Curtea Constituţională a stabilit ca până în 14 februarie părţile să îşi exprime punctele de vedere referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională privind desemnarea premierului, formulată de preşedinţii Camerei Deputaţilor și Senatului, au anunţat, marţi, reprezentanții CCR. Conducerea Parlamentului susține în sesizarea transmisă CCR cu o zi în urmă că prin desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier președintele Klaus Iohannis "își exercită discreționar și abuziv atribuțiile".
Conform CCR, termenul privind şedinţa de judecată va fi stabilit ulterior, potrivit prevederilor legale.
În cererea către CCR, Ciolacu invocă un conflict juridic de natură constituțională între președintele Iohannis, care are atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, și Parlament, care are atribuția de a da votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului și de a retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.
Ce susține Ciolacu în sesizarea către CCR:
- "Conflictul juridic de natură constituțională constă în exercitarea în mod discreționar a atribuțiilor președintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituția României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, prin Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 6 februarie 2020, cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a următoarelor principii sau dispoziții constituționale:
- 1. principiul colaborării loiale între instituțiile publice (...);
- 2. obligația constituțională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice (...);
- 3. obligația constituțională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului (...).
- De asemenea, prin acest demers, președintele României a nesocotit și a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispozițiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condițiile art. 113".
Ciolacu susține că, nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, președintele încalcă voința Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moțiune de cenzură.
"Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, președintele României va declanșa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituțională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul și de a ajunge la „alegeri anticipate”. Art. 89 alin.(1) din Constituția României, republicată, prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eșuate și împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza. Președintele României încalcă dispozițiile art. 89 alin. (1) din Constituția României, republicată, declarând deschis că are ca scop „alegeri anticipate”, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile. Odată cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, semnalăm că este necesar, totodată, a se stabili conduita la care autoritățile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi în concordanță cu prevederile constituționale", mai susține liderul PSD, Marcel Ciolacu, în sesizarea trimisă Curții Constituționale.
În sesizarea către CCR, Ciolacu mai susține că preşedintele României are atribuția de a desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar "faptul că are această atribuție nu înseamnă că o poate exercita în orice mod, discreţionar". "Obligativitatea președintelui României de a consulta, anterior desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru, partidul care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele reprezentate în Parlament este deosebit de importantă tocmai din perspectiva atribuției exclusive a Camerei Deputaților și Senatului de a acorda votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului, cu votul majorității absolute a deputaților și senatorilor, având în vedere modalitatea de alegere a Camerelor Parlamentului".
"A nu ține cont de faptul că cetățenii au ales în favoarea unor competitori electorali care formează sau pot forma o majoritate absolută, de natură a asigura învestirea Guvernului, înseamnă a afecta în mod decisiv dreptul de vot, întrucât exprimarea dreptului de vot vizează, în mod direct, configurația politică a Parlamentului, iar, indirect, învestirea Guvernului", mai arată Ciolacu.
Concluzia președintelui Camerei Deputaților este că "președintele României și-a îndeplinit în mod discreționar, abuziv, prerogativele înscrise în art. 85 alin. 91) și 103 alin. (1) din Constituția României, republicată, încălcând astfel principiul cooperării loiale, dimensiune a principiului separației și echilibrului puterilor în stat". "Totodată, acesta nesocotește propriile atribuții înscrise la art. 80 alin. (2) din legea fundamentală, în componentele referitoare la obligația sa de a veghea la respectarea Constituţiei, de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice și de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, și deturnează de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispozițiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condițiile art. 113".
4
3
