Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, spune că nu se aşteaptă ca Parlamentul să voteze noul proiect de lege depus în decembrie de doi deputaţi ai Uniunii prin care se solicită ca "Ţinutul Secuiesc" să devină regiune autonomă cu personalitate juridică. Întrebat de ce a fost depus din nou acest proiect de lege, respins în urmă cu doi ani, Korodi a susţinut că este nevoie de dezbaterea acestei teme în Parlament şi de conştientizarea faptului "că există o cerere din partea comunităţii maghiare care cumva trebuie conturată şi trebuie avută în vedere pe termen lung".

Attila KorodiFoto: Ministerul Mediului

În 18 decembrie, deputații Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus la Camera Deputaților o propunere legislativă prin care Ţinutul Secuiesc să devină regiune autonomă cu personalitate juridică în România, iar limbile maghiară şi română să fie folosite în instituţiile publice de către cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc. Este același proiect de lege repins de Parlament în urmă cu doi ani, iar deputatul Korodi Attila spune că Consiliul Naţional Secuiesc le-a cerut celor doi deputați să îl depună din nou.

El spune că UDMR nu se așteaptă ca proiectul să fie adoptat, dar că este nevoie de dezbatere pe această temă.

"UDMR a spus foarte clar, noi susţinem ca în Parlament să dezbatem această temă, care este importantă, vorbim de instrumente instituţionale care sunt utilizate în Europa pentru a sprijini comunităţile etnice. Desigur, ştim şi problemele pe care le are acest proiect de lege, de aceea noi credem că va fi util din punct de vedere al dezbaterii, dar nu ne aşteptăm ca Parlamentul să accepte. Pentru că proiectul, cum este conturat, nu corespunde cu structurile instituţionale ale administraţiei publice locale şi atunci este nevoie şi de Constituţie şi aşa mai departe. Dar, de dezbatere avem nevoie", a declarat Korodi Attila, într-o conferinţă de presă la Miercurea Ciuc, potrivit Agerpres.

Deputatul UDMR afirmă că autonomia Ținutului Secuiesc nu este o temă tebu, ci una normală, şi "ar trebui să avem o dezbatere normală în momentul în care Parlamentul pune proiectul pe ordinea de zi".

Întrebat de ce a fost depusă din nou această inițiativă legislativă, dacă a fost deja respinsă în urmă cu doi ani, Korodi a susţinut că este nevoie de dezbaterea acestei teme în Parlament şi de conştientizarea faptului "că există o cerere din partea comunităţii maghiare care, cumva, trebuie conturată şi trebuie avută în vedere pe termen lung".

Parlamentarul a mai spus că UDMR are propriul proiect privind autonomia teritorială, care se află postat pe site-ul Uniunii şi care se bazează pe structura instituţională din Tirolul de Sud, dar că acesta va fi depus când va fi fezabil atât din punct de vedere politic, cât şi constituţional.

"Noi avem proiectul nostru, care este finalizat demult, este public, este pe site-ul UDMR şi care se bazează pe structura instituţională găsită în Tirolul de Sud, care poate să fie ajustată şi adusă aproape de structurile administrative actuale. Poate e nevoie ca Constituţia să definească şi regiunea ca structură administrativ-teritorială. Este pregătit (proiectul - n.r.), este un sistem funcţional care poate fi oricând pus în practică, dar noi îl vom depune când această propunere poate fi fezabilă şi din punct de vedere politic şi din punct de vedere constituţional", a adăugat Attila.