Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier. Conform unui comunicat, CCR a stabilit că președintele nu a identificat o majoritate parlamentară din partea căreia să desemneze premierul, astfel că șeful statului trebuie să facă o nouă propunere. CCR nu interzice însă ca Iohannis să îl nominalizeze din nou pe Orban, cu condiția să strângă o majoritate parlamentară în acest sens, susțin sursele citate. Decizia implică faptul că procedura de desemnare a premierului se reia de la pasul 1, nominalizarea unui nou candidat.

HotNews.roFoto: Hotnews

Prin urmare, președintele va trebui să reia procedura și să facă o nouă nominalizare de premier, neexistând interdicția să îl desemneze tot pe Ludovic Orban, "dacă președintele constată după consultări că există o majoritate pentru desemnarea acestuia".

Decizia a fost luată cu 7 voturi la 2, iar argumentul ar fi fost că președintele nu a identificat o majoritate parlamentară din partea căreia să desemneze premierul, au explicat sursele citate.

Comunicatul Curții:

”1. A admis cererile formulate de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituţională între Președintele României și Parlamentul României, în legătură cu desemnarea de către Președintele României a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, prin Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020.

2. În realizarea atribuției prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru.

Curtea a constatat, în esență, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, președintelui Camerei Deputaţilor şi președintelui Senatului.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Ce spune articolul 103(1) din Constituție

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Practic judecătorii CCR susțin că Iohannis nu a respectat articolul 103 și nu a ținut cont de consultările avute cu partidele parlamentare pentru a crea o majoritate pentru susținerea premierului.

Ce prevede decizia CCR din 2014, la punctul 317:

• „Având în vedere neajunsurile la care conduce procedura mai sus analizată, Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menționate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere”.

CCR a admis astfel sesizarea conducerii PSD a Parlamentului, care a reclamat că există conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Parlament din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcția de premier de către șeful statului Klaus Iohannis.

Președintele interimar al Senatului, Titus Corlățean, a susținut luni în fața judecătorilor CCR că "scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, și nu găsirea unei soluții politice în interiorul configurației parlamentare actuale": "Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere".

Corlăţean a citat declaraţii ale preşedintelui Iohannis referitoare la intenţia declanşării alegerilor parlamentare anticipate și a susținut că la baza conflictului juridic de natură constituţională cu care Curtea Constituţională a fost sesizată se află "voinţa preşedintelui României şi a Guvernului de a recurge ilegitim la proceduri constituţionale democratice pentru a-şi atinge exclusiv scopuri politice, afectând grav în acest mod funcţionarea Parlamentului, pe care îl împiedică să-şi ducă la bun sfârşit mandatul".

"Scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, nu găsirea unei soluții politice în interiorul configuranței parlamentare actuale (...) Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere, pe care CCR e datoare să îl sancționeze", a susținut Corlățean în fața judecătorilor CCR.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut la rândul său la Curtea Constituţională că alegerile anticipate trebuie declanşate doar în cazul nefuncţionării Parlamentului, nu ca rezultat al unei acţiuni politice a şefului statului.

"Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecinţa lipsei de funcţionare a Parlamentului şi nu un scop politic al preşedintelui sau al unei minorităţi parlamentare rezultate din alegeri. În niciun caz Legislativul nu poate fi pus în situaţia de a da votul de încredere unui guvern sub presiunea pierderii mandatului", a spus Iordache.

Punctul de vedere al Administrației Prezidențiale a fost susținut în fața CCR de către consilierul prezidențial Mihaela Ciochină, care a afirmat că prin desemnarea lui Ludovic Orban ca premier nu s-a creat niciun blocaj în activitatea Parlamentului, pentru că dacă ar fi existat un real blocaj, Birourile permanente reunite nu ar fi putut declanșa procedura parlamentară, nu ar fi stabilit calendarul, comisiile nu ar fi audiat candidații propuși la funcția de ministru, iar parlamentarii nu și-ar fi exprimat votul în comisiile de specialitate.

"În plus, chiar astăzi, peste câteva ore, este programată ședința comună a celor două Camere în vederea acordării votului de încredere. În acest context, cererea apare exclusiv ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională a Parlamentului. În opinia noastră, câtă vreme este reglementat un mecanism de autoreglare, nu se justifică intervenția Curții Constituționale care, în jurisprudența sa, a statuat că intervenția legitimă a acesteia este justificată numai atunci când un eventual blocaj nu poate fi altfel depășit", a afirmat consilierul prezidențial.

Ciochină a mai arătat că sesizarea conducerii parlamentului este inadmisibilă, întrucât "nu sunt întrunite două dintre cele cinci trăsături cumulative ale unui conflict juridic de natură constituțională, și anume existența unui blocaj instituțional ce nu poate fi înlăturat în alt mod decât prin intervenția Curții Constituționale și nu există o situație conflictuală a cărei naștere rezidă în mod direct din textul Constituției".