Senatorii juriști au reluat marţi discuțiile pe proiectul de lege privind carantinarea şi izolarea în situaţii de risc epidemiologic. Dezbaterea are loc în contextul în care PSD a solicitat prezența la comisie a ministrului Sănătății și a premierului. Reamintim că în Camera Deputaților, PSD a amendat în consens cu PNL proiectul de lege însă, senatorii PSD l-au blocat.

Arafat, Comisia Juridică SenatFoto: Hotnews

UPDATE 19.45 În spatele uşilor senatorii juriști au negociat cu reprezentanții Guvernului mai multe amendamente referitoare la carantină și izolare.

Surse parlamentare au declarat pentru HotNews.ro că au fost acceptate următoarele amendamente:

• asimptomaticii vor fi reținuți minim 48 de ore în spital pentru a le fi monitorizată starea de sănătate apoi pot merge în izolare la domiciliu. Pentru externare aceștia trebuie să semneze un acord pe proprie răspundere și vor sta acasă în carantină. Inițial ministrul Sănătății Nelu Tătaru a declarat că medicii au nevoie de 3 zile pentru a analiza dacă există un risc, în cazul externării unei persoane infectate dar care nu are niciun fel de simptom.
• O altă modificare în consens altă prevede ca perioada de carantinare pentru cei care vin din străinătate, din zone roșii, să fie de 14 zile.
  
• Detaşarea medicilor se va face gradual, de la detaşare voluntară şi acolo unde nu vor fi cadre se vor face şi detaşări obligatorii pe o peroadă de 30 de zile, cu plata unor indemnizaţii şi asigurarea cazării şi diurnei
• Carantina bunurilor se va face pentru dezinfecţie. Se menţine carantina prelungită, până se face neutralizarea naturală, apoi bunurile se restituie.
• Un alt amendament agreat se referă la situaţia minorilor, care vor trece sub ocrotire temporară a statului numai pe durata în care rămân fără supraveghere și fără îngrijire. De asemenea în această perioadă nu se suspendă de drept drepturile părintești sau a drepturile ocrotitorilor legali. Minori vor rămâne în custodia familiei, până la gradul 4, dacă părinţii sunt bolnavi

Vezi mai jos noile modificări propuse de senatori în consens cu reprezentanții Guvernului:

Art. 6. – (1) Situaţiile de risc epidemiologic și biologic pentru care se instituie măsurile prevăzute la art. 7 sunt următoarele:

• a) epidemie declarată prin ordin al Ministrului Sănătăţii;
• b) urgenţă de sănătate publică de importanță internaţională, certificată prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în baza declarației Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;
• Litera c) a alineatului (1) al articolului 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
• c)pandemie declarată de Organizația Mondială a Sănătății și certificată prin hotărâre de Comitetul Național pentru Situații de Urgență;

Articol 7 Carantina persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau după caz, într-un spațiu special desemnat de autorități, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, care:

• a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu;
• b) au intrat în contact direct cu persoane confirmate cu o boala infectocontagioasă.
• (2) În situația în care persoanele menționate la alineatul (1) lit. a) și b) refuză măsura carantinării la domiciliu sau la o altă locație declarată de acestea, precum și atunci când persoanele în cauză nu respectă măsura carantinei pe durata acesteia deși au consimțit anterior carantina, medicul poate recomanda, iar reprezentantul direcției de sănătate publică poate decide carantinarea unei persoane în spațiul special desemnat de autorități dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Când carantina este recomandată de medic, acesta va informa de îndată direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București care confirmă sau infirmă, după caz, măsura carantinării persoanei în spațiul special desemnat de autorități printr-o decizie cu caracter individual. Decizia va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege.
  
• Decizia se emite cu celeritate în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic și se comunică de îndată persoanei în cauză. Până la emiterea deciziei care infirmă măsura carantinei recomandate de medic în spațiul special desemnat de autorități sau după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de anulare a deciziei privind instituirea măsurii carantinei în unitatea sanitară, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină sau după caz, spațiul special desemnat de autorități fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică, sub sancțiunea legii penale.
• (3) Măsura prevăzută de alineatul (1) și alineatul (2) se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase suspicionate. Măsura încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubație sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării din prezenta lege.
• (4) Bunurile suspecte de a fi contaminate sunt supuse unor proceduri imediate de decontaminare/dezinfecție. În cazul în care decontaminarea imediată a bunurilor nu este posibilă și persistă riscul răspândirii bolii infectocontagioase, bunurile pot fi carantinate temporar într-un spațiu special desemnat de autorități până la dispariția naturală a agentului patogen sau după caz, pot fi distruse conform procedurii adoptate prin ordinul Ministrului Sănătății. Decizia de distrugere va fi emisă de autoritatea desemnată prin ordinul Ministrului Sănătății și va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numărul și natura bunurilor, numele și datele de identificare ale proprietarului/deținătorului bunurilor, motivele măsurii dispuse, despăgubirea acordată pentru bunurile distruse care nu poate fi inferioară valorii de circulație a bunurilor la data distrugerii acestora, precum și calea de atac prevăzută de lege. Decizia se comunică proprietarului/deținătorului bunurilor în cel mult 24 de ore de la data emiterii.
  
• Nu pot fi decontaminate, carantinate sau distruse bunurile de folosință personală fără acordul proprietarului / deținătorului acestora aflat sub măsura carantinei sau după caz, a izolării în condițiile prezentei legi. Despăgubirile pentru bunurile distruse în baza prezentei legi, precum și costurile necesare pentru decontaminarea sau carantinarea bunurilor suspecte se suportă și se plătesc din bugetul Ministerului Sănătății.
• (5) Prin hotărâre a Guvernului se stabilește lista spațiilor special desemnate de autorități pentru carantinarea persoanelor sau după caz, a bunurilor acestora, în condițiile prezentei legi.
• (6) Carantina zonală se instituie pentru persoanele aflate și activitățile derulate în perimetrul afectat de situațiile de risc epidemiologic sau biologic prevăzute la art.6. – forma CD

Art. 8 IZOLAREA = INTERNAREA

• (1) Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, precum și pentru persoanele purtătoare ale agentului patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive.
• (2) Lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, în altă locație declarată de acestea sau, după caz, în unități sanitare, precum și lista unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
• (3) Izolarea persoanelor bolnave cu semne și simptome sugestive specifice definiției de caz se instituie într-o unitate sanitară stabilită conform alin. (2), pe baza examinărilor clinice și paraclinice și a recomandării medicului atunci când se constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
• (4) Izolarea persoanelor bolnave, purtătoare ale agentului patogen care nu prezintă semne și simptome sugestive (asimptomatice) poate fi dispusă la domiciliul persoanelor sau la o altă locație declarată de acestea, pe baza examinărilor clinice și paraclinice și a recomandării medicului și dacă persoana în cauză locuiește singură și în condiții care nu permit contaminarea altor persoane sau răspândirea bolii infectocontagioase. Izolarea la domiciliu sau la altă locație declarată nu poate fi dispusă în situațiile în care informațiile științifice oficiale referitoare la tipul agentului patogen, calea de transmitere și durata de transmisibilitate impun izolarea acestor persoane exclusiv în unitățile sanitare, prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
• (5) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (3) refuză măsura izolării în unitatea sanitară, medicul informează de îndată direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București care poate confirma sau infirma măsura recomandată de medic a izolării persoanei în unitatea sanitară, printr-o decizie cu caracter individual. Decizia va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei izolate, durata măsurii izolării în unitatea sanitară și calea de atac prevăzută de lege. Decizia se emite cu celeritate în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic și se comunică de îndată persoanei în cauză. Până la emiterea deciziei care infirmă măsura izolării recomandate de medic sau după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de anulare a deciziei privind instituirea izolării în unitatea sanitară, persoana în cauză nu poate părăsi unitatea sanitară fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică, sub sancțiunea legii penale.
• (6) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (4) refuză măsura izolării la domiciliul sau la o altă locație declarată de acestea sau dacă acestea nu respectă măsura izolării dispuse conform alin. (4) pe durata acesteia deși au consimțit-o anterior sau dacă persoanele în cauză refuză izolarea într-o unitate sanitară deși au devenit persoane bolnave cu semne și simptome sugestive, măsurile si procedura prevăzute la alin. (5) sunt aplicabile.
• (7) Măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca persoană vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice și a recomandării medicului.

Art. 9 - MĂSURI LEGALE DE OCROTIRE TEMPORARĂ

• (1) Când măsura carantinei sau a izolării a fost luată față de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicție, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care, datorită vârstei, bolii sau altei cauze din orice alt motiv, rămâne fără supraveghere și îngrijire, părintele, ocrotitorul legal, personalul medical sau reprezentantul direcției de sănătate publică anunță serviciul public de asistență socială în vederea monitorizării acestora și dacă se impune, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire temporară pentru persoanele respective.
• (2) Monitorizarea și după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor prevăzute la alineatul (1) pot fi dispuse numai pe durata în care acestea rămân fără supraveghere și fără îngrijire si nu pot avea ca efect suspendarea de drept a exercițiului drepturilor părintești sau a drepturilor ocrotitorilor legali.
• (3) Monitorizarea și după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor prevăzute la alineatul (1) nu pot fi dispuse dacă părintele sau ocrotitorul legal a desemnat un alt membru al familiei sau o persoană de referință pentru supravegherea și îngrijirea persoanelor prevăzute la alineatul (1), iar aceasta acceptă să exercite temporar supravegherea si îngrijirea pentru persoanele respective.
• (4) Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului vor lua măsuri pentru a pune la dispoziția persoanelor prevăzute la alineatul (1) locații rezidențiale corespunzătoare și personal specializat, în funcție de vârsta și de starea de sănătate a persoanelor ocrotite, pe întreaga durată în care acestea rămân fără supraveghere și îngrijire.

Senatorii juriști lucrează pe amendamentele propuse și prezentate mai sus. De precizat este că nu s-a dat încă un vot pe aceste noi propuneri. Surse parlamentare au declarat pentru HotNews.ro că senatorii juriști vor să finalizeze dezbaterile marți seară și să dea un vot final în plen, miercuri.

UPDATE 14.55 Ședința s-a întrerupt. Senatorii au luat pauză.

UPDATE: 14.38 A început dezbaterea pe articole. Senatorii discută despre detașarea medicilor.

Raed Arafat: "Indemnizaţia de detaşare consider că este un lucru foarte important. Cum o să o numim, o să fie discutat când dezbatem, dar este clar că acela care se detaşează trebuie să aibă o indemnizaţie într-o anumită limită care să spună că acoperă pentru el acest efort pe care l-a făcut, că el e voluntar sau că este, la ordin, nevoluntar, această indemnizaţie trebuie să fie dată pentru persoana respectivă, plus asigurarea cazării, mesei, transportul pentru el, pentru că persoana respectivă nu trebuie să piardă nimic, de fapt, ci doar să fie sprijinită să facă misiunea ei".

UPDATE 14.35 Robert Cazanciuc: Care sunt statele europene în care intrarea în carantină se întâmplă automat în cazul infectării cu COVID-19?

Tătaru: Nu știu exact, trebuie să mă interesez.

Cazanciuc: Deci nu avem astfel de internare în niciun stat membru UE?

Tătaru: Nu avem internarea absolută în acel moment. Trebuie investigaţii suplimentare.

UPDATE 14.30 Robert Cazanciuc: Cum vedeți dvs detșarea medicilor?

Tătaru: "Avem nevoie de detșarea medicilor. Sunt de acord, pentru că există deficit de personal în unele spitale din țară. Avem situaţii în care lipsa unor specialişti ne face să detaşăm voluntari. Nu avem pârghia necesară şi atunci trebuie să avem posibilitatea detaşării unor voluntari. Trebuie să existe aceste detaşări. Ne trebuie personal. Dar trebuie ca acest personal detaşat să aibă beneficiile lui, în măsura riscului şi efortului pe care îl face”.

Tătaru le-a spus senatorilor că măsura carantinării trebuie să se facă gradual, iar persoana suspectată de infectarea cu noul virus trebuie să beneficieze de izolare la domiciliu sau carantină.

"Acea carantinare trebuie să se facă gradual. Orice cetăţean va merge într-un spaţiu, de preferat domiciliu, în condiţiile în care nu vrea să stea în preajma familiei, va merge în carantină instituţionalizată. Cel care prezintă o suspiciune, până la eliminarea ei trebuie să beneficieze de carantină. E o măsură care există şi în alte state europene, nu numai la noi”.

UPDATE 14.15 Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, șeful DSU Raed Arafat și ministrul Justiției Cătălin Predoiu participă la ședința Comisiei Juridice. Ședința a început.

Comisia Juridică din Senat a dezbătut luni o parte din articolele de lege însă nu a modificat nimic. În dezbatera de marți se așteaptă să se intre pe forma legii și să se discute amendamentele depuse. Ședința este programată la ora 14.00 și a fost invitat și ministrul Sănătății Nelu Tătaru.

În urmă cu o zi, la ședința Comisiei Juridice, Ministerul Justiţiei a depus un punct de vedere în comisie referitor la carantinare şi izolare. La ședință a participat și secretarul de stat Raed Arafat, care a spus că este nevoie de reglementări legislative pentru a putea lua măsuri în cazul pacienților asimptomatici care nu respectă izolarea.

Arafat a citat un studiu făcut de Universitatea Yale, care arată că peste 50% din infecțiile cu coronavirus sunt transmise de asimptomatici.

Dezbateriie au fost reluate în Comisia Juridică din Senat după ce PSD a decis luni, în ședința Comitetului Executiv să contiune dezbaterile. O parte dintre liderii grei ai PSD au cerut conducerii partidului să respingă legea carantiării. Lideri ca Ionel Arsene, Dumitru Buzatu, Paul Sănescu, Lia Olguța Vasilescu și Viorica Dăncilă s-au poziționat împotriva legii.

Reamintim că în Camera Deputaților PSD , PNL, USR, ALDE și PMP au adoptat proiectul de lege privind carantina și izolarea.

Principalele prevederi ale legii carantinării adoptate de Camera Deputaților:

• izolarea poate fi obligatorie pentru bolnavi daca medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară informeaza Directia de Sanatate Publica care poate decide izolarea persoanei în unitatea sanitară prin act individual. Izolarea se va face în spital pentru bolnavi sau la domiciliu pentru asimptomatic.
• Art 5, alin 3 În situația în care, într-un caz individual, un medic pe baza examinărilor clinice și paraclinice constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară informeaza Directia de Sanatate Publica care poate decide izolarea persoanei în unitatea sanitară prin act individual. Decizia va conține mențiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei izolate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege.
• carantina va fi instituită printr-un ordin al Direcției de Sănătate Publică pentru fiecare persoană și se aplică suspecțiilor/ Ordinul DSP poate fi atacat in instanță. Carantina poate fi la domiciliu fie în spații destinate pentru acestui lucru.
• Cei care părăsesc carantina instituționalizată vor plăti costurile acesteia.
• Bunurile suspecte de a fi contaminate, sunt carantinate până la decontaminare sau distrugere, după caz, conform prevederilor legale in vigoare. Decizia de carantinare este un act administrativ și va fi comunicată persoanei al cărui bun se carantinează. Procedura de aplicare a măsurii de carantinare a bunurilor se stabilește prin ordin al Ministrului Sănătății. Nu pot fi carantinate bunurile de folosință personală aparținând persoanelor internate sau aflate în carantină sau izolare. În cazul distrugerii bunurilor, proprietarul acestora va fi despăgubit, din bugetul Ministerului Sănătății.
• Tratamentul va putea fi refuzat de către pacienți în scris.
• Conducătorii instituțiilor implicate pot dispune detașări pe durată limitată, de maxim 30 de zile, a personalului medical, paramedical și auxiliar specializat, prin ordin al ministrului sănătății, al Comandantului acțiunii sau, după caz, al conducătorului instituției. Ordinul de detașare nu se poate prelungi fără acordul persoanei în cauză. Ordinul poate fi atacat, în termen legal, la instanța de contencios administrativ.
• Prin hotărâre a Guvernului se stabilește lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea la domiciliu, sau în unități sanitare, precum și lista unităților sanitare de bază, în care se tratează. Măsurile de izolare se aplică pentru persoanele bolnave, cu semne şi simptome sugestive sau purtătoare ale agentului patogen.