După primul tur al alegerilor prezidențiale, mulți comentatori au afirmat că tinerii din România au ieșit în număr mic la vot iar acest lucru a influențat într-o mare măsură rezultatele obținute de candidați (în special, Dan Barna). Am încercat să vedem cât adevăr este în această afirmație.
Pentru a putea răspunde la întrebare am plecat de la datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică. Potrivit acestora, la data 1 ianuarie 2019, numărul tinerilor cu vârsta între 18 și 34 de ani, cu domiciliul în România, era în felul următor: 4.852.698, din care 2.661.790 în mediul urban și 2.190.908 în mediul rural.
Datele oficiale de la Biroul Electoral Central arată că, duminica trecută, pe teritoriul României au votat 1.915.610 de tineri cu vârsta între 18 și 34 de ani. Dacă punem la socoteală și tinerii din diasporă atunci ajungem la numărul 2.174.079. În aceste condiții, dacă ne raportăm strict la tinerii care au votat în România procentul este de 39,48%. Dacă-i adăugăm și pe cei care au votat în străinătate, presupunând pe bună dreptate că cei mai mulți figurează în continuare cu domiciliul în România, atunci procentul românilor între 18 și 34 de ani care au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale este de 42,63%, adică semnificativ sub media națională a prezenței la vot care a fost de 47.66% (sau 51,37 %, dacă-i adăugăm și pe cei din diaspora).
Acestea sunt datele oficiale, date furnizate de instituțiile statului. Pe bună dreptate însă, te poți întreba acum în ce măsură aceste cifre reflectă realitatea din teren. Pentru că foarte mulți tineri sunt plecați în străinătate și oricâte condiții s-ar putea crea românilor din diaspora pentru a vota, este imposibil să-i aduci la urne pe cei mai mulți.
Anul acesta a fost un număr record de români din diaspora care au votat, 675.348, totuși mult sub numărul celor din străinătate, peste 4 milioane, după ultimele estimări. Despre ce înseamnă prezența la vot a tinerilor din România am stat de vorbă și cu sociologul Barbu Mateescu.
Cum vezi prezența la ultimul vot a tinerilor din România?
Barbu Mateescu: Aici sunt două aspecte: în primul rând migrația foarte mare (asta este forța de muncă principală), indiferent de mediile de educație. Mare parte dintre cei care pleacă în diaspora, chiar și la ora asta, în timp ce vorbim, sunt tineri și foarte tineri. Al doilea aspect e că nu cred că vorbim de o campanie care să se adreseze răspicat tinerilor. Am impresia că Dan Barna a făcut la un moment dat referire la studenți, dar marea parte a tinerilor nu sunt studenți. Deci n-am avut o personalitate care să-i atragă pe aceștia la vot.
Dar numărul de tineri prezenți la vot e un număr mare sau mic?
Nu se știe exact câți tineri avem, dar lucrurile sunt destul de echilibrate. Dacă comparăm numărul de tineri care au ieșit la vot în diaspora (18-34) versus alte categorii de vârstă, cum ar fi 65+ compensează numerele pe care le avem în țară. Așadar, există un oarecare echilibru.
Deci, premisa că tinerii nu au ieșit la vot este greșită?
Destul de greșită, pentru că mai e ceva: noi nu suntem o țară cu o evoluție fantastică din punct de vedere demografic. Adică, cu cât ne uităm mai mult la intervalul de vârstă 20-52 de ani, avem un număr din ce în ce mai mare de persoane, din cauza decretului lui Ceaușescu. Or, între timp, populația tânără e din ce în ce mai puțină. Noi nu am evoluat din punct de vedere demografic, suntem o țară îmbătrânită. Deci avem multe persoane de 52 de ani și mult mai puțini de 20. Deci impactul tinerilor este mult mai mic.
Cu cine au votat tinerii?
Conform CURS-Avangarde, din partea tinerilor Iohannis a primit 39.5%, Barna 31.9%, Dăncilă 8.2%, Paleologu 7.1%, Diaconu 4.7%, iar apoi au mers voturi și la alții. Iar, la asta, se adaugă diaspora, unde scorurile lui Iohannis și Barna cresc. Iohannis este în topul preferințelor și în rândul tinerilor, acolo unde îl învinge pe Barna, atât în țară, cât și în diaspora. Bine, în diaspora scorul dintre Iohannis și Barna este mai strâns. Dacă în țară e 3 la 1, în diaspora e 5 la 3. Cât despre Dăncilă și PSD, e o realitate faptul că tinerii nu sunt predispuși să-și îndrepte voturile către candidatul PSD.
Dar față de alegerile europarlamentare, au ieșit mai mulți sau mai puțini tineri?
Numărul tinerilor sub 35 de ani a scăzut, față de europarlamentare. Așadar, dacă ne uităm pe cifre, numărul votanților cu vârsta sub 35 de ani a scăzut, în țară, cu aproximativ 190 de mii. În diaspora, prezența a crescut, în acest interval de vârstă, cu 150 de mii. Deci, aproape s-a echilibrat, dar prezența la vot în rândul tinerilor a fost, per total, ușor mai mică cu aproape 40 de mii mai puțini la votul de la prezidențiale față de cei prezenți la votul din mai.
1
6
