​Allen Coliban este candidatul USR PLUS la Primăria Brașov și își propune ca orașul în care locuiește să “lupte de la egal la egal" cu orașele mari ale României. Candidatul USR PLUS la Primăria Brașov a vorbit, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre Proiectul Gorița, transportul metropolitan care trebuie reconfigurat, “legendarul" aeroport de la Brașov, groapa de gunoi, poluarea și paradoxul spațiilor verzi într-un oraș de la poalele muntelui: “decizia pe care o vom lua pe 27 septembrie ne va afecta dezvoltarea în următorii 10 ani", ne-a spus Allen Coliban.

Allen ColibanFoto: Hotnews

*Urmărește interviul integral la finalul articolului

Idei principale:

• Dacă ne uităm la ce înseamnă Brașov acum, dacă ne gândim la IT și la locuri de muncă, Clujul este Silicon Valley de România. Dacă ne gândim la învățământ și la universități, 80% dintre elevii brașoveni pleacă să studieze în alte părți, în alte zone. Dacă ne gândim la cultură, din nou, mergem la Sibiu, mergem la TIFF, la Cluj, nu avem lucruri care să ne plaseze acolo în topul orașelor din România. Și e păcat.
  
  
• Cred că Proiectul Gorița este un caz tipic de administrație locală deconectată total de la interesul public. Pentru că vorbim despre pădurile municipalității, pădurile Brașovului, pădurile noastre, ale tuturor. Am reușit să stopăm acest proiect. A fost suspendat de către administrația locală și de către primari. Dar, mai mult, am obținut suspendarea actului local în instanță, cu juriștii - colegii mei din USR.
  
  
• Aș vrea ca Brașovul să devină capitala verde a României, pentru că la ora actuală, din păcate, suntem pe ultimul loc ca suprafață de spații verzi pe cap de locuitor și această statistică este o statistică șocantă. Brașovenii nu au acces la parcuri și la spații verzi într-un areal acceptabil, adică la 10 minute de mers pe jos. Și am un plan pentru a face un parc în fiecare cartier.
  
  
• Există platforme industriale și două dintre ele chiar sunt la ora actuală subiectul unor discuții despre cum ar putea fi reconvertite. Una dintre ele este chiar în zona centrală a orașului și are 21 de hectare, alta este fosta platformă Rulmentul. Ambele pot fi transformate în parcuri ample și în zone cu vegetație
  
  
• Pentru a discuta despre bicicletă ca o alternativă și ca o opțiune de trafic urban, ar trebui să avem interconectivitate, ar trebui să avem opțiuni de a străbate orașul din oricare punct în oricare punct, în siguranță pe bicicletă. Există acest proiect, există încă de ani buni, propus din zona societății civile. L-am susținut și îl susțin și vreau să-l ducem la îndeplinire. Parte din soluții, mai ales pe zona centrală și zona veche, pot să fie și benzile folosite în comun: benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun, accesibile și bicicliștilor.
  
  
• Legendarul aeroport este miza sau tema electorală favorită a tuturor politicienilor. Cum vom ajunge la acest aeroport? Pentru că, într-adevăr, avem o pistă turnată undeva în câmp și acum se lucrează la un terminal, dar nimeni n-a discutat de pregătirea infrastructurii conexe. Nu avem conexiune rutieră, cu adevărat nu avem o conexiune feroviară pentru viitorul terminal, nu avem nimic din ce ar însemna o dezvoltare corectă a acestui obiectiv.
  
  
• 40% dintre brașoveni, aproape jumătate dintre brașoveni nu au acces la spații verzi. Practic noi ne uităm la un fundal frumos, la un wallpaper verde, Tâmpa, dar nu avem acces la spații verzi. Cum putem schimba treaba aceasta? În primul rând, identificând acele terenuri care încă nu sunt ocupate și care încă mai pot fi salvate pentru a fi convertite.
  
  
• Avem organizatori de festivaluri care sunt ambițioși și care propun niște concepte noi și atractive, adaptate inclusiv specificului orașului, dar, din păcate, relația dintre aceste inițiative private și Primărie la ora actuală lasă de dorit. Ne lipsește infrastructura culturală de bază. Avem un teatru dramatic, dar ar fi foarte frumos dacă am putea să-l transformăm într-un mall cultural. Dacă am putea avea o terasă în care să se consume cultură, dedicată acestui scop. Dacă am putea pune toate turnurile și toate bastioanele în valoare în acest sens. Avem Cetățuia, care este în paragină de ani buni de zile și care ar putea fi pusă în valoare în acest context cultural.
  
  
• Este musai să prioritizăm transportul metrpolitan. Bazinul acesta uman din jurul Brașovului este zona din care noi ne luăm și forța de muncă, zona în care se mută chiar mulți brașoveni pentru a locui, pe acel model de cartiere-dormitor sau de suburbii-dormitor. Este important să avem conexiuni corecte și conexiuni eficiente din perspectiva transportului cu toate aceste zone.
  
  
• Sursa mirosurilor neplacute este groapa de gunoi. Am mers inclusiv către Consiliul Județean Brașov cu această oportunitate de relocare a gropii actuale, pentru că nu este normal ca noi să avem o groapă la 500m de zonele locuite. Am găsit amplasamente care ar fi pretabile și din perspectiva accesibilității și din perspectiva aceasta a distanței față de zonele locuite, amplasamente în județ, nu departe de Brașov, astfel încât nici costurile de a muta gunoiul de colo, colo să nu fie foarte mari.
  
  Urmărește fragmente din interviu:
  
  
  

Brașovul este un oraș frumos și cred că toată lumea este de acord cu acest lucru, dar a fost gestionat defectuos până acum. Ce planuri aveți pentru Brașov dacă sunteți ales primar și ce vă recomandă pentru această funcție?

Allen Coliban: Voi începe cu partea a doua, cu ce mă recomandă și cine sunt eu. Sunt un brașovean, provin dintr-o familie de brașoveni. Străbunicul meu avea o crâșmă, o cârciumă undeva în Schei, pe strada Păcii. Bunica mea a copilărit în Schei, pe strada Curcanilor. Se sărutau pe undeva pe lângă podul Dracului. S-au mutat tot în Schei, pe Cacova, unde am moștenit de la ei casa mea. Eu sunt un brașovean dintr-o familie lungă de brașoveni, iar totodată, sunt și șagunist, am terminat Colegiul Național Andrei Șaguna și sunt a 8-a generație de șagunisti din familie. Asta așa, dacă discutăm de blazon, de sângele albastru. Dincolo de asta, cred că mă recomandă ambiția și faptul că îmi pasă de Brașov. Sunt în politică de mai puțin de 4 ani de zile și de când sunt în politică m-am luptat pentru proiecte și pentru rezolvarea unor probleme mari ale Brașovului, începând de la cele de poluare până la zonele verzi, salvarea dealurilor din Schei. Ambiția aceasta cred că e un factor determinant și definitoriu. Și faptul că-mi doresc ca Brașovul să redevină și să reajungă acolo unde-i e locul. Și când spun asta sunt de acord cu ce ai afirmat mai devreme, că Brașovul este probabil cel mai frumos oraș din România, dar nu e de ajuns. Trebuie să-l facem și orașul în care se trăiește cel mai frumos din România. Pentru că, dacă ne uităm la ce înseamnă Brașov acum, dacă ne gândim la IT și la locuri de muncă, Clujul este Silicon Valley de România. Dacă ne gândim la învățământ și la universități, 80% dintre elevii brașoveni pleacă să studieze în alte părți, în alte zone. Dacă ne gândim la cultură, din nou, mergem la Sibiu, mergem la TIFF, la Cluj, nu avem lucruri care să ne plaseze acolo în topul orașelor din România. Și e păcat. Pentru că dacă ne uităm, Brașovul este o coroană, o coroană cu rădăcini. Trebuie să readucem coroana aceasta în prim plan. Și Brașovul să își recâștige ambiția, să se lupte de la egal la egal cu orașele pe care le-am menționat, cu Oradea, cu Timișoara, cu Iași, cu Cluj-Napoca, cu Sibiu și să ajungem să fim în topuri nu la probleme, cum avem iată și acum (deținem locuri fruntașe în topul Covid-19 sau la poluare, unde suntem în primele 3 din România), ci la lucrurile cu adevărat importante pentru oamenii care trăiesc în oraș.

Povestiți-ne un pic și despre proiectele pe care le-ați demarat de când sunteți parlamentar

Allen Coliban: Încă de la începutul activității parlamentare am preluat Comisia pentru Mediu a Senatului, sunt președintele Comisiei pentru Mediu a Senatului și din această calitate, mare parte din activitate a fost concentrată pe zona de mediu. Sunt inițiator al "DNA-ul pădurilor", legii mirosurilor, am depus un pachet pe zona de legislație privind calitatea apei. Toate aceste activități au fost vizibile și vin să ofere românilor o natură mai bună și să rezolve niște probleme mari pe zona de infracționalitate. Cel puțin în ceea ce înseamnă "DNA-ul pădurilor". Totodată, în Parlament și fiind președinte al Comisiei pentru Mediu, am inițiat o anchetă privind managementul deșeurilor în România, anchetă care a ajuns și la Brașov și a fost punctul de pornire a rezolvării problemelor cu mirosurile din oraș.

Să vorbim un pic și de Proiectul Gorița. Știu că atunci s-a creat o vâlvă foarte mare, știu că v-ați implicat în stoparea defrișării pădurii de lângă Brașov. Cum s-au desfășurat lucrurile atunci?

Allen Coliban: Cred că Proiectul Gorița este un caz tipic de administrație locală deconectată total de la interesul public. Pentru că vorbim despre pădurile municipalității, pădurile Brașovului, pădurile noastre, ale tuturor. Și pe aceste păduri, comunitatea din Brașov le folosește și se raportează la ele ca fiind zona aceea de recreere, zona din care ne luăm oxigen, în care mergem să ne plimbăm și să ne relaxăm. Din păcate, aceste păduri sunt încadrate ca păduri de producție. Asta înseamnă că ele urmează a fi exploatate la un anumit termen, atunci când se îndeplinește vârsta de exploatare a acestor arbori. Aceste păduri ar trebui protejate. Și despre asta am vorbit în ultimele luni, despre felul în care putem să definim tot ce înseamnă pădure și natură din jurul Brașovului ca o zonă coerentă, un parc natural, pe care eu l-am denumit brașovian. Un parc natural care să vină cu tot ce înseamnă plan de management, protejarea naturii, dar și dezvoltarea unui turism sustenabil. Ce a făcut administrația locală în această zonă a fost să propună niște defrișări masive, se vorbea de 8.000 de arbori undeva în zona masivului Tâmpa - între Tâmpa și Postăvaru, mai exact - pe o culme numită Gorița. Reacția cetățenilor a fost promptă, am avut aproape 15.000 de semnături în mediul online și un protest în Brașov, la care au participat peste 1.000 de oameni. Toți au transmis acest mesaj: nu avem nevoie de acest drum forestier, ne sunt de ajuns potecile, avem nevoie de pădure, avem nevoie de toate traseele turistice care sunt acolo de zeci sau chiar sute de ani. În urma presiunii publice, da, am reușit să stopăm acest proiect. A fost suspendat de către administrația locală și de către primari. Dar, mai mult, am obținut suspendarea actului local în instanță, cu juriștii - colegii mei din USR.

Spuneți-mi 3 lucruri care credeți că trebuie să se schimbe cât de repede în Brașov și care se vor schimba când veți ajunge primar

Allen Coliban: În primul rând, Brașovul are nevoie de o viziune pentru că, dacă ne gândim la Brașov ca la orașul în care vor trăi, vor locui și vor munci copiii noștri, trebuie să găsim câteva răspunsuri. Cum facem ca salariile din Brașov să fie comparabile cu salariile din Cluj-Napoca, din București, din Timișoara, din alte orașe mari? Toate aceste lucruri au un numitor comun: ne trebuie, în primul rând, un mediu universitar performant. Din păcate, Universitatea din Brașov nu mai este nici măcar în top 10 universități din România. Iar lucrurile acestea pot fi schimbate. Chiar dacă nu țin în mod direct de administrația locală, pot fi schimbate: o dată cu dialog, cu dezvoltarea unei infrastructuri de calitate și cu crearea unui mediu competițional, unui mediu concurențial. Brașovul trebuie să ajungă în top 5 universități din România. În felul acesta, vom avea și locuri de muncă și un mediu economic performant. Dincolo de aceasta, aș vrea ca Brașovul să devină capitala verde a României, pentru că la ora actuală, din păcate, suntem pe ultimul loc ca suprafață de spații verzi pe cap de locuitor și această statistică este o statistică șocantă. Pentru că foarte multă lume vine la munte, vine la Brașov pentru natură. Adevărul este că brașovenii nu au acces la parcuri și la spații verzi într-un areal acceptabil, adică la 10 minute de mers pe jos. Și am un plan pentru a face un parc în fiecare cartier. Este un program care să fundamenteze această nouă viziune de capitală verde a României în colaborare și alăturat acelui proiect de parc natural "Brassovia, un parc natural". Cum ieși din bloc ai acest parc natural în preajma ta. Totodată, Brașovul a dezvoltat niște probleme în zona imobiliară și a dezvoltării urbane, pentru că ne-au lipsit o viziune și o strategie de a dezvolta cartierele așa cum trebuie. Avem cartiere noi, ample, cu zeci de mii de locuitori care nu au parcuri, nu au creșe, nu au școli și de acolo trebuie repornit. Dacă ar fi să adun toate aceste lucruri într-o singură idee, se referă la grija față de interesul public și grija față de banul public, lucruri care lipsesc la ora actuală. Trebuie să schimbăm modul în care se face administrație în Brașov, să-l aducem aproape de cetățeni și să implicăm cetățenii și interesul public în aceste decizii și în aceste dezbateri. La ora actuală, deciziile se iau într-un birou, cu favorizarea unor grupuri de interese și nu în interesul public.

Știm că Brașovul a intrat în topul celor mai poluate orașe din România. Aveți în plan să schimbați acest lucru? Cum și cu ce fonduri?

Allen Coliban: Evident. În primul rând, ar trebui să stopăm orice maltratare a spațiilor verzi, a parcurilor, a zonelor cu vegetație, a zonelor verzi. Lucrul acesta nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, de când există George Scripcaru. Și trebuie să restabilim prioritățile acestui oraș în jurul ideii de "avem nevoie de mai mult spațiu verde, avem nevoie de mai mult oxigen, avem nevoie de un trafic mai relaxat". Există platforme industriale și două dintre ele chiar sunt la ora actuală subiectul unor discuții despre cum ar putea fi reconvertite. Una dintre ele este chiar în zona centrală a orașului și are 21 de hectare, alta este fosta platformă Rulmentul. Ambele pot fi transformate în parcuri ample și în zone cu vegetație, astfel încât să reparăm o parte din ce a fost stricat și să remediem acel indicator care nu ne face onoare, Brașovul fiind pe ultimul loc la suprafață de spații verzi. Pe lângă asta, dacă vorbim despre îmbunătățirea calității aerului trebuie să ne gândim la soluții pe termen mediu și lung în privința transportului urban, în privința mobilității urbane. Avem nevoie de un transport public eficient, avem nevoie să schimbăm această paradigmă în care mașina e în centrul atenției și să punem omul în centrul atenției. Pentru că în Brașov este foarte greu ca pieton - exceptând câteva zone bine definite, mai ales din centru - să te deplasezi pe jos în oraș. Trotuarele sunt insuficiente, mai ales pentru mame cu copiii mici, cu cărucioare. Nu există interconectivitate la nivel de piste și de infrastructură pentru bicicliști. Lucrurile acestea trebuie schimbate pentru a avea un oraș în care mașina să fie o opțiune, dar nu singura opțiune. Am văzut în video-ul dumneavoastră de campanie că vorbiți despre a reda orașul oamenilor.

Ați vorbit despre piste de biciclete și despre zone pietonale. Unde, mai exact, le vedeți? Cum și în cât timp ar putea fi făcute?

Allen Coliban: Am avut mai multe discuții în ultima perioadă, inclusiv cu societatea civilă brașoveană. Avem câteva grupuri și avem o comunitate de bicicliști importantă, comunitate care chiar a mers către Primărie, a mers în întâmpinarea unor demersuri de amenajări de trasee pentru biciclete, propunând o structură coerentă. Pentru a discuta despre bicicletă ca o alternativă și ca o opțiune de trafic urban, ar trebui să avem interconectivitate, ar trebui să avem opțiuni de a străbate orașul din oricare punct în oricare punct, în siguranță pe bicicletă. La ora actuală, acest lucru ne lipsește. Pentru că ce a făcut Primăria? A pictat pe asfalt, de multe ori total impropriu, niște benzi - le-au numit benzi, deși în anumite zone au 50cm de lățime sau 60cm lățime - care sunt total improprii și nu sunt conforme standardelor actuale. Aceste benzi nu au o interconectivitiate. Încep de nicăieri și se termină nicăieri. Ar trebuie să ne gândim, în primul rând, la o coloană vertebrală de trasee de biciclete care să fie sigure și la care, după aceea, să dezvoltăm trasee secundare. Există acest proiect, există încă de ani buni, propus din zona societății civile. L-am susținut și îl susțin și vreau să-l ducem la îndeplinire. Parte din soluții, mai ales pe zona centrală și zona veche, pot să fie și benzile folosite în comun: benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun, accesibile și bicicliștilor. Acolo unde evident, poate fizic, nu ne permitem o bandă dedicată. Dar, soluția ar trebui să fie bandă dedicată, dimensionată corespunzător și de acolo celelalte opțiuni.

Și să străbată orașul dintr-un capăt în altul, eventual.

Allen Coliban: Da, există un proiect care are această coloană vertebrală: din zona Nouă până în zona Bartolomeu, fiind distanța cea mai lungă de străbătut orașul, la care pot fi conectate diverse artere secundare pentru bicicliști. Adică piste secundare, să arate ca un schelet de peste.

Să vorbim un pic și de aeroportul de la Brașov. Îl aveți în vedere dacă veți ajunge primar?

Allen Coliban: Legendarul aeroport, care a fost inaugurat de vreo 3 ori, dacă nu mă înșel, poate chiar 4. Din 4 în 4 ani se tot vorbește despre aeroport. Este miza sau tema electorală favorită a tuturor politicienilor. Mai nou, auzim că aeroportul va fi inaugurat anul viitor și că de anul viitor vom zbura de pe acest aeroport. Eu mă uit cât se poate de realist la aceste declarații și ridic câteva întrebări. Cum vom ajunge la acest aeroport? Pentru că, într-adevăr, avem o pistă turnată undeva în câmp și acum se lucrează la un terminal, dar nimeni n-a discutat de pregătirea infrastructurii conexe. Nu avem conexiune rutieră, cu adevărat nu avem o conexiune feroviară pentru viitorul terminal, nu avem nimic din ce ar însemna o dezvoltare corectă a acestui obiectiv. Din păcate, cred că va dura și va veni cu niște costuri toată această pregătire și nu cred că va fi ușor de făcut, mai ales că nu a existat dialog și nu a existat o abordare comună între Primăria Muncipiului Brașov și Consiliul Județean Brașov. Consiliul Județean Brașov a înaintat cu acest proiect, iar lucrurile care țineau de Primăria Brașov au stagnat și cu toate că primarul nostru a promis finanțări pentru aeroport, nu a alocat până acum niciun ban. Lucrurile acestea ar trebui schimbate și le voi schimba începând cu luna octombrie, pentru că e nevoie de o conlucrare cu adevărat între cei doi poli politici ai județului: Consiliul Județean Brașov și Municipiul Brașov, pentru a avea acest obiectiv funcțional în termen cât mai scurt.

În tot ce înseamnă o politică în folosul cetățenilor și, mai ales, în tot ceea ce înseamnă o dezvoltare modernă a unei zone. Discutăm de câteva niveluri: discutăm de colaborarea între Consiliul Județean, palierul acesta județean și cel municipal, discutăm despre întreaga zona metropolitană. Din păcate, felul în care este structurată administrația în România și probabil că ne vom îndrepta în viitor către o reformă administrativă, dar felul în care este structurată la ora actuală este insuficient pentru tot ceea ce înseamnă integrare. Dacă vorbim de integrarea rețelelor de transport, integrarea strategiilor de dezvoltare, a gândi dincolo de oraș, a gândi zone metropolitane și județ întreg care să colaboreze și care să aibă de la infrastructură până la politici publice sincronizate unui obiectiv comun, aceste lucruri lipsesc la ora actuală. Am demonstrat în Parlament că, deși fac parte dintr-un partid de opoziție, am reușit să găsesc și să mobilizez susținere pentru inițiative importante pentru oameni. Sunt un om care este capabil să dialogheze și să găsească acel obiectiv comun în interesul public și n-am nicio problemă să colaborez cu oricine va fi la Consiliul Județean pentru obiectivele principale ale Brașovului. Am o relație foarte bună, evident, cu colegul meu, Tudor Benga, care este și el parlamentar de Brașov și care este candidatul nostru pentru Consiliul Județean Brașov. În toată perioada de pandemie am avut mai multe live-uri împreună în care am discutat despre soluțiile pe care municipiul Brașov și județul Brașov pot să le propună cetățenilor.

Ați vorbit despre spațiile verzi din Brașov. Eu sunt din Brașov și așa cum știu și eu și cunoscuții mei, cred că la nivel de spații verzi ne salvează doar Tâmpa. Ați zis că vreți să faceți mai multe parcuri în cartiere. Vorbim aici de toate cartierele? Și unde, exact?

Allen Coliban: Vorbim de toate cartierele și vreau să amintesc un studiu pe care l-a făcut Comisia Europeană și care spune că peste 40% dintre brașoveni nu au acces la spații verzi. Folosind exact această metrică, acest criteriu al unei distanțe de 10 minute de mers pe jos față de cel mai apropiat spațiu verde. Și asta cu toate că în Brașov cimitirele sunt considerate spații verzi, potrivit legislației actuale. Deci 40% dintre brașoveni, aproape jumătate dintre brașoveni nu au acces la spații verzi. Practic noi ne uităm la un fundal frumos, la un wallpaper verde, Tâmpa, dar nu avem acces la spații verzi. Cum putem schimba treaba aceasta? În primul rând, identificând acele terenuri care încă nu sunt ocupate și care încă mai pot fi salvate pentru a fi convertite. Este păcat că planul urbanistic al Brașovului, acel document care fundamentează strategia pe 10 ani, are doar construcții de blocuri și doar zone construibile, nu are prinse în aceste cartiere noi spații verzi. Această măsură pe termen mediu și lung, de a rezolva acest aspect, de a avea o strategie de dezvoltare a viitoarelor cartiere, care să înceapă în jurul parcului și a unor funcțiuni absolut normale, cum sunt creșele, grădinițele și așa mai departe. Am identificat soluții punctuale, de la caz la caz. Pentru toată zona centrală există această fostă platformă, care la ora actuală este un teren viran de 21 de hectare și poate fi transformat în parc. O parte din proiect și din amenajare poate fi făcută inclusiv pe fonduri europene. Există pentru zona Tractorul, mai ales zona nouă a cartierului Tractorul, fosta platformă Rulmentul, unde poate fi amenajat din nou un parc. Există soluții pentru fiecare cartier al Brașovului, inclusiv cartierul Avantgarden din Bartolomeu, care în documentele de urbanism prevăd la ora actuală posibilitatea de a construi blocuri. Ar trebui să ne gândim și să îl recuperăm. Să dăm brașovenilor suficiente spații verzi și parcuri acolo unde trăiesc ei, unde locuiesc.

Ați menționat în video-ul de campanie scena culturală a Brașovului, care acum lipsește aproape complet. Ce planuri aveți să aduceți festivaluri în oraș, să atragem turiști și poate să schimbăm Brașovul din punctul acesta de vedere?

Allen Coliban: Sunt multe lucruri de spus pe această temă. În primul rând, Brașovului îi lipsește managementul cultural. Îi lipsește managemetul cultural și am văzut acest lucru inclusiv în felul în care am pierdut acea candidatură la titlul de capitală culturală europeană. Este păcat, pentru că suntem un oraș al culturii, suntem un oraș cu o tradiție bogată și care are nu doar unidimensional dezvoltată această cultură. Dar, Brașovului îi lipsește acest management cultural, o strategie care să vină și să propună ambițios pe mai multe nișe evenimente de valoare. La ora actuală vedem ceea ce au făcut alții în ultimii 10-15 ani. Vedem cum s-a dezvoltat Clujul în jurul festivalurilor, dacă vorbim de TIFF, dacă vorbim de Untold, de Electric Castle. Lucrurile acestea au fost posibile nu doar pentru că a insistat administrația publică, ci pentru că a creat un cadru deschis, echitabil, coerent, prin care oamenii să se dezvolte. Proiecte de genul acesta există la o altă scară și în Brașov. Avem organizatori de festivaluri care sunt ambițioși și care propun niște concepte noi și atractive, adaptate inclusiv specificului orașului, dar, din păcate, relația dintre aceste inițiative private și Primărie la ora actuală lasă de dorit. Primăria și primarul nostru dau dovadă că nu înțeleg cultura, prin felul în care se raportează la evenimente, prin felul în care se raportează la finanțările din domeniu, prin felul în care se raportează inclusiv la artiștii pe care Primăria îi plătește și pe care-i are în subordine. Un fel total lipsit de considerație și total lipsit de înțelegere a actului cultural. Am avut niște comparații absolut penibile în iarnă, când se vorbea despre bugetul local, referitoare la cât câștigă un artist de la Filarmonica din Brașov și ce am putea face de banii aceia. Cred că trebuie să ne respectăm și artiștii, trebuie să le creăm acel cadru coerent de a se pune în valoare și trebuie să avem ambiție, Brașovul să devină relevant pe scena culturală. Nu în ultimul rând, ne lipsește infrastructura culturală de bază. Avem un teatru dramatic, dar ar fi foarte frumos dacă am putea să-l transformăm într-un mall cultural. Dacă am putea avea o terasă în care să se consume cultură, dedicată acestui scop. Dacă am putea pune toate turnurile și toate bastioanele în valoare în acest sens. Avem Cetățuia, care este în paragină de ani buni de zile și care ar putea fi pusă în valoare în acest context cultural. Am putea să amenajăm un teatru de vară și sunt locații multiple, de la zona promenadei de sub Tâmpa până la cariera din Răcădau. Sunt lucruri pe care un management cultural corect și eficient ar putea să le valorifice așa cum trebuie.

O parte din oamenii care lucrează sau studiază în Brașov vin din orașele adiacente, fie că vorbim de Zărnești, Sânpetru sau alte orașe. Intenționați să va ocupați și de transportul metropolitan? Să fie conectat la rețeaua de transport public a Brașovului și Zărneștiul, așa cum este Sânpetru acum?

Allen Coliban: Este musai să o facem. Din nou, vorbim despre o gândire modernă care se referă la dezvoltarea nu doar a muncipiului, ci a întregii zone. Bazinul acesta uman din jurul Brașovului este zona din care noi ne luăm și forța de muncă, zona în care se mută chiar mulți brașoveni pentru a locui, pe acel model de cartiere-dormitor sau de suburbii-dormitor. Este important să avem conexiuni corecte și conexiuni eficiente din perspectiva transportului cu toate aceste zone. Un exemplu este că noi suntem un oraș turistic și vrem să avem turiști, vrem să avem spații de a lua masa sau de cazare, dar toate aceste spații și tot ce înseamnă zona de servicii are nevoie de forță de muncă, iar dacă forța de muncă vine din afara Brașovului, din proximitatea Brașovului, ar trebui să adaptăm, în primul rând, programul de transport la nevoile din piață. Avem situații în care restaurantele, terasele se închid la ora 00:00, iar cei care lucrează nu mai au cu ce să ajungă acasă. Sunt lucruri de bază, care dovedesc în primul rând o deconectare din tot ceea ce înseamnă politic, administrativ local și mediul economic pe care ar trebui, de fapt, să-l încurajăm și să-l susținem.

O altă problemă a Brașovului este groapa de gunoi, care afectează, din punct de vedere al mirosului neplăcut, mai multe cartiere. Cum aveți în plan să gestionați această situație și ce credeți că a mers prost până acum?

Allen Coliban: Voi începe cu o scurtă poveste. În urmă cu doi ani și jumătate, când s-a născut Petra, fiica mea cea mică, vreo 2-3 luni de zile mergeam dimineața la București să mă întorceam seara în Brașov. Făceam această navetă zilnic. Plecând foarte devreme și întorcându-mă foarte târziu, aproape de miezul nopții, am observat acest fenomen. Pentru că dimineața și seara se produce inversiunea termică, ce face ca mirosul să se răspândească și să fie resimțit în tot orașul. De atunci am făcut adrese și am încercat să găsesc cauza, sursa acestor mirosuri și am primit răspuns de la minister că ea e reprezentată de groapa de gunoi, sursa este groapa de gunoi. Mergând în ancheta privind managementul deșeurilor în România, mergând și pe la groapa de gunoi din Brașov, am descoperit că două dintre celulele acestei gropi erau deja pline, dar nu le închiseseră. Una dintre ele nu fusese închisă de 10 ani de zile. Asta înseamnă că tot ceea ce rezultă în urma descompunerii acestor deșeuri, toate acele gaze de depozit au ajuns la liber în atmosferă și le-am inhalat cu toții. De acolo, principala problemă, principala sursă a mirosului din oraș. Ce am făcut? În primul rând, am cerut în cadrul procesului de reautorizare a celulei numărul 3, am cerut ca acest proces de închidere să se facă într-un ritm accelerat și am cerut monitorizarea mirosurilor și a emisiilor la groapă. Iată că după 2 ani de zile, lucrurile au evoluat și, într-adevăr, putem să vorbim de o ameliorare, dar suntem departe de rezolvarea problemei. Am mers inclusiv către Consiliul Județean Brașov cu această oportunitate de relocare a gropii actuale, pentru că nu este normal ca noi să avem o groapă la 500m de zonele locuite. Nu este normal nici măcar din perspectivă legală, avem norme care spun că ar trebui măcar un km să fie între o groapă de gunoi și cea mai apropiată zonă locuită. Soluții există. Le-am oferit chiar eu Consiliului Județean Brașov. Am găsit amplasamente care ar fi pretabile și din perspectiva accesibilității și din perspectiva aceasta a distanței față de zonele locuite, amplasamente în județ, nu departe de Brașov, astfel încât nici costurile de a muta gunoiul de colo, colo să nu fie foarte mari. Însă, aici este o decizie politică și eu sper să fie luată așa cum trebuie. Avem nevoie de un aer curat la Brașov și trebuie să ducem aceste gropi de gunoi cât mai departe de zonele locuite.

De ce doriți să fiți următorul primar al Brașovului?

Allen Coliban: Cred că momentul acesta este foarte important și, culmea, cred că toți cetățenii Brașovului înțeleg treaba aceasta. Pentru că decizia pe care o vom lua pe 27 septembrie ne va afecta dezvoltarea în următorii 10 ani. Este momentul în care aprobăm noul plan urbanistic general, asta înseamnă că toate cartierele viitoare ale Brașovului vor fi definite, într-un fel sau altul, în acest plan. Este momentul în care definim noua strategie pe fonduri europene și toate fondurile pe care Brașovul le va accesa în următorii șapte ani de zile depind de această strategie. Prin urmare, este un moment critic pentru Brașov și este un moment în care noi încă mai putem să ajungem din urmă orașele către care ne uităm cumva cu jind, fie că vorbim de Oradea și de centrul istoric, felul în care a fost reabilitat, fie că vorbim de Cluj-Napoca, fie că vorbim de Sibiu, Timișoara sau Iași. Este momentul să producem o schimbare la Brașov, după patru mandate ale lui Scripcaru, după 16 ani de când este primar. Este momentul să redăm Brașovului și ambiția, și coroana aceea din emblemă, despre care vorbeam la început. Semnalul pe care-l primesc de la toți oamenii din Brașov cu care intru în contact direct, mergând pe stradă, mergând la corturi, făcând live-uri din cartiere, este un semnal foarte bun. Este un semnal de optimism și un semnal că ne vom recâștiga orașul și că vor să fiu primarul lor.

Urmărește interviul integral: