Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele privind demisia celor trei miniștri ai ALDE - Graţiela Gavrilescu, Anton Anton și Viorel Ilie - în urma deciziei ALDE de rupere a coaliției cu PSD și de ieșire de la guvernare. Șeful statului nu a dat însă un răspuns propunerilor Vioricăi Dăncilă de miniștri interimari în locul demisionarilor de la ALDE.
Administrația Prezidențială a anunțat vineri că Iohannis a semnat următoarele decrete:
- Decretul prin care se ia act de demisia Graţielei Gavrilescu, viceprim-ministru, ministru al mediului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului;
- Decretul prin care se ia act de demisia lui Anton Anton, ministrul energiei, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului;
- Decretul prin care se ia act de demisia lui Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Cel de-al patrulea ministru din ALDE, Ramona Mănescu de la Externe, a refuzat să demisioneze din Guvern și și-a dat demisia din ALDE.
ALDE a decis luni ieșirea de la guvernare și o alianță cu Pro România.
Drept urmare, premierul Viorica Dăncilă i-a trimis președintelui propunerile pentru interimari în locul miniștrilor demisionari ai ALDE: Niculae Bădălău la Energie, Ioan Deneș la Mediu și Ștefan Radu Oprea vicepremier pentru relația cu Parlamentul. Până acum, solicitarea Vioricăi Dăncilă a rămas fără răspuns din partea președintelui.
În schimb, președintele Iohannis i-a răspuns premierului legat de remanierea propusă. Viorica Dăncilă trimisese luni la Palatul Cotroceni nominalizări pentru Justiție - Dana Gîrbovan, Interne - Mihai Fifor, vicepremier pe probleme economice - Iulian Iancu, vicepremier pentru parteneriatele strategice - Ana Birchall, Educație - Șerban Valeca.
Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că respinge „în integralitate” remanierea propusă de premierul Viorica Dăncilă, pentru că propunerile pe care le-a primit sunt "inacceptabile”. El a spus că actualul guvern are nevoie de o nouă confirmare în Parlament și, în cazul în care nu primește acest vot, „partidele de opoziție, toate” vor trebui să dea dovadă de „un comportament rezonabil în caz de criză”. În cazul în care premierul nu obține votul de încredere al Parlamentului, "există soluții corecte, democratice și constituționale pentru ca România să nu intre într-o criză profundă”, a spus Klaus Iohannis, care a evocat o "majoritate politică largă, pro-europeană, cu care să relansăm România”.
"Dacă vor să dea dovadă de responsabilitate toți cei care înțeleg că această guvernare toxică nu mai poate continua, există suficiente voturi în Parlament pentru a susține chiar și o soluție de tranziție, care să înlocuiască actualul guvern și care să oprească dezastrul actual. Partidele de opoziție – toate, trebuie să aibă un comportament rezonabil, în caz de criză”, a avertizat acesta.
În ciuda crizei din partid declanșate prin ruperea coaliției cu ALDE și a poziției președintelui Klaus Iohannis, candidatul PSD pentru președinție, Viorica Dăncilă, și-a continuat în aceste zile campania electorală neoficială.
Prezentă într-o vizită în Argeș, Dăncilă declara joi că Guvernul trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru un vot de încredere, după ieșirea ALDE de la guvernare, dar se arată optimistă în privința rezultatului acestui vot.
De altfel, indiferent dacă PSD va mai strânge cele 233 de voturi necesare sau nu, guvernul poate rămâne în funcție, ca interimar.
”Noi trebuie să venim cu un vot de încredere indiferent dacă opoziția depune sau nu moțiune de cenzură”, a spus premierul, la Argeș.
În cazul în care votul de încredere este negativ, "Guvernul rămâne la forma iniţială şi venim cu o altă formulă”, a precizat Viorica Dăncilă, care a subliniat că executivul pleacă doar în cazul unei moțiuni de cenzură care trece de vot. Întrebată cum va trece Guvernul de un astfel de vot, având în vedere că îi lipsesc 29 de parlamentari pentru o majoritate, Viorica Dăncilă a răspuns: "Nu aș fi așa sigură că ne lipsesc 29 de voturi”.
Dăncilă a mai susținut că va negocia în continuare cu parlamentarii sprijinul înaintea votului, lăsând însă să se înțeleagă că nu mai are ce să discute cu Victor Ponta.
Ce variante sunt:
- Dacă Parlamentul aprobă remanierea, președintele este obligat să semneze decretele de numire a miniștrilor.
- Dacă Parlamentul respinge remanierea, rămâne actuala formulă guvernamentală, nu pică Guvernul, rămâne cu miniștrii actuali, iar premierul propune interimari, care nu pot sta mai mult de 45 de zile.
Prim-ministrul este în funcție și nu poate fi scos demis decât prin moțiune de cenzură. Pentru Viorica Dăncilă, există și posibilitatea să nu se mai prezinte în fața Parlamentului și să renunțe la remaniere, propunând interimari.
Teoretic, Cabinetul Dăncilă ar putea rămâne la Palatul Victoria până după alegerile prezidențiale.
Un scenariu relativ asemănător a fost în toamna lui 2009, cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale de atunci. La acea dată, guvernarea era asigurată de coaliția PDL-PSD. La 1 octombrie 2009, PSD-ul condus de Mircea Geoană decide să se retragă de la guvernare, în condițiile în care liderul PSD se pregătea să candideze la alegerile prezidențiale împotriva candidatului partenerului de guvernare Traian Băsescu, președinte în funcție. PDL a format un guvern minoritar condus tot de Emil Boc, care este însă demis, în premieră pentru politica post-decembristă, prin moțiune de cenzură.
Președintele Traian Băsescu îl desemnează premier pe Lucian Croitoru, care este însă respins de Parlament. Urmează o nouă nominalizare în persoana lui Liviu Negoiță, însă, aflat deja în campanie electorală oficială, Parlamentul nu se mai reunește pentru a discuta candidatura acestuia. Astfel, Guvernul Boc a funcționat ca guvern interimar nu mai puțin de trei luni, din 13 octombrie până în 23 decembrie 2009. Traian Băsescu a fost reales președinte pe 6 decembrie, numind un nou Guvern Boc ulterior.
1
1
