 16 ani cât am fost primar, 12 i-am petrecut în opoziție. Cheia succesului nu a fost PNDL-ul, proiecte bazate pe fonduri guvernamentale, ci proiecte europene și idei noi de dezvoltare a localității. La fel am să gândesc și la nivel județean, în caz că vom avea perioade în care ne vom afla în opoziție, însă eu mă gândesc acum că șansele cele mai mari sunt ca astrele să se alinieze pentru prima dată, așa cum am spus-o în ultimii 30 de ani, la nivelul județului Timiș.

Domnule primar, suntem în plină pandemie. Dudeștiul nu a avut până mai ieri niciun caz, tocmai s-a anunțat că e primul caz, cum vă pregătiți pentru criza asta care a scos în evidență 2 mari slăbiciuni: o slăbiciune în sistemele de sănătate publică și lipsuri în sistemele de educație din cauza problemelor legate de pandemie. Cum le-ați rezolvat pe astea?

Alin Nica: Într-adevăr, provocările din prezent sunt cele din sănătate dar și educația ocupă un rol esențial, pentru că nu poți să dezvolți economic o țară, o regiune, un județ, o localitate cu populație bolnavă sau needucată. Investițiile în sănătate și în educație trebuie să constituie o prioritate, cu atât mai mult cu cât condițiile pe care le avem acum în pandemie ne arată importanța strategică a acestui sector pentru societatea noastră. Dacă ne referim la județul Timiș, sănătate, vreau să vă spun că nu s-a făcut foarte mult. Am pierdut acea investiție majoră, prin lipsa unui lobby politic susținut, de a realiza un spital regional la Timișoara. Nu știu dacă știți că Timișoara nu se regăsește printre cele 3 mari centre naționale în care se vor realiza aceste spitale regionale. De asemenea, nu avem o maternitate modernă la Timișoara. Doar cârpeli și peticeli. De asemenea, trebuie spus că Timișoara, fiind un centru major universitar, ar putea foarte ușor să aibă un centru de cercetare medicală într-un domeniu anume, să dăm exemplul la îndemână, oncologia, care să facă performanță în acest județ, știind că în județul Timiș rata de incidență a cancerului este una dintre cele mai mari din țară. Sunt doar câteva idei, câteva direcții pe care noi va trebui să ne concentrăm imediat după alegeri și să venim cu proiecte concrete pentru a rezolva aceste chestiuni. Evident, Spitalul Județean Timiș, care ține direct de Consiliul Județean, trebuie să intre într-o amplă operațiune de modernizare, să nu mai plece oameni cu infecții din spital, lucru nepermis. Adică vine să se trateze de o boală și pleacă cu alta sau mai rău, își agravează boala datorită unor infecții luate în spital. Medicii cât de cât sunt remunerați acum corespunzător și cred că următoarea etapă de acțiune trebuie să fie infrastructura sanitară, iar dacă avorbim de educație, aici văd un parteneriat din perspectiva Consiliului Județean Timiș între mediul universitar, mediul de afaceri, administrație și societatea civilă pentru a găsi acele elemente comune pe care să ne structurăm startegia de dezvoltare județeană astfel încât să avem parte de o dezvoltare economică și socială durabilă și sustenabilă.

Nimic nu se poate face dacă nu sunt bani. Dumneavoastră spuneați pe la începutul acestei discuții că doar simpla modernizare a unui drum a mărit numărul de firme și a adus bani mai mulți la buget. Vorbeați, de asemenea, de ideea scalării unei asemenea experiențe. La nivelul județului Timiș cum vreți să atrageți investiții, străine poate?

Alin Nica: Din discuțiile pe care le-am avut cu oameni din mediul de afaceri, cu oameni de afaceri, au reieșit câteva probleme. În primul rând, hățișul administrativ și birocratic care descurajează foarte mult mediul de afaceri și atragerea de investitori în zonă. În acest sens, am propus ca imediat după ce vor fi trecut alegerile să înființăm un departament special pentru sprijinirea mediului de afaceri și când spun pentru sprijinirea mediului de afaceri, mă refer la faptul că funcționari de acolo din Consiliul Județean, atunci când un investitor are o problemă administrativă, îl ia frumos de mânuță și merge la insituția corespunzătoare și îl asistă până la rezolvarea acelei probleme, fie că e vorba de o autorizație de construire, un aviz, o autorizație de altă natură sau niște aprobări administrative în general. Cred că această administrație prietenoasă cu investitorii, cu mediul de afaceri poate să dea încredere acestui sector că administrația lucrează cu adevărat pentru ei, pentru firme, pentru cetățeni și care să nu blocheze suplimentar sau să nu aducă o povară suplimentară care deja există și care să pună piedici suplimentare promovării unei investiții sau unei afaceri. O altă chestiune care e foarte importantă pentru atragerea de investitori este o gândire strategică și o viziune pe termen lung. Cum dorim să arate Timișul nostru peste 10, 20 sau 30 de ani. Prin ce dorim noi să fim identificați în mod unic? Atunci când oamenii de afaceri și cetățenii, în general, care doresc să facă o schimbare în viața lor - să se extindă, să se mute, să se relocheze - fac o cercetare înainte. Să văd, ce mă trage la locul respectiv ca să pot să îmi stabilesc afacerea sau să mă stabilesc cu familia acolo? Un mediu de viață prietenos, un loc unde afacerea mea e în siguranță, este ceea ce dorim să oferim noi din viziunea pe care o promovăm la nivelul județului Timiș. Și nu în ultimul rând, sloganul meu electoral este "Timișul la nivel european". Asta trebuie să se reverbereze în toate acțiunile pe care eu doresc să le fac din această nouă postură. Nu mai vreau să vedem miturile de sărăcie în județ. De aceea, parteneriatul cu administrațiile publice locale și primării în general va fi unul real și o consultare reală în tot ceea ce voi realiza. Nu știu dacă știți că există în Timiș 3 comune care încă nu au apă curentă. 3 comune din 99 de unități administrativ-teritoriale. Există 55 de unități administrativ-teritoriale care încă nu au canalizare, din 99. Doar 32% din unitățile administrativ-teritoriale sunt racordate la sistemul de alimentare cu gaz. Sunt provocări, sunt lucruri de făcut în acest context și voi folosi președinția Consiliului Județean ca un factor de mediere între autoritățile publice locale și cele centrale, pentru realizarea acestor proiecte atât de necesare în orașele și comunele noastre.

Ne apropiem de final, domnule Nica, dacă v-ar întâlni mâine un timișan dintr-o localitate care nu a văzut cum arată Dudeștiul și v-ar întreba "eu de ce ar trebui să vă aleg?" ce i-ați spune?

Alin Nica: În primul rând, eu sunt, cred, singurul candidat care chiar are un proiect. Programul nostru politic îl vom lansa în câteva zile. Proiectul nostru politic este rezultatul consultării oamenilor, al primarilor, al tuturor celor care au avut ceva de spus, al oamenilor de afaceri și nu e un proiect care să reflecte doar dorința Președintelui, doar dorința mea. Un alt argument ar fi că am experiență în administrație, știu administrație și știu de ce au nevoie oamenii. Însăși legătură directă pe care un primar de comună o are cu cetățeanul poate să fie garanția că sunt bine ancorat în realitățile și nevoile oamenilor. Un alt motiv pentru care cred că ar fi util să aleagă aceeași coloratură politică la toate nivelurile este coerența administrativă atât pe orizontală, cât și pe verticală, pentru că timișenii sunt sătui de certuri politice și de inacțiune administrativă. Dorim să avem această coeziune la nivelul administrației ca să fie zămislitoare, să fructificăm acest avantaj și să realizăm lucruri pentru oameni, nu să ne pierdem timpul și energia în certuri politice sau de altă natură. Nu în ultimul rând, cred că Timișul, Timișoara și orașele și comunele din acest județ au nevoie de investiții majore și de eforturi concentrate ca aceste investiții majore să se realizeze. Nu putem să facem această autostradă doar de la Consiliul Județean. Avem nevoie de parteneri în administrația publică centrală. Niciun partid nu va putea să aibă acest parteneriat dacă nu va fi la guvernare. Și Guvernul va fi al PNL, orice ar spune cei din opoziție, sunt șanse foarte mici ca ei să recupereze distanța pe care ei o au de recuperat față de PNL. Toate aceste argumente cred că unui om de bun-simț îi dau încrederea și convingerea că asta este soluția pentru noi, pentru timișeni.

DUDEȘTII NOI: