Senatul a respins, marţi, propunerea legislativă, iniţiată de parlamentari USR, referitoare la modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală pentru lărgirea cadrului de aplicare a confiscării extinse a bunurilor provenite din acte de corupţie sau activităţi criminale, relatează Agerpres.

SpagaFoto: Agerpres

În favoarea raportului de respingere a propunerii legislative au votat 116 senatori "pentru", şi 12 "împotrivă" (USR).

Propunerea USR prevede, printre altele, introducerea unui criteriu de apreciere constând în diferenţa dintre venituri şi "standardul de viaţă" al persoanei condamnate, ca indicator de ilegalitate; posibilitatea includerii averii persoanelor asupra cărora condamnatul are influenţă în calculul standardului de viaţă; posibilitatea aplicării confiscării speciale bunurilor transferate către orice terţ dacă acesta ştia sau trebuia să ştie că scopul transferului era evitarea confiscării; eliminarea limitei de 5 ani pentru dobândirea bunurilor confiscate; lărgirea aria infracţiunilor supuse confiscării extinse; obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii.

"România aşteaptă ca infractorii, hoţii, cei care profită de corupţie să fie pedepsiţi şi, mai ales, ca ţara să nu mai fie prăduită. Ce a fost furat să se întoarcă acolo de unde a fost furat. Prea mulţi hoţi şi corupţi au făcut ceva puşcărie doar pentru a se întoarce la viaţă de huzur pe banii celor de care şi-au bătut joc. Propunerea USR aduce cu adevărat România la standardul european, eliminând piedici din calea confiscării extinse. Dar, mult mai important, această lege este necesară pentru că nu mai vrem ca o serie de mătuşi Tamara şi copii de 6 luni să fie proprietari de case şi terenuri provenite din furt şi din corupţie", a afirmat senatorul Radu Mihail la dezbaterile din plen.

USR aminteşte, în expunerea de motive a propunerii legislative, că România avea termen în octombrie 2015 ca să îşi pună în acord legislaţia penală cu Directiva europeană 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. Acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce a generat deschiderea procedurii de infringement faţă de România.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.