Adina Vălean, europarlamentar și candidat pe lista PNL la alegerile din 26 mai, a discutat într-un interviu acordat HotNews.ro despre cele mai importante proiecte pe care le-a avut în Parlamentul European, despre planurile pentru următorul mandat, despre politicile de mediu de care se declară pasionată, dar și despre problematica imigranților și campania din România. “PPE propune un plan Marshall pentru Africa. De ce nu? […] Pentru că dacă acolo ar exista investiții economice pentru tinerii care sunt principalul motor al acestei migrații ilegale atunci nu ar avea un motiv anume să plece”, a explicat Adina Vălean.

Adina Vălean în studioul HotNews.roFoto: Hotnews

• Urmărește interviul integral sau citește mai jos principalele idei din material

Despre topul VoteWatch Europe

• In primul rând am fost foarte onorată să fiu în acest top, mai ales că avea sens și eu cred că e o confirmare cumva a calității activității mele în Parlamentul European, pentru că eu întotdeauna m-am concentrat pe conținut, m-am concentrat pe cum putem influența, cum putem noi, românii, contribui la politicile europene astfel încât să ne purtăm ca niște adevărați europeni care fac legi pentru ei, pentru o viață mai bună, pentru calitatea vieții superioare și așa mai departe. 

  
• Ce mă întreabă în Parlamentul European despre România? Nu mă întreabă anume despre România pentru că ceea ce discutăm de obicei este direct pe legislație, pe idei, pe conținut, pe ce urmează să facem și e important. Negociem. Aducem în discuție și în negociere pentru a face un acord fin al politicilor propuse cu specificul național. Întodeauna este foarte bine dacă poți da exemplul tău, din țara ta. Sunt și dezbateri pur și simplu pe Plenul Parlamentului European, introduse pe o temă sau alta și atunci să zicem că se discută mai axat pe o țară. Altfel, fiecare lucrează pe legislație și încearcă să-și impună punctul de vedere și să contribuie într-un mod pozitiv.

Despre proiectele de europarlamentar si mandatul viitor

• Am căutat tot timpul să mă axez pe proiecte care să aibă o anumită relevanță. Pe de o parte, pentru români și pe de altă parte, pentru imaginea românilor în UE. Adică, așa-numitele nișe în care cred eu că am putea fi competitivi în UE.
• Relativ repede după intrarea mea în PE a trebuit să mă ocup de libera circulație în UE pentru că eram atunci membru în Comisia LIBE și pentru că România avea necazuri mari cu Italia în epocă, pentru că voiau să ne introducă documente suplimentare pentru ca românii să poată accesa șederea sau piața muncii din Italia. La vremea respectivă am condus un raport la nivelul PE care a analizat felul în care se implementează directiva liberei circulații în toate statele membre, concluzionând faptul că ea trebuie păstrată, trebuie întărită și că toate derapajele de la această directivă, care ne-ar fi vizat pe noi în primul rând, trebuie sancționate.
• Ulterior, pentru că am fost membru în Comisia de Industrie, am considerat că românii aveau în piața europeană și, de ce nu, și globală un avantaj competitiv în tot ceea ce înseamnă IT. Am insistat mult pe telecomunicații și IT.
• Am fost unul dintre raportorii determinanți în legislația de roaming, care a condus ca în ziua de astăzi practic să avem 0 tarife pentru roaming. Ceea ce am făcut eu la vremea respectivă a fost că am impus un trend descendent al prețurilor pentru roaming, pentru că am constatat ca prețurile sunt foarte mari.
• Un al treilea mare proiect și iarăși o chestiune de nișă pentru România, pe care eu am avut-o tot timpul în vedere, a fost oportunitatea ca noi, mai ales prin tradiția pe care am avut-o cu petrolul și gazele, prin resursele pe care le avem de gaz în Marea Neagră și mai ales prin faptul că noi, aici, în regiune, putem fi un nod pentru ceea ce înseamnă comerțul de energie. Avem capacitatea de a deveni un hub, un nod de comercializare a energiei în regiune astfel încât pentru noi să fie profitabil, să nu mai fie un simplu serviciu pe care-l aduci cetățeanului - că are curent și încălzire, ci toată această poveste a energiei pentru România să devină o marfă care să se tranzacționeze în regiune, să putem să vindem, să creăm un hub regional. Și în această privință am lucrat foarte mult pe tot ceea ce înseamnă siguranța aprovizionării cu gaz la nivel european, construirea interconectoarelor și legarea infrastructurii. Că nu poți să exporți dacă nu ai legătură cu sistemul din țara de alături. Consider în continuare că mai e de lucru aici. Am avut rezultate și aici, pentru că prin raportul pe care l-am avut cu facilitatea de conectare a UE - este un mecanism financiar. Astazi conducta BRUA este finanțata cu 179 de milioane de euro din mecanismul pe care eu, să zicem, l-am condus, l-am gestionat, l-am definit finalmente în politica europeană.
• Am luat președinția Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, unde cred că am reușit să impun niște lucruri apropo de conceptul sănătatea cetățeanului prin politici de mediu și climă. Am reușit ca principalul instrument financiar al UE în acest domeniu, programul LIFE, să se deschidă și către România, pentru că am observat că anumite state membre, România inclusiv, nu au reușit să tragă suficienți bani deoarece nu erau proiectele de calitate. Și ce am făcut? Am impus acum la renegociere obligația Comisiei Europene să învețe și să ajute ridicarea proiectelor din țările care au absorbit puțin, asigurându-ne în felul acesta că în viitoarea schemă financiară, banii din programul LIFE vor veni și către organizațiile de mediu, către administrațiile locale și în România.
• Sunt 13 ani de când sunt în Parlamentul European, am avut multe proiecte, multe rezultate.

Despre lucrările Consiliului pe Mediu și Climă

• Pentru că avem președinția Consiliului, ieri și astăzi s-au desfășurat la București lucrările Consiliului pe Mediu și Climă. Au fost prezenți comisarii și miniștrii de Mediu și Climă din toate țările membre. Eu am reprezentat Parlamentul European, în calitate de președinte al Comisiei. Tematica este foarte interesantă și de mare importanță și relevanță pentru cetățenii din România. Aș spune, poate, cu precădere pentru cei din mediul urban, pentru că s-a discutat în legătură cu rolul cetățenilor în promovarea politicilor de climă, adică reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. S-a discutat despre biodiversitate și cum pierderea de biodiversitate poate aduce un impact economic negativ asupra locuitorilor planetei, în particular ai Uniunii Europene și ai țării noastre, și astăzi s-a discutat despre poluarea apelor cu plastic, microplastic, chestiuni de o importanță foarte mare pentru cetățenii României.
• In România există o percepție generală apropo de politicile de mediu și de climă, cum că ar fi puțin abstracte, că până la urmă facem politici de mediu pentru natură sau facem politicile de climă pentru nu se știe exact cine, dar nu este așa, pentru că centrul lor e sănătatea cetățeanului. De calitatea aerului din București depinde sănătatea cetățenilor. De faptul că avem microplastic în apa pe care o bem depinde sănătatea cetățeanului. De emisiile de gaze cu efect de seră depinde sănătatea noastră, a tuturor, și vedem foarte bine cât de mult se modifică și se schimbă clima și impactul pe care ea îl poate avea, pentru că orice întâmplări care înseamnă tornade, inundații, au efect economic, au efecte asupra vieții oamenilor, distrug gospodării. Toate lucrurile astea sunt adresate de UE, ele nu pot fi adresate de un stat singur, de sine stătător. Și asta apropo față de cei care se întreabă "ce ne aduce nouă UE?"Alții zic că e bine să fim în UE pentru că avem acces la fonduri sau avem liberă circulație. Puțină lume se gândește că fără UE nu am avea acces la această cooperare de cunoaștere a statelor membre, pentru că sunt provocări atât de mari pe care nu le putem rezolva, decât dacă punem împreună ceea ce se cercetează într-un stat cu ceea ce se descoperă în altul. Deci asta este poate cea mai mare calitate a UE, că toate mințile se adună și pot împreună să producă idei și politici, că să ne ajute pe toți. Asta este teoria mea.
• Avem legislație care va interzice punerea pe piață a tacâmurilor de plastic, a paielor, a bețișoarelor de ureche, bețelor de la baloane, lucruri care pot fi înlocuite, care sunt nu atât de necesare și care s-a constatat că ajung primordial pe țărmuri, în oceane și în pești. Toată componentele plasticului ajung cumva în organismul uman.
• Marea Britanie este avansată și ne-a promis că până în toamnă pune la dispoziția tuturor statelor membre rezultatul studiilor lor, pentru că ei fac un studiu bazat pe date științifice sau validabile științific. Care este efectul prezenței aditivilor chimici din plastic în corpul uman, care este efectul prezenței microplasticului și așa mai departe. Nu e încă dovedit că ar putea fi dăunător, dar desigur e puțin înfricoșător când te gândești că nu știai de Bisfenol A, care este un aditiv care se folosește în sticlele de plastic din care bem apa și așa mai departe. E bun, nu e bun. Urmează să stabilim științific, dar asta nu putem face decât împreună. Pentru că nu există peste tot același grad de dezvoltare, de cercetare științifică. Deci vorbeam de plastice, vorbeam de prevenție, dar vorbeam de microplastice, nu știu cât știu cetățenii de fapt. Se vorbește puțin despre aceste lucruri în România. Nu știu cât se știe dar microplastic există în produsele cosmetice, în detergenți. Rezultă microplastic din frecarea cauciucului cu asfaltul sau îl regăsești în toate textilele pe care le folosești. Atunci când le spălăm rezultă microplastic și nu am reușit încă să îl filtrăm. Se lucrează la nivel european, prin fonduri de cercetare, metode de filtrare a microplasticului, astfel încât, în apa reziduală să nu treacă microplasticul de filtre și să ajungă în felul acesta în râuri, oceane și să ne distrugă ecosistemele. Acestea sunt lucruri de mare importanță pentru cetățenii Uniunii Europene și cred că dacă vom vorbi despre ele vor deveni de importanță și pentru români.
• Am încercat să vorbesc cu prioritate despre aceste teme tocmai pentru că am găsit că fiind vorba de alegerile pentru Parlamentul European există multă disponibilitate de a asculta chestiuni legate de teme, le zicem noi europene, dar nu sunt doar europene, sunt și românești, ele sunt și ale noastre în viața de zi cu zi. Astăzi la finalul conferinței s-au stabilit, s-a făcut o listă scurtă, să spun, de metode de acțiune pentru poluarea cu plastic a apei. Rămâne să stabilim cum, pentru că au existat deja un pic de păreri divergente asupra cărei legislații să intervenim. Pentru că și produsele trebuie de la început gândite astfel încât când își termină ciclul de viață să nu ajungă un element de poluare. Deci toate aceste lucruri sunt pentru cetățean, pentru sănătatea vieții lui. La asta lucrăm, la asta voi lucra în continuare în Parlamentul European și consider că este extrem de relevant pentru fiecare dintre noi.

Despre noul Parlament European și formarea unei majorități

• Față de mandatele anterioare, vreau să vă spun că este pentru prima dată când nu știu exact cum va arăta. În momentul de față e foarte greu să faci o gândire strategică pentru că avem enorm de multe necunoscute și asta din cauza ca s-a deteriorat puțin comunicarea, și cum să spun, încrederea la nivel european în soluțiile pe care le poate oferi Uniunea. Asta din cauza multiplelor crize pe care le-am avut. De la cea economică, care a însemnat și o criză a nivelului de viață, o criză a numărului de locuri de muncă, până la criza migrației. Atunci multe întrebări fundamentale s-au născut, mai ales în societățile vestice, și cu aceste întrebări fundamentale au venit și noi formațiuni politice: eurosceptici, populiști, demagogi, incompetenți, impostori. Toți sunt aliniați la start să câștige un loc în Parlamentul European. Cuvântul final va fi al electoratului și depinde foarte mult de cine intră în Parlamentul European.
• Să știți că dincolo de un eurosceptic sau un populist, un incompetent este la fel de grav, pentru că incompetenții pot să ajungă în situația în care nici nu știu ce votează, și te trezești că există o masă de vot influențată pe te miri ce idei ale populiștiilor și dacă ești incompetent tu nu poți înțelege ideea respectivă.
• Se pot trezi unii că votează legislație cu dublu standard crezând că o să dea amenzi când în legislația respectivă se specifică clar dreptul producătorului de a adapta rețeta. Apoi dacă citești fraza asta îți dai că dreptul producătorului de a adapta rețeta este exact dublul standard. Deci dacă tu lași dreptul producătorului de a adapta rețeta, practic lași situația exact cum e. Deci unii din incompetență, colegii mei de la Partidul Social Democrat, au votat această directivă și fiindcă nu au știut ce votează ne-au acuzat pe noi că n-am votat-o. Neînțelegând care a fost totuși mecanismul care este in spate. Iar noi am votat împotriva directivei tocmai pentru a arăta că nu suntem mulțumiți cum arată, că nu am "cumpărat" tot felul de cosmetizări ale acestei directive și că știm că ea nu rezolvă problema dublului standard în restul Europei. Subiectul nu este închis, el se va relua. În următorul Parlament o luăm de la capăt.

Despre imigranți șiregulile de intrare in UE

• Regulile sunt aspre și acum. Problema este aceea a migrației ilegale. Deci cum faci să-i oprești pentru că oamenii ăia vin val peste tine. Pentru că sunt în bărci în Mediterană și nu poți să-i lași să se înece, că doar suntem creștini, suntem oameni care prețuim viața. Nu poți să-i lași. În asta constă dificultatea, cum poți, păstrându-ți valorile tale de Uniunea Europeană, să integrezi valuri masive de migranți care, în fine, sunt într-o mare măsură un corp străin societății europene.
• In plină criză, soluțiile sau încropirea de soluții au fost destul de precare, pentru că se vorbea de cotele de migranți. Nu a mers și asta este de exemplu o discuție depășită. Deci nu va mai reveni discuția cu cotele de migranți. În schimb, pentru că a trecut, s-a așezat puțin calm în toată problema, în principal pentru că am reușit printr-un acord cu Turcia să oprim migrația spre Turcia, Grecia. S-au pus la punct, și noi susținem, în special Partidul Popular European a lucrat la această viziune.
• Am reușit să punem la cale un plan, pe de-o parte îți întărești frontierele, pentru că în toate agențiile de pază a frontierei și paza de coastă, suplimentăm masiv numărul de personal, în al doilea rând, intri într-un dialog și un proces de cooperare cu țările sursă. De exemplu, pe tot ce înseamnă nordul Africii, pentru migrația prin Mediterană, noi vrem să finanțăm și împreună cu unele dintre aceste țări să organizăm platformele de debarcare. Cu alte cuvinte, în momentul în care ai navă, știi că te poți duce cu ea înapoi în punctul de origine, unde acolo se va organiza un centru de primire, de sortare a cererilor de azil și așa mai departe, dar care să nu mai fie pe teritoriul Uniunii Europene, pe o insuliță, unde infrastructura și administrația nu pot face față, ci într-un centru care să fie al Uniunii Europene și unde să se poată face această triere.
• Partidul nostru propune un plan Marshall pentru Africa. De ce nu? Pentru că dacă acolo ar exista investiții economice pentru tinerii care sunt principalul motor al acestei migrații ilegale, că sunt în putere, vor să vină să muncească, să câștige bani, să trăiască într-o lume mai modernă, dacă toate aceste lucruri le putem duce acolo, pentru că Uniunea Europeană este un spațiu extrem de bogat și am putea pune la cale acest plan Marshall pentru Africa. Astfel încât să ne gândim să aibă locuri de muncă, atunci nu ar avea un motiv anume să plece. Și nu în ultimul rând, măsuri de integrare a celor care au venit deja și sunt primiți să rămână. Este ceva ce e esențial pentru societate.
• Nu putem rămâne rupți complet cultural unii de alții și există un set de lucruri la care ne-am gândit și de ce nu, cei care nu reușesc să se integreze trebuie să își asume acest lucru. Dar trebuie să le oferim posibilitatea de integrare, locuri de muncă, acces la școală, acces la cunoaștere culturală, deci măsuri active de abordare a imigrației ilegale.

Despre PPE

• Eu reprezint Partidul Popular European și cred în el. Vreau să vă spun, pentru că am vorbit mai devreme de competență, există extraordinar de multă competență în interiorul PPE. Pentru ca în interiorul PPE sunt oameni care au condus țări, au condus guverne pentru decenii, care au o experiență practică în ceea ce înseamnă politicile publice. Nu sunt oameni care vorbesc din opoziție, cum sunt verzii. De exemplu, verzii europeni sunt foarte spumoși, sunt extraordinari, sunt grozavi, îți place să-i asculți, dar nu au condus în viața lor un guvern nicăieri și atunci sigur că e ușor să vorbești frumos când nu ai de fapt responsabilitatea locurilor de muncă, competitivității economice, pensiilor samd.
• Vă spun că în Partidul Popular European există cea mai mare competență din acest punct de vedere. Tradițional, istoric, creștin-democrația europeană a condus țări mari zeci de ani, a contribuit la crearea Uniunii Europene, are o viziune, are un viitor. Trebuie să ne uităm la candidați. Candidații fie de președinte al Comisiei Europene din partea fiecărei familii politice, unde noi avem un candidat, Manfred Weber, care este bavarez, care este un om care a lucrat în libertăți civile, care este un prieten al României. E tânăr, are idei, este candidatul nostru, dorește o Uniune Europeană în care toate regiunile să-și ridice nivelul de viață.
• Dacă ne uităm în programului lui și lucrurile pe care le spune, în afara faptului că sunt foarte calde, sunt niște lucruri concrete și foarte generoase pentru toți. Avem din partea socialiștilor pe domnul Frans Timmermans care, mă rog, nu este la fel de prietenos și care are totuși niște idei egalitariste-socialiste care nouă ne-ar putea dăuna pe termen lung.
• Dacă veți vota PPE, dacă veți vota PNL, veți vota oameni competenți, pe noi, de ce nu, că suntem și noi foarte competenți și pe Manfred Weber, care ar putea să fie președintele comisiei și care în raport cu ceilalți candidați ai partidelor europene cred că ar fi soluția cea mai generoasă și mai bună pentru România.

Despre europarlamentare și referendum

• Noi credem în primul rând că este important să avem o prezență mare la vot. Mă întrebați la început cum se vede sau ce întreabă despre România în Parlamentul European. Uite asta e o întrebare: Ce prezență la vot veți avea în România? Este o preocupare la nivel european pentru că asta arată legătura sau conectarea cetățeanului cu problematica europeană și cu problematica și viitorul Uniunii. Și eu cred că este foarte important pentru români să vină la vot pentru că aceste alegeri sunt cu totul speciale, de ele depinde un nou capitol.
• Sunt foarte mulți care vor să intre în Parlamentul European și care nu au ce căuta acolo și dacă vii la vot îți exprimi încrederea în cei care nu sunt populiști, care nu sunt naționaliști, nu sunt extremiști, atunci cred că dai un vot pentru Uniunea Europeană și viitorul tău ca cetățean al Uniunii Europene. Noi dorim, sperăm să ieșim primul partid, la acest vot, Partidul Național Liberal. Ar fi un rezultat extraordinar pentru noi. Sunt sondaje care ne arată că am avea această șansă, dar contăm pe cei care vor să vină la vot să ne susțină.
• Se știe că referendumul în cele din urmă dă o indicație asupra a ceea ce crede societatea în legătură cu un subiect sau altul și, cu excepția referendumului de modificare a Constituției, el nu are un efect practic imediat. Tema pe care o proune referendumul este o temă care e prezentă în societate. O bună parte a societății este extrem de legată emoțional de această temă. Este absolut evident și inacceptabil pentru o parte a societății: un tip de tehnică legislativă care vizează justiția trebuie să înceteze. Trebuie să înceteze ordonanțele de urgență, trebuie să înceteze amenințarea sau ipoteza unei posibile clemențe în ceea ce privește exclusiv corupția. Astea sunt teme care sunt ale societății și de aceea referendumul. Pentru că el vine și răspunde unei așteptări a societății.
• De aceea este și necesar și eu cred că tocmai această societate care vibrează la aceste teme va veni și va vota. Deci e un îndemn. Aveți ocazia să vă exprimați. S-au pus temele, veniți și votați!

Despre condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept

• E o dezbatare. Noi suntem de părere că un anume fel de mecanism de monitorizare și de sancționare ar trebui să existe, dar nu numai pentru România. Până la urmă mecanismele trebuie să se aplice tuturor. A existat sau există la nivelul Uniunii Europene, tocmai din presiunea crizelor de care vorbeam, ideea sau respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, între care și domnia legii, este extraordinar de sensibilă și de importantă.
• Felul în care sunt respectate legile preocupă Uniunea Europeană, statele membre, și atunci ele imaginează un sistem prin care Comisia, care se presupune că este un observator independent a ceea ce se întâmplă în statele membre, monitorizează și semnalează în ipoteza în care anumite lucruri trec dincolo de un prag acceptabil. Dar fără să am un mecanism coercitiv, pe care acum nu îl am, pentru că acquis-ul pe Justiție nu e un aquis comunitar.
• Pot să am infringement în România pentru că mi-am modificat nu știu ce legi. Deci Comisia și Uniunea nu au pârghii de corecție și atunci sigur că se pune problema dacă în acest sistem de monitorizare sunt anumite lucruri flagrante, lucruri care ne îngrijorează, sigur că nimeni nu trece direct la pedepse. Se intră în dialog, se încearcă explicații, negocieri, cooperări etc. Totuși dacă lucrurile deranjează dramatic într-un anume loc, trebuie să existe o formă coercitivă.

Despre campania electorală și feedback-ul de la cetățeni

• Eu am primit un feedback pozitiv. Am avut și întâlniri deschise cu oameni care nu erau implicați politic. Am găsit mult interes pentru ceea ce vorbesc eu acum, mă rog, mai pe nișă, politici de mediu, chestiunile legate de cum să interconectăm bazele de date pentru cercetare la nivel european și altele de acest fel.
• Noi ne propunem, dorim să punem foarte multe metode, instrumente și bani, pentru ca Europa să fie totuși prima regiune din lume care reușește să oprească cancerul. Este ambițios, e mare, e necesar și trebuie să lucrăm toți împreună. Am văzut că există un public interesat în România și sunt foarte bucuroasă și continui și îmi propun ca după alegeri în continuare să mă implic cât mai mult în dialog cu cei interesați de o astfel de problemă.
• Sunt multe oportunități în politica europeană, așa că am nevoie să îmi trag seva de informație din lucurile care se întâmplă în teren în România pentru a face politici europene de calitate.