Teodor Meleșcanu (78 de ani), susținut de PSD pentru funcția de președinte al Senatului, după demisia lui Călin Popescu Tăriceanu, are un CV stufos, presărat cu funcții importante înainte și după Revoluție: Meleșcanu a făcut carieră în diplomație și înainte de 1989, pentru ca la scurt timp după Revoluție să intre în politică - în 1992 devine pentru prima dată ministru al Afacerilor Externe. Meleșcanu a fost de-a lungul carierei de 5 ori ministru (Externe, Apărare, Justiție), are 4 mandate de senator, el fiind ales de fiecare dată din partea altui partid (PDSR, Alianța DA, PNL și ALDE), a fost directorul Serviciului de Informații Externe și a fost acuzat că a fost ofițer acoperit al fostei Securități.

Teodor MelescanuFoto: Agerpres

Teodor Meleșcanu și-a inceput cariera ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe la vârsta de 25 de ani, în anul 1966, instituție în cadrul căreia a activat 30 de ani. În 1992 a fost promovat la rangul de ambasador, pentru ca la sfârșitul aceluiași an (luna noiembrie) să fie numit ministru de Externe în Guvernul condus de Nicolae Vacaroiu (până în decembrie 1996).

Meleșcanu avea să mai fie numit ministru de încă 4 ori: ministrul Apărării (2007-2008), ministru interimar al Justiției (2008), ministrul Afacerilor Externe (2014) și din nou ministru al Afacerilor Externe începând cu 4 ianuarie 2017, funcție pe care a ocupat-o până în iulie anul acesta.

Teodor Meleșcanu era ministru de Externe în noiembrie 2014, când mii de români din diaspora au acuzat că au stat chiar și câte o zi întreagă la coadă la secțiile de vot, iar unii dintre ei nu au putut vota la alegerile prezidențiale, după o zi întreagă de stat la coadă. Meleșcanu nu și-a cerut niciodată scuze și nu lăsat vreodată să se înțeleagă, în declarațiile sale publice, că ar avea ceva să își reproșeze în legătură cu organizarea alegerilor prezidențiale din diaspora.

Istoria s-a repetat la alegerile europarlamentare din mai anul acesta, care l-au prins pe Meleșcanu tot la conducerea MAE. La alegerile europarlamentare și la referendumul din 26 mai, mii de români au stat la cozi interminabile la secțiile de votare din străinătate, iar unii dintre ei nu au reușit să voteze. Teodor Meleșcanu a susținut din prima clipă că nu are nicio vină în acest caz, el spunând că Ministerul de Externe avea doar o obligație logistică și că totul s-a întâmplat din cauza președintelui Iohannis, care a convocat referendumul. El a mai susținut și că cele două întrebări au fost "complicate", iar mulți au avut nevoie de lămuriri.

Teodor Meleșcanu a fost schimbat din funcția de ministru de Externe în luna iulie, după ce Biroul Politic al ALDE i-a retras sprijinul politic, argumentul fiind "percepția publică negativă cu privire la modul de desfășurare al alegerilor din străinătate pentru Parlamentul European". Meleșcanu a susținut inclusiv la acel moment "că nu există niciun fel de vinovăție" privind organizarea alegerilor europarlamentare în diaspora, "singurele aspecte" pe care și le asumă fiind "dublarea numărului secțiilor de votare și respectarea prevederilor legale care ar fi trebuit aduse la zi de către Parlament".

Teodor Meleșcanu are, de asemenea, 4 mandate de senator, fiind ales de fiecare dată pe lista altei formațiuni politice (PDSR în legislatura 1996-2000, Alianta D.A. în 2004, PNL în 2008 și ALDE în 2016).

Meleșcanu a fost directorul Serviciului de Informații Externe în perioada 2012-2014.

Teodor Meleșcanu a fost acuzat de Ion Mihai Pacepa și Mircea Răceanu că a fost ofiter acoperit al fostei Securități: "După decembrie 1989, ofițeri conspirați ai Securității au reușit să preia atât conducerea noilor servicii secrete ale țării, cât și pe cea a MAE. Virgil Măgureanu a devenit șef al SRI, Generalul Mihai Caraman a preluat SIE. Teodor Meleșcanu a devenit ministru de Externe și a păstrat 80% din ambasadorii lui Ceaușescu - majoritatea celor care îmi fuseseră subalterni în DIE" - Ion Mihai Pacepa, fost general de Securitate.

• PDSR, Alianța pentru România, PNL, ALDE

Teodor Meleșcanu a avut un traseu politic zbuciumat, el părăsind PDSR la scurt timp după ce a fost ales senator pe listele partidului, în 1996. În iunie 1997 a fondat partidul Alianța pentru România, împreună cu câțiva foști membri ai PDSR (printre care Mircea Coșea, Iosif Boda sau Marian Enache), fiind ales președintele acestui partid în decembrie 1997 și reales în aceeași funcție în martie 2001. În ianuarie 2002, în urma fuziunii Alianței pentru România cu Partidul Național Liberal, Meleșcanu devine prim-vicepresedinte al PNL, fiind apoi ales vicepreședinte al partidului în mai multe rânduri.

Dupa ce în noiembrie 2000 a candidat la alegerile prezidențiale din partea Alianței pentru România, obținând 1,91% din voturi, Teodor Meleșcanu a abandonat o vreme cariera politică și diplomatică pentru a face parte din Consiliul de Administrație al grupului Rompetrol, condus de Dinu Patriciu. El și-a dat demisia de la Rompetrol în 2004, înaintea alegerilor legislative, în favoarea candidaturii pentru un nou mandat de senator.

Născut la 10 martie 1941 la Brad, în județul Hunedoara, Teodor Meleșcanu este de profesie avocat, fiind membru al Baroului București din anul 2002. Este licențiat al Facultății de Drept - Universitatea București (1964), dar are și studii în domeniul relațiilor economice și internaționale, fiind absolvent al Facultății de Stiințe Economice și Sociale a Universității din Geneva (1967 - 1968), al Institutului Internațional de Înalte Studii Internaționale, Geneva (1967 - 1970) și al unui curs postuniversitar de relații internaționale la Universitatea București (1964 - 1966); doctor în sțiinte politice, specialitatea Drept internațional - Universitatea din Geneva (1973).

Este membru al Institutului de Studii Politice din București și al Institutului Român de Studii Internaționale (IRSI) și autor al volumelor "Răspunderea statelor pentru utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare" și "Organizația Internațională a Muncii - funcționare si activitate". A publicat un număr însemnat de studii și articole de specialitate în țară și în străinătate, iar în anul 2002 a publicat volumul "Renașterea diplomației românești".

Meleșcanu a predat ca profesor la Facultatea de Stiințe Politice a Universității București și la Facultatea de Istorie a Universității din București.

Teodor Meleșcanu a fost căsătorit cu jurnalista Felicia Meleșcanu (care a încetat din viață în anul 2004), angajată a televiziunii publice din anul 1972. Cei doi au avut împreună o fiică, Marina Meleșcanu, de profesie medic stomatolog.

• Acuzat că a fost ofițer acoperit al Securității

Mircea Răceanu și Ion Mihai Pacepa l-au acuzat pe Teodor Meleșcanu că a fost ofițer acoperit al fostei Securități.

Prima referire publică la o posibilă apartenență a lui Teodor Meleșcanu la fosta Securitate ca ofițer acoperit a fost facută de Mircea Răceanu, fost diplomat în perioada regimului Ceaușescu și ultimul condamnat la moarte în România. In cartea "Infern '89" apărută în anul 2000, Răceanu îl indica pe Meleșcanu ca ofițer al fostei Securități. Răceanu își bazează afirmațiile pe modul în care a decurs anchetarea sa de către Securitate în 1989.

Și fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa susține ca Meleșcanu ar fi fost ofițer acoperit: "După decembrie 1989, ofițeri conspirați ai Securității au reușit să preia atât conducerea noilor servicii secrete ale țării, cât și pe cea a MAE. Virgil Măgureanu a devenit șef al SRI, Generalul Mihai Caraman a preluat SIE. Teodor Meleșcanu a devenit ministru de Externe și a păstrat 80% din ambasadorii lui Ceaușescu - majoritatea celor care îmi fuseseră subalterni în DIE".