Noi reguli electorale, votate de Senat: Votul în străinătate să se desfășoare pe parcursul a trei zile

Propunerea legislativă a fost adoptată, în procedură de urgență cu 75 de voturi pentru, 0 impotrivă și 9 abțineri. Votul a fost reluat deoarece nu se întrunise inițial numărul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege să fie adoptat. La primul vot au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 pentru adoptare.

De asemenea, înaintea adoptării proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 „pentru”, unul contra și 10 abțineri.

UDMR s-a pronunțat prin liderul grupului senatorilor împotriva reluării votului pe inițiativa legislativă, cum Uniunea a fost și împotriva punerii proiectului pe ordinea de zi.

Astfel, românii din străinătate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă și duminică.

Legislația a fost completată, astfel încât alegătorii care vor fi prezenți la coadă la închiderea secției de vot, respectiv ora 21:00, să poată vota până la ora 23.59.

„La ora 21:00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot. Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21:00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot. Alegătorii aflați în situațiile prevăzute pot vota până cel mult la ora 23:59”, potrivit modificării aduse articolului 46 din Legea 334/2006.

O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Actul normativ interoduce și obligația Ministerului de Externe de a solicita date despre numărul românilor din Diaspora.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, că alegătorii vor putea susține mai mulți candidați.

„Candidaturile propuese de partidle și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați”, prevede modificarea adusă articolului 4.

În legea în vigoare, un alegător putea susține un singur candidat.

Comisia juridică a Senatului a întocmit un raport favorabil, cu amendamente.

La propunerea AEP, a fost introdusă modificarea legislației, astfel încât finanțarea campaniilor electorale să poată fi făcută din bugetul partidelor politice. În prezent, doar candidații își pot finanța campania electorală, banii fiind apoi rambursați.

„Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidențiale, este că partidele politice vor putea finanța din bugetele proprii campanii electorale prezidențiale, în ideea de a scoate cumva la suprafață finanțarea. Puțin probabil de crezut că un candidat, indiferent cât ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, își poate finanța singur campania elecotrală. Pentru a înlătura cât se poate de mult această formă de suspiciune, cine, cum finanțează, și partidele își asumă un candidat, să poată finanța din resursele proprii un candidat la prezidențiale”, a declarat președintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

UDMR a anunțat, în plen, că nu susține inițiativa legislativă.

Senatul a adoptat proiectul legislativ, în procedură de urgenă, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.