Liderii PSD, reuniți în ședință informală, în biroul de la Parlament al lui Marcel Ciolacu, au decis marți ca parlamentarii partidului să asigure cvorumul la ședința de învestire a premierului propus Florin Cîțu. Astfel, PSD va fi în sală, dar va lăsa PNL să-și voteze propriul Guvern. Dincolo de strategia anunțată, în spatele ușilor închise conducerea PSD vrea să respecte înțelegerea făcută cu președintele Klaus Iohannis privind scenariul alegerilor anticipate, dar condiționat.

Foto:

Mai exact, PSD vrea ca alegerile anticipate să fie organizate concomitent cu alegerile locale.

Liderii PSD nu doresc să blocheze scenariul anticipatelor, dar iau în calcul mai multe scenarii care au la bază modul în care Ludovic Orban și liberalii vor gestiona organizarea acestora.

Calculele și condițiile dorite de PSD

Surse din interiorul PSD au explicat, pentru HotNews.ro, că principala condiție pe care pesediștii o pun este ca alegerile locale și parlamentare să se desfășoare în aceeași perioadă (zi sau weekend).

De altfel, pentru continuarea planului anticipatelor, în ședința informală din biroul lui Marcel Ciolacu, liderii PSD au decis ca parlamentarii partidului să asigure cvorumul la ședința de învestire a Guverului Florin Cîțu și chiar să voteze împotriva acestuia pentru a se asigura că pică.

"Vom merge în sală și vom vota împotriva învestirii Guvernului și vom vedea dacă PNL va respecta deciziile CCR, adică dacă își vor vota propriul Guvern. Ce se întâmplă după ce cade sau poate PNL a creat deja o majoritate și nu are rost să discutăm”, a declarat Marcel Ciolacu, la finalul discuțiilor cu liderii PSD.

Totodată, pentru un joc de imagine, social-democrații sunt pregătiți să meargă la consultări la Cotroceni alături de PRO România și ALDE cu o propunere de premier. Întrebat de presă dacă PSD va propune un prim-ministru, în cazul în care Guvernul Cîțu pică la votul în plenul reunit al Parlamentului, eurodeputatul Claudiu Manda a răspuns: „Ne gândim la o propunere de premier”.

Dincolo de strategia oficială, în interiorul PSD apele sunt tulburi în ceea ce privește gestionarea și finalizarea crizei politice. Președintele interimar al PSD Marcel Ciolacu și susținătorii acestuia vor să respecte întelegerea făcută cu președintele Klaus Iohannis, dar au nevoie de asigurări din partea PNL că respectă planul inițial privind comasarea celor două tipuri de alegeri.

PSD mizează pe faptul că aleșii locali se vor mobiliza să-și mențină mandatele și astfel vor trage în sus și lista pentru parlamentare crescând șansele obținerii a cât mai multe locuri în Parlament.

Dacă se merge până la capăt cu declanșarea alegerilor anticipate, liderii PSD trebuie să se asigure că prevederea privind exercitarea votului în orice circumscripție la alegerile parlamentare va fi eliminată din ordonanța de urgență dată de Guvernul Orban și contestată în prezent la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului.

"Această prevedere afectează scorul PSD la alegeri pentru că baza electorală a partidului este în special din zona rurală, iar votanții de dreapta sunt cei care de obicei lucrează în marile orașe, au vize de flotant, etc", susțin sursele din interiroul PSD.

Dacă cele două condiții sunt respectate de PNL, există o a treia problemă de această dată internă. Conducerea PSD se confruntă cu nemulțumirea propriilor parlamentari care nu susțin planul alegerilor anticipate. Mai exact, o parte dintre deputați și senatorii PSD ar putea să voteze cea de-a treia propunere a premierului care va fi făcută de președintele Klaus Iohannis.

"Există foarte mulți parlamentari care nu vor mai prinde un nou mandat și nu sunt dispuși să renunțe la șase luni de mandat. Fiecare încearcă să-și conserve cât mai mult beneficiile pe care le are, nu poți să-i oprești să nu voteze premierul desemnat în Parlament. Este o loterie în acest moment", au explicat sursele citate.

Cum arată calendarul alegerilor anticipate și cât de greu este de aplicat

Potrivit Constituției articolul 89, alin 1., după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

În prezent, după decizia Curții Constituționale care a constatat că există un conflict juridic între preşedinte şi Parlament, în ce priveşte desemnarea premierului demis Ludovic Orban, procedura s-a reluat. Practic trebuie să pice în Parlament două propuneri de premier.

Sursele HotNews.ro susțin însă că termenul de 60 de zile pentru declanșarea alegerilor anticipate se poate calcula din momentul în care președintele Klaus Iohannis a făcut prim desemnare, iar Parlamentul a luat act, mai exact 10 februarie. De altfel, social democrații așteaptă motivarea judecătorilor CCR privind conflictul jurdic între preşedinte şi Parlament și cred că acești vor clarifica momentul de la care curg cele 60 de zile.

Această dată este esențială pentru planul comasării alegerilor anticipate locale și parlamentare. Perioada în care alegerile anticipate pot avea loc este 21-28 iunie și asta pentru că, legal, alegerille locale trebuie organizate maxim până la sfârșitul lunii iunie (pentru că exipră mandatele aleșilor locali aflați în funcție).

Pentru a comasa cele două tipuri de alegeri locale și parlamentare, ordonanța de urgență dată de către Guvernul Orban înainte să pice prevede:

  • În cel mult 5 zile de la data dizolvării Parlamentului, Guvenul stabilește, prin hotărare, la propunerea Autorității Electorale Permanente, data votării, calendarul operațiunilor electorale, cheltuielile și măsurile tehnico-organizatorice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor parlamentare anticipate.
  • În cazul alegerilor parlamentare anticipate, data desfășurării acestora se stabilește cu cel putin 50 de zile înaintea votării.

Sursele din interiorul PSD au explicat pentru HotNews.ro că, pentru se aplica scenariul alegerilor anticipate comasate, Ludovic Orban, premierul interimar, trebuie să emită hotărârea de organizare a acestora în maxim două zile de la dizolvarea Parlamentului.

Dacă Orban întârzie să dea hotărârea, comasarea celor două tipuri de alegeri nu mai poate avea loc.

"Pornind de la prima desemnare de premier, data de 10 februarie și coroborată cu data de 21 iune când ar putea avea loc alegerile anticipate, premierul interimar trebuie să emită o hotărâre de organizare a alegerilor în prima sau a doua zi de la dizolvarea Parlamentului și asta ca să se încadreze în cele 50 de zile înaintea votării", au explicat sursele citate.

În plus, ca scenariul anticipatelor să rămână în vigoare, trebuie ca termenele din OUG (emisa de Ludovic Orban înainte ca Guvernul să fie demis) trebuie să poată fi aplicate (termenul de 50 de zile în loc de 90 de zile)

În concluzie lideri PSD iau în calcul mai multe probleme: opoziția lui Ludovic Orban și propriilor parlamentari care ar putea bloca scenariul anticipatelor.

De asemenea, in cazul in care Curtea Constituțională tărăgănează prea mult o decizie privind OUG de organizare a alegerilor anticipate contestată de către Avocatul Poporului, ar apărea o a treia piedică în calea declanșării anticipatelor.