Actualizat acum

Articol promovat de Smile Media​

​VIDEO INTERVIU Vergil Chițac, candidat PNL primăria Constanța: Constanța este la un minim istoric în ceea ce privește fondurile europene accesate pe cap de locuitor. 90 de euro în 11 ani de zile

de Narcis Anton     Smile Media
Luni, 10 august 2020, 9:53 Actualitate | Politic


Vergil Chitac
Foto: Captura YouTube
​"Nimeni, în momentul de față, nu cred că vrea să vină în Mamaia (cum era înainte de '90 și puțin după '90) ca să petreacă un sejur de 10 zile. Lucrul acesta nu se mai poate face. De altfel, Mamaia s-a degradat total din punct de vedere urbanistic, s-a construit pe spații verzi. Mamaia nu mai este o stațiune, Mamaia a ajuns un cartier al Constanței. S-a dorit lucrul acesta, așa a fost și prezentat în media de-a lungul timpului, ca o stațiune unde se petrece de seara până dimineața, muzica nu încetează, sunt care alegorice, se dansează samba, sunt palmieri pe străzi." - Vergil Chițac.
Idei principale:
  • În momentul în care portul, orice port este tratat ca o societate comercială și se stabilește ca obiectiv să facă profit, distorsionăm puțin menirea unui port. Pentru că ei ce vor face? Vor ridica chiriile la toți operatorii portuari, toți cei care în port își desfășoară business, pentru că veniturile în port, în marea lor majoritate sunt din chirii, pe care le acordă operatorilor portuari.
  • Niciodată și nimeni nu ar trebui să trateze portul ca fiind o societate comercială și să i se ceară ca principal standard de calitate să aducă profit. Nu, principalul indicator de calitate ai unui port este volumul de mărfuri traficate.
  • Nu cred că ne mai putem gândi la un turism în Mamaia așa cum era odinioară. El va rămâne, din păcate, un turism de weekend, dar noi trebuie să punem în valoare istoria, cultura noastră, tot ceea ce este zona veche a Constanței. Și mai e ceva. Cred că, apropo de Port, măcar partea veche a Portului s-o urbanizăm. Mă refer de la digul din larg, ceea ce noi constănțenii știm ca Vraja Mării și digul acela din larg, în interiorul Portului până în sudul șantierului naval, cred că putem să-l urbanizăm, să-l redăm municipalității și va trebui să avem o discuție cu ministrul Transporturilor pe tema asta.
  • Constanța este la un minim istoric în ceea ce privește fondurile europene accesate pe cap de locuitor. 90 de euro în 11 ani de zile? Din 2007 până în 2018. Nu se poate, suntem pe locul 39 din 41 de municipii reședință de județ, incluzând aici Bucureștiul. Toate orașele care au avut o planificare și o dezvoltare urbană în România au utilizat fonduri europene.
  • Eu cred că, dacă Cazinoul timp de 250-300 de zile pe an nu va fi închiriat, vom avea o problema în a-l menține. Sigur că ne vom asuma, pentru că, repet, e bastionul nostru, al Constanței. Ne vom asuma că an de an va trebui să scoatem bani din buget pentru a-l întreține la standardele de calitate ce trebuie asigurate.
  • Urgența numărul 0 a Constanței și a oricărui oraș o reprezintă un sector economic privat, și evident, dinamic. Oricât bitum ai turna pe străzi, dacă n-ai un sector economic dinamic, orașul nu se poate dezvolta. Un sector economic dinamic asigură salarii bune, dezvoltă orașul. Dacă sunt investiții și salarii bune, atunci și bugetul Primăriei este mai bun. Primăria, la rândul ei, având bani mai mulți, poate investi în dezvoltarea orașului și lucrurile merg bine, adică se rostogolesc în sensul pozitiv.

  • Trebuie ca noi, ca Administrație, să accesăm fonduri europene. Constanța este la un minim istoric în ceea ce privește fondurile europene accesate pe cap de locuitor. 90 de euro în 11 ani de zile? Din 2007 până în 2018. Nu se poate, suntem pe locul 39 din 41 de municipii reședință de județ, incluzând aici Bucureștiul. Toate orașele care au avut o planificare și o dezvoltare urbană în România au utilizat fonduri europene.
Urmărește video-ul integral


M-aș întoarce puțin mai aproape de mal, că să zic așa, să vorbim puțin despre Portul Constanța. Este, până la urmă, cel mai mare port al țării la Marea Neagră. Toată lumea știe, Portul Constanța se zbate oarecum în mediocritate, cu toate că potențialul, așa cum toți ni-l imaginăm, este unul extrem de mare. Ce ar trebui să se întâmple ca lucrurile să nu mai stea așa, ca Portul Constanța să ajungă ceea ce ar trebui să fie? Și încă o întrebare înglobată în aceasta, Primăria ar trebui să se implice în administrarea Portului Constanța?

Lucrurile s-au deteriorat puțin începând cu 2009, când a fost dată o ordonanță celebră, ordonanța 109, prin care administrația portului a fost pusă pe lista companiilor subordonate Ministerului Transporturilor, căreia i s-a aplicat guvernarea corporatistă. Din momentul acela a fost clar că prin contractul de mandat, care i se dă administratorului, principalul obiectiv este să facă profit. În momentul în care portul, orice port este tratat ca o societate comercială și se stabilește ca obiectiv să facă profit, distorsionăm puțin menirea unui port. Pentru că ei ce vor face? Vor ridica chiriile la toți operatorii portuari, toți cei care în port își desfășoară business, pentru că veniturile în port, în marea lor majoritate sunt din chirii, pe care le acordă operatorilor portuari. Dacă chiriile astea sunt ridicate, automat că și operatorii portuari vor trebui să ridice prețurile. Și prețurile astea se vor revedea, vom vedea că portul Constanța a devenit un port scump și dacă faceți o analiză, o să vedeți că ușor, ușor, începând din anul 2009, traficul de mărfuri în Marea Neagră, transportul naval a început să ocolească Portul Constanța, ducându-se mai mult în zona Ucraina, Odessa și Bulgaria. Ocolește Portul Constanța, că Portul Constanța a devenit un port scump.

Niciodată și nimeni nu ar trebui să trateze portul ca fiind o societate comercială și să i se ceară ca principal standard de calitate să aducă profit. Nu, principalul indicator de calitate ai unui port este volumul de mărfuri traficate. Ceea ce trebuie să se întâmple este o chestiune legislativă, despre care am vorbit, am avut interpelări la ministrul Transporturilor, la mai mult miniștrii ai Transportului, că au fost mulți în timpul mandatului acesta și le-am spus: "Oameni buni, faceți de așa manieră încât Portul Constanța să nu mai fie pe lista companiilor cărora ar trebui să li se aplice un management privat, un management din acesta corporatist". Nu e cazul.

De altfel, știți ce este bizar? Că la momentul acela, Portul Constanța nici nu producea pierderi. Ordonanța 109 a fost dată pentru că voiam un acord cu FMI, în 2009 era situația aceea după criza financiară, era o situație dramatică și am avut nevoie de acordul FMI, iar FMI ne-a impus, a zis: "Ok, în regulă, vă dăm banii, dar trebuie să faceți astfel încât societățile în care statul este acționar majoritar sau integral să nu mai producă pierderi". Și a fost introdusă, paradoxal și de neînțeles, și administrația publică maritimă pe lista aceea, deși, repet încă o dată, ea nu producea pierderi. Acesta este un lucru care trebuie să se întâmple.

Dacă Primăria are vreo legătură? Va spun că nu are, în mod legal. A existat până acum câțiva ani de zile, în structura acționariatului Portului, Primăria avea 20% din acțiuni. 60% avea Statul Român cu Ministerul Transporturilor, 20% Primăria și Fondul Proprietatea. Domnul Avocat al Poporului de la acel moment, domnul Ciorbea, s-a adresat Curții Constituționale invocând sau cerând Curții Constituționale să stabilească dacă este constituțional ca administrația Constanței, adică Consiliul Local Constanța, Primăria Constanța să fie acționar. Și Decizia Curții Constituționale a fost nu. Și atunci s-a refăcut acționariatul și atunci Statul Român cu Ministerul Transporturilor are 80% și 20% din acționariat este la Fondul Proprietatea.

Primăria Constanța are influență în tot ceea ce înseamnă construcții. Fiind pe raza unității administrativ-teritoriale a Constanței, atunci când operatorii portuari doresc să facă planuri de urbanism zonale sau să ia autorizații de construcție sigur că se adresează Primăriei care, prin serviciul de urbanism, emite toate actele necesare: urbanism, puz, autorizație de construcție. Sigur, contra cost. 


M-aș întoarce puțin și la turism. Până la urmă, Constanța, dincolo de polul economic care ar trebui să fie în acea zonă a țării, reprezintă până la urmă o zona turistică tradițională. Cum facem să revitalizăm puțin turismul, pentru că, pe lângă faptul că este afectat acum mai nou de pandemie, turismul în Constanța nu era nici înainte de pandemie la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Pentru că accentul s-a pus înainte foarte mult doar pe turismul de weekend, turismul celor care vor să meargă în cluburi, mai puțin acel turism care se practică, de exemplu, în Grecia, mers cu familie, cu prieteni, stat o săptămână, două, trei. Practic, cum încercăm să revitalizăm turismul constănțean?

Haideți să fim pragmatici. Ați spus foarte bine, turismul - și faceți referire la Mamaia - a devenit un turism de weekend, în care vin cei care au dare de mâna, se duc în cluburi de vineri noapte până luni dimineață, după care pleacă înapoi, iau calea autostrăzii și merg spre București.

Nimeni, în momentul de față, nu cred că vrea să vină în Mamaia (cum era înainte de '90 și puțin după '90) ca să petreacă un sejur de 10 zile. Lucrul acesta nu se mai poate face. De altfel, Mamaia s-a degradat total din punct de vedere urbanistic, s-a construit pe spații verzi. Mamaia nu mai este o stațiune, Mamaia a ajuns un cartier al Constanței. S-a dorit lucrul acesta, așa a fost și prezentat în media de-a lungul timpului, ca o stațiune unde se petrece de seara până dimineața, muzica nu încetează, sunt care alegorice, se dansează samba, sunt palmieri pe străzi. Lucrurile astea sunt.


Pornind de la turism în Constanța, în oraș, că despre asta vorbim, eu cred că el se va revitaliza dacă, și asta este cuvântul pe care l-ați folosit și este corect, dacă va crește calitatea serviciilor oferite și dacă această calitate va corespunde prețurilor. Pentru că există percepția că prețurile sunt foarte mari și nu corespund calității. Raportul calitate-preț nu este tocmai optim. Din punctul asta de vedere, Primăria, evident este în complementaritate cu operatorii din turism. Și Primăria trebuie să-și facă ordine în propria casă, adică să aibă un oraș curat, să aibă un oraș în care traficul este normal, nu este congestionat, nu avem ambuteiaje, transportul în comun este civilizat. Dar aș insistă pe un tip de turism specific Constanței pe care chiar trebuie să-l revitalizăm și când vom face lucrul asta veți vedea că în Constanța o să acosteze din nou pasagere, deși în momentul asta pasagerele au o problema (transportul pe pasagere, cam 90%, din motive de criză sanitară, de pandemie, a scăzut), dar mă refer la turismul ecumenic și cultural.

În fond, vă spuneam că orașul Constanța (Dobrogea în general, Constanța în special) a fost un model de comuniune interconfesională. În Constanța, noi am trăit cu români, cu 19 din 21 de naționalități într-o uniune ce ar trebui să-i facă pe mulți invidioși, ne-am respectat între noi, istoria orașului asta și istoria confesională este atât de frumoasă și trebuie adusă la suprafață și oferită cetățenilor care ne vizitează. Vorbesc de turism cultural și ecumenic. Dacă vom revitaliza centrul Constanței, în sensul în care vom repara toate fațadele, vom face de așa manieră încât să nu mai fie aglomerat de mașini și să prioritizăm deplasarea pietonilor, mersul pe jos și cu bicicletă, dacă vom organiza centrul ca un mall, dacă vom pune în valoare octogonul confesional, că trebuie să știți că în zona veche a Constanței, în zona peninsulară, pe care probabil o știți, sunt 8 biserici octogono-confessional, care reprezintă multiculturalitatea noastră: biserica catolică, catedrala ortodoxă, biserica greacă, bulgară și așa mai departe.

Dacă vom reuși ca pe aceste biserici, unele aflate din păcate în stare de paragină, să le restaurăm și să le punem în valoare, dacă, de asemenea, vom crea un program de agrement pe lacurile care sunt în Constanța (mă refer la agrement nautic), lacul Siutghiol și lacul Tabacariei, dacă vom face toate aceste lucruri, eu cred că turismul cultural și ecumenic vor fi revitalizate în Constanța și vom avea din ce în ce mai mulți vizitatori.

Repet, nu cred că ne mai putem gândi la un turism în Mamaia așa cum era odinioară. El va rămâne, din păcate, un turism de weekend, dar noi trebuie să punem în valoare istoria, cultura noastră, tot ceea ce este zona veche a Constanței. Și mai e ceva. Cred că, apropo de Port, măcar partea veche a Portului s-o urbanizăm. Mă refer de la digul din larg, ceea ce noi constănțenii știm ca Vraja Mării și digul acela din larg, în interiorul Portului până în sudul șantierului naval, cred că putem să-l urbanizăm, să-l redăm municipalității și va trebui să avem o discuție cu ministrul Transporturilor pe tema asta, pentru că nicăieri în Europa asta civilizată pe unde am fost nu e posibil ca oamenii să nu aibă acces în port, pe de-o parte. Pe de altă parte, avem acolo lucruri pe care oamenii trebuie să le vadă.

Gândiți-vă că avem silozurile construite la 1906, 1910 de Anghel Saligny. Puțină lume vorbește de Anghel Saligny, a fost cel mai mare inginer constructor român. Anghel Saligny a fost inovator în tot ceea ce înseamnă construcțiile cu beton armat, la vremea aceea. Anghel Saligny a construit nu numai în Constanța, ci și silozurile de la Brăila, de la Galați. Are poduri construite în toată țara. Puțini vorbim de lucrurile astea, care sunt o mândrie națională și trebuie să le punem în valoare, să le arătăm oamenilor. Avem ce arăta.

Ce se întâmplă cu Cazinoul din Constanța? Știm foarte bine că este în paragină de ani de zile. De altfel, este un simbol al Constanței. Este emblema Constanței. Ce se va întâmpla după ce va fi gata, ce funcționalitate va avea?

Nu știu. Din câte am înțeles, va avea o funcționalitate culturală. Dar dumneavoastră foarte bine ați punctat, ce se va întâmpla? Pentru că uitați-vă, sigur că e bine să restaurăm Cazinoul, e bine din toate punctele de vedere. Sigur că e bine să facem un stadion nou, Farul, la standarde moderne. Sigur că e bine să facem o sală de sport polivalentă. Dar, dacă activele astea, pe care să presupunem că la un moment dat le vom avea, nu fac și bani, atunci vom ajunge ca pentru întreținerea lor să scoatem bani din bugetul local. Prin urmare, trebuie să fim atenți, în momentul în care ne dorim ceva și vrem să construim ceva, de la bun început să ne punem problema și din punct de vedere comercial. 


Eu cred că, dacă Cazinoul timp de 250-300 de zile pe an nu va fi închiriat, vom avea o problema în a-l menține. Sigur că ne vom asuma, pentru că, repet, e bastionul nostru, al Constanței. Ne vom asuma că an de an va trebui să scoatem bani din buget pentru a-l întreține la standardele de calitate ce trebuie asigurate. Însă, e foarte bine când avem astfel de proiecte pe care vrem să le dezvoltăm (și v-am enumerat câteva din ele), de la bun început să ne punem și problema comercială. Pentru că altfel, așa cum v-am spus, va trebui să scoatem bănuți de la buget să le întreținem și dacă scoatem bănuți de la buget să le întreținem nu ne mai rămân bănuți pentru investiții. 


Cum reușiți să atrageți investitori, până la urmă? Despre asta este discuția, pentru ce nu se poate face cu banii de la bugetul local, bănuiesc că se poate face un parteneriat public privat sau pur și simplu atragerea investitorilor privați.

Urgența numărul 0 a Constanței și a oricărui oraș o reprezintă un sector economic privat, și evident, dinamic. Oricât bitum ai turna pe străzi, dacă n-ai un sector economic dinamic, orașul nu se poate dezvolta. Un sector economic dinamic asigură salarii bune, dezvoltă orașul. Dacă sunt investiții și salarii bune, atunci și bugetul Primăriei este mai bun. Primăria, la rândul ei, având bani mai mulți, poate investi în dezvoltarea orașului și lucrurile merg bine, adică se rostogolesc în sensul pozitiv.


Așa cum suntem în momentul de față, lucrurile nu stau deloc bine. Și uitați-vă pe bugete. În afară de turismul despre care vorbiți dumneavoastră (și care e și el sezonier, și asigură locuri de muncă pe o perioadă limitată și la niște salarii mici) și în afară de zona portuară (unde, într-adevăr, vreo 10.000 de constănțeni își desfășoară activitatea și primesc salarii bune, dar nu este meritul Primăriei, vă rog să rețineți, portul este în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Administrația Porturilor Maritime Constanța), aproape că în Constanța nu mai merge nimic.

Nu s-a dezvoltat nimic din ceea ce înseamnă industria creativă, nimic din ce înseamnă lanțuri logistice, nimic din ce înseamnă producție manufacturieră, nici măcar pentru turism. Produsele necesare pentru turism nu se fabrică în Constanța, nimic din ce înseamnă zona IT, care, uitați-vă, capătă amploare în toată lumea. Și atunci, revin, urgența numărul 0 este dezvoltarea economică. Pentru asta trebuie să creezi un mediu atractiv pentru investitori. Primul lucru pe care trebuie să-l realizăm înseamnă investiții publice, despre care am mai vorbit. Repet obsesiv, nimeni nu va veni să investească în orașul tău, dacă tu ca Primărie nu investești. Investiția în infrastructură de transport, despre care am mai vorbit, sau în rețele de utilități este absolut necesară. 


În același timp, trebuie să creezi, în limitele pe care ți le dă legea, un cadru fiscal stimulativ. Adică să le acorzi, în funcție de valoarea investițiilor, niște facilități fiscale. Trebuie neapărat în Constanța - am și indentificat zona - să avem un parc industrial, dacă se poate și științific, și tehnologic - partea de știință și tehnologie făcută în colaborare cu Universitatea. Trebuie neapărat să nu-i mai plimbăm pe investitori de la Ana la Caiafa, să le cerem tot soiul de acte și să avem un birou unic, în care ei să-și depună actele, iar Primăria să alerge la instituțiile Statului pentru a obține avize.


Trebuie ca noi, ca Administrație, să accesăm fonduri europene. Constanța este la un minim istoric în ceea ce privește fondurile europene accesate pe cap de locuitor. 90 de euro în 11 ani de zile? Din 2007 până în 2018. Nu se poate, suntem pe locul 39 din 41 de municipii reședință de județ, incluzând aici Bucureștiul. Toate orașele care au avut o planificare și o dezvoltare urbană în România au utilizat fonduri europene.

Uitați-vă ce se întâmplă la Oradea, în Alba-Iulia, în Cluj, în Iași. Poate cineva spune că ne uităm numai la partea de vest a României, care, nu-i așa, e mai aproape de Occident și de aia s-a dezvoltat. Nu. Mă uit, de exemplu, la Iași, care e în partea de est și care este un model de dezvoltare urbană și de organizare.

Și dacă accesezi proiecte europene și le derulezi, îți profesionalizezi administrația. Lucrătorii din Primărie vor ști ce înseamnă, vor fi și mai puțini permeabili la corupție. Pentru că banii privați... Ei ce vor? Vor să se înmulțească. Lor nu le place corupția. Nu le place nesiguranța. Poate o să credeți că n-are legătură una cu altă. Ba da, siguranța cetățeanului și siguranța... deci, Poliția Locală, sistemele de supraveghere. Va trebui să avem un oraș sigur. Investitorii privați ocolesc orașele care nu sunt sigure.

E un complex de măsuri pe care vi l-am expus. Noi trebuie să ne facem temele, să ne organizăm propria casă și, cu siguranță, investițiile private vor veni. Banii privați vor veni, fie că este capital românesc sau capital străin.





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














4785 vizualizari

  • +9 (11 voturi)    
    Nelămuriri. Probleme abordate greșit. (Luni, 10 august 2020, 10:38)

    Tayen [utilizator]

    1) „...vom ajunge ca pentru întreținerea lor să scoatem bani din bugetul local.” Probabil. Dar eu, ca turist, vreau să văd Cazinoul și nu gardienii publici sau bugetarii Constanței, locul unde intră peste 80% din banii orașelor. Gospodăriți cum trebuie banii, că altfel nici turism de week-end n-o să mai aveți. IMPOZITAȚI CLUBURILE DE FIȚE, CHIAR! Asta dacă vreți bani la buget.
    2) „Și dacă accesezi proiecte europene și le derulezi, îți profesionalizezi administrația” GREȘIT. Profesioniștii îți aduc fondurile europene, nu fondurile europene îi fac pe bugetarii voștri „profesioniști”. Angajați oameni capabili, dați afară p.c.r.-iștii și o să vedeți că s-ar putea să aduceți bani și voi ca cei din Oradea.
    3) „ siguranța cetățeanului și siguranța... deci, Poliția Locală, sistemele de supraveghere.”. Iar greșit. Gardienii publici sunt acei paznici de tomberoane și bănci din parcurile și străzile orașelor. Ei nu au pregătirea necesară. Ei nu au nici-o pregătire. Altele sunt forțele care trebuie să țină ordinea în oraș. Gardienii trebuie să mențină doar curățenia orașelor, atât.
  • +7 (7 voturi)    
    Triunghiul Bermudelor (Luni, 10 august 2020, 18:24)

    GDP [utilizator]

    De ce dispar comentariile in care sunt aduse in discutie teme majore legate de arhitectura distrusa a Constantei?
    Pentru ca DA, Constanta este un oras cu arhitectura distrusa de cladirile construite pe spatiile verzi, de cladirile in paragina, care stau sa cada - din zona veche, de strazi neasfaltate din anii '80, de parcuri disparute. Pentru ca trebuie spus, in parcuri si pe spatiile verzi au aparut si bisericile fara numar: in parcul de la gara este o.... nici nu stiu cum sa o numesc.... ghereta care are rol de biserica; in parcul de la Casa de Cultura sunt doua biserici, dintre care una in constructie de n ani; pe trotuarele bdului Tomis undeva dincolo de str Soveja, mai troneaza 2 biserici, care probabil nu au mai avut loc in parcuri; si exemplele pot continua.
    Stergerea comentariilor nu este un semn bun pentru un viitor candidat! Ar trebui sa fie sursa de inspiratie.
  • +7 (7 voturi)    
    Vorbim vorbe (Luni, 10 august 2020, 20:30)

    c_a_r_o_n [utilizator]

    Temele discutate sunt teme vechi: portul, Cazinoul si faleza. Turismul bata-l vina.
    Functia pentru care candidati este de primar, nu de ministru al transporturilor sau turismului.
    Daca vreti voturile constantenilor ar trebui sa analizati un pic constanteanul de rand, nu pe cei care traiesc din chiria apartamentelor peste vara (care oricum fac evaziune) sau firmele care inchiriaza portul (saracele platesc prea mult).
    Ce vrea omul de rand? Salariu, oras curat si verde, educatie si sanatate, transport in comun decent, o administratie care sa lucreze pentru el, nu impotriva lui.
    Sa aiba un job din care sa isi permita sa isi educe copiii, sa isi cumpere o locuinta (chiar si cu credit).
    Sa poata iesi seara dupa munca la plimbare cu fetita de mana in parc (are Constanta un parc? Tabacariei e jumate acoperit de un mall, jumate e uscat). Intr-un oras normal, oriunde ai sta ajungi in 5 min de mers pe jos intr-o zona verde.
    O administratie locala profesionista, digitalizata, plata online a taxelor de orice fel; drumul la o institutie trebuie sa fie o exceptie.
    Vorbim de port; cautati sa aduceti industrie in zona; transportul pe mare bate la fund autostrazile unguresti la care au acces Oradea si Timisoara.


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by