Ciprian Ciucu, consilier general PNL, a discutat într-un interviu acordat HotNews despre alegerile europarlamentare din 26 mai, despre problemele cu care se confruntă Primăria Capitalei, despre pierderea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de termoficare și despre intrarea României în spațiul Schengen. “În București nu se mai dă ora exactă în ceea ce privește administrația publică. Orașele din Ardeal sunt cele care sunt campioni la atragerea de fonduri europene și care fac ceva semnificativ pentru a imbunătăți calitatea vieții oamenilor din acele orașe. Mă refer la Cluj, Oradea, Brașov, Sibiu, Arad, Deva și alte orașe care sunt, nu intamplător, pe mâna unor primari liberali competenți”, a declarat Ciprian Ciucu.

Ciprian Ciucu în studioul HotNews.ro Foto: Adi Iacob / HotNews

Despre campania pentru alegerile europarlamentare

• Este una dintre cele mai efervescente campanii pentru europarlamentare. Taberele sunt destul de bine conturate. Lumea este foarte prezentă în campanie, toate partidele politice. O campanie nu tocmai frumoasă cu multe elemente care ne fac puțin de rușine, cum ar fi Jandarmeria prezentă întotdeauna să oprească oamenii să protesteze sau să intre, în fine, în raza liderului PSD și alte elemente.
• Mi-aș fi dorit o campanie mai degrabă mult mai axată pe teme europene. Pentru că din punctul meu de vedere acesta este un foarte bun prilej ca să accentuăm europenizarea. Dacă oamenii înțeleg despre ce e vorba în Uniunea Europeană atunci nu trebuie să ratăm acest moment.
• Partidul Național Liberal practic a arat țara, la figurat vorbind, în sensul că liderul partidului, candidații, au ales o metodă cumva mai americană de a face campanie, bazată pe evenimente locale, evenimente semnificative. Au fost până acum, nu exagerez, peste 30 de evenimente. La fiecare nu au fost mai puțin de 1.000-2.000 de oameni. Totul a culminat cu evenimentul de alaltăieri de la București, la care au participat aproximativ 55.000-60.000 de oameni.

De ce ar trebui oamenii să voteze PNL

• În primul rând, Partidul Național Liberal este în momentul de față singurul partid care poate să influențeze într-un fel sau altul politicile europene în raport cu România, pentru că este singurul care face parte dintr-o familie politică europeană, fiind noi foarte bine văzuți de către partenerii din familia populară europeană. Ăsta este un motiv foarte serios. Forțele noi încă nu au ajuns în Parlamentul European și PSD este, de exemplu, ținut la ușă de către socialiști, de familia lor, iar ALDE se află în aceeași situație.
• După cum arată sondajele, se pare că noi suntem cei care vom câștiga alegerile și vom da comisarul european, pe domnul Weber, care a și venit la București atunci când a fost debutul campaniei pentru europarlamentare ca să ne susțină pe noi, Partidul Național Liberal. Este un motiv cât se poate de puternic acesta. Suntem un partid pro-european, cu o agendă exclusivă euro atlantică. Noi suntem aceia care vrem să ținem și să integrăm cât mai mult România în Uniunea Europeană. Al doilea motiv este dat de listă.
• Avem europarlamentari cu experiență: domnul Marian Marinescu, domnul Siegfried Mureșan, doamna Adina Vălean, câteva nume care au făcut diferența și se vede pe portofoliul lor ce rezultate au avut în Parlament, fiind recunoscuți și având, efectiv, rezultate cât se poate de palpabile în beneficiul românilor. Deci avem astfel de oameni, avem și miniștri, avem și primari, care au dus calitatea vieții în orașele lor la un nivel mult peste media din țară. Oameni cu experiență.
• Al treilea motiv pentru care ar trebui oamenii să voteze Partidul Național Liberal este să ne încurajeze. Partidul Național Liberal se reformează, vine cu oameni noi și avem nevoie de români ca să înțeleagă și să ne confirme că ceea ce facem, facem bine. Ludovic Orban a poziționat partidul de când l-a preluat pe o linie cât se poate de corectă din punctul meu de vedere și aș vrea ca acest lucru să se vadă la vot. Mi-aș dori foarte mult.

Despre scandalul ridesharing

• Ridesharing-ul, și vorbim aici în special de aplicațiile Uber sau Bolt, care vin pe un fond în care taximetria este de foarte proastă calitate. Eu personal am probleme să mă sui în taxiuri, întâi mă uit cu atenție ca nu cumva să miroasă sau să nu fie ceva care să provoace silă. Aici am ajuns cu taximetria din București. Ei nu cer foarte mulți bani, dar lucrează pe nimic sau poate în condiții proaste prin București, dar companiile îi exploatează și fac bani. Asta în detrimentul bucureștenilor și în detrimentul șoferilor de taxi care își respectă meseria.
• Pe acest fond prin care primăria, în cârdășie cu aceste companii, nu reglementează și nu impune standarde de calitate pentru serviciul public de taximetrie, a apărut doar natural, Uber și Bolt. Nu aș fi mare fan Uber sau Bolt dacă aș avea taximetrie de calitate în București. Pe mine mă interesează să apăr interesul bucureșteanului. Iar bucureșteanul vrea să aibă posibilitatea să se ducă din punctul A în punctul B, oriunde are nevoie în oraș, în condiții de igienă, în condiții bune de calitate a transportului public. Din acest motiv eu nu văd cu ochi buni închiderea acestor servicii.
• Evident trebuie să reglementăm și ne putem pune la masă și găsim soluții de a reglementa astfel încât și Bolt și Uber să respecte anumite proceduri, care oricum nu sunt respectate de companiile de taxi actuale. Și se poate reglementa. Este discutabil, iarăși, numărul de licențe maximal care se dă în București, pentru că oricum sunt o grămadă de licențe din comune din Ilfov.
• Mă aștept, sau cu siguranță, după ce vom câștiga Primăria Capitalei, noi, PNL, noi, opoziția, ne vom apleca cu atenție asupra acestui subiect și dacă vom câștiga, și cu siguranță vom câștiga și alegerile parlamentare, vom reglementa astfel încât și Uber, și Bold, și celelalte aplicații, și companiile de taxi să aibă un numitor comun astfel încât să nu existe concurență neloială.

În exercițiul financiar trecut Primăria Capitalei a reușit să finalizeze doar două din cele opt proiecte pe fonduri europene, pierzând aproximativ 130 de milioane de lei. De ce s-a întâmplat acest lucru și cum facem să evităm situații de genul acesta?

• In București nu se mai dă ora exactă în ceea ce privește administrația publică. Orașele din Ardeal sunt cele care sunt campioni la atragerea de fonduri europene și care fac ceva semnificativ pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor din acele orașe. Mă refer la Cluj, Oradea, Brașov, Sibiu, Arad, Deva și alte orașe care sunt, nu întâmplător, pe mâna unor primari liberali competenți.
• Din păcate administrația în București a rămas în urmă în raport cu dezvoltarea economică a orașului. Motivul principal este slaba calitate a resurselor umane și lipsa de capacitate administrativă. Ce s-a întâmplat? Primăria Capitalei a fost politizată succesiv cu oameni care nu sunt merituoși, apogeul fiind înregistrat în mandatul primarului Firea care a angajat exclusiv pe baza de apartenență la clan. Familii apropiate familiei sale și știu exact despre ce vorbesc pentru că am documentat exact situația.
• Exercițiul trecut, iarăși n-am avut suficientă capacitate administrativă. Bucureștiul are și foarte mulți bani la dispoziție, aproximativ 1.2 miliarde de euro pe an. Asta înseamnă undeva la 5 miliarde de euro. Numai Primăria Municipiului București, plus cu celelalte sectoare, care împreună ajung la peste două miliarde de euro.
• Primarii PSD au avut patru ani la dispoziție în care au avut undeva la 10 miliarde de euro pe mână. Păi orașul ăsta trebuia să fie măcar la nivelul Budapestei la acest buget, în ceea ce privește calitatea vieții. Banii sunt foarte, foarte mulți, motiv pentru care nici Bucureștiul nu a fost întotdeauna foarte interesat de atragere de fonduri. De ce? Pentru că oricum a avut bani și nu era în stare să îi cheltuiască. Există două modalități de a cheltui banii: ușor, bagi mâna în buzunar, ai cumpărat niște autobuze, ai făcut niște festivaluri și spectacole, și ai cumpărat niște statui. Așa oricine poate să cheltuiască banii Bucureștiului.
• Trebuie să ai proiecte de dezvoltre și viziune de dezvoltare. Înseamnă că trebuie ca să ai economiști, manageri de proiect, ingineri, arhitecți urbaniști, oameni care să știe să scrie acele proiecte care de fapt îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor, proiecte majore, semnificative.

Despre cele 13 cereri de finanțări nerambursabile prin Programul Operațional Regional. De ce nu s-au depus Bucureștiul proiecte și pe alte axe?

• Din lipsa de capacitate. Acum trebuie să vedem și unde era eligibil Bucureștiul. Pentru că are un buget mare are și niște limite de eligibilitate, dar aș face o paralelă cu Clujul ca oamenii să înțeleagă. Ați spus de 283 de milioane de euro. Clujul, care este la o cincime, din București, hai să zic poate două cincimi, a depus proiecte de 420 de milioane de euro, aproape dublu. Și-au triplat efectiv bugetul de investiții cei de la Cluj.
• Emil Boc, la fel ca și Ilie Bolojan, tot de la PNL întâmplător, la fel ca și alți primari liberali, au înțeles importanța atragerii fondurilor europene. Și ce au făcut? Au dezvoltat departamente, birouri, echipe de oameni, care să fie capabili să scrie astfel de proiecte despre care vorbeam și anterior, complexe.
• Cumpără ceva tramvaie, reabilitează o linie de tramvai, vezi că se apucă de infrastructură, de sănătate, o să vezi spitale reabilitate cu bani din Programul de Dezvoltare Regională. O să vezi monumente istorice, patrimoniul cultural, o să vezi acolo și școli. O să vezi infrastructură pe mediu. De ce? Pentru că au înțeles acest lucru minimal, că de fapt nu trebuie ca să-ți angajezi ție rudele, cum și-a angajat Gabriela Firea și efectiv să te duci să cauți cei mai competenți oameni pe care poți pune mâna și să îi aduci în primăria ta.

Bucureștiul avea rezervați 180 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termoficare. Mai poate noua companie municipală să acceseze aceste fonduri?

• Nu, nu poate. Acești bani puteau să fie accesați doar de către primărie. Dar cu situația incertă, pentru că ne aducem aminte cum tot același primar, Gabriela Firea, a pus RADET-ul în insolvență în loc să se apuce să plătească datoriile făcute de către Sorin Oprescu.
• Dacă noi bucureștenii am beneficiat de căldură dar nu ne-a plătit datoriile, nu s-au făcut investiții, pierderile au ajuns să fie foarte, foarte mari și în mod normal pentru a atrage acești bani trebuiau să fie plătite datoriile ca firma să nu intre în insolvență. Mă refer la RADET.
• Noua companie este iarăși neclară și este puțin probabil ca cineva să îi dea banii care au fost rezervați. Acești bani, 180 de milioane de euro aproximativ, erau puși acolo de-o parte pentru București. Deci nu era nimic de făcut decât să scrii proiectul, să-l depui, să întinzi și să iei banii. Dar asta ce înseamnă? Asta înseamnă și costuri electorale, pentru că oamenii trebuie să știe că o intervenție în rețeaua RADET, care este esențială și nu mai poate fi amânată pentru că la anul, efectiv, că rețeaua va crapa major va da și rateuri majore.
• Deja am văzut anul trecut sau iarna trecută ce s-a întâmplat. Trebuie să săpăm în București și nu este că vrea Ciucu, sau că vrea PNL sau oricine altcineva, este pentru că nu avem alternativă.
• Bucureștenii ar trebui să se gândească foarte bine ce competențe trebuie aibă primarul. Adică o primărie este o organizație extrem de complexă. Primăria este mai complexă decât un minister. La primărie ai așa: ai sănătatea, ai școli, ai patrimoniu cultural, ai transportul în comun, ai gunoiul, ai iluminatul public, ai canalizarea, ai RADET-ul, încălzirea, ai cimitirele, bibliotecile, muzeele. Îți trebuie cineva care este în stare să gestioneze complexitatea. Managementul înseamnă gestiunea complexității, iar actuala conducere de la Primărie este total depășită. Să știți că nu este doar rea intenționată sau nu este neapărat rea intenționată. Dar sunt complet depășiți de situație și de complexitatea problemelor din București și de aceea am ajuns aici.

Despre infringementul pentru poluare

• Este o problemă extrem de complexă și poate fi gestionată doar de cineva care o înțelege. Calitatea aerului este foarte, foarte proastă în acest moment, de unde și infringement-ul, pentru că, hai să spunem drept: de la acest aer, oamenii se îmbolnăvesc de boli cardio respiratorii sau de cancere. Substanțele din aer, particule aflate în suspensie, micro particulele sunt cancerigene.
• Cam ce nu se face în urbanism, se decontează în bugetul Ministerului Sănătății și în vieți de oameni.
• Ca să rezolvi această problemă trebuie ca să faci un lucru simplu în teorie, dar complicat în practică: să identifici și să înlături sursele de poluare.
• Avem pe de-o parte traficul, ca sursă de poluare și pe de altă parte șantierele, pentru că nu sunt autoritățile atente la ce se întâmplă pe șantiere. Si trei, RADET-ul, pentru că nu este retehnologizat. Dar și altele.
• Ca să îmbunătățești calitatea aerului, să nu îți mai moară oamenii, trebuie să schimbi paradigma de mobilitate din București, care este extrem de dificil de facut, în sensul ca să reorienteze transportul auto individual, către transport în comun și transport alternativ, oferindu-le oamenilor niște soluții de transport și de mobilitate
• Foloseșți poliția locală care să nu mai ia șpagă și să se ducă pe șantiere și să aplice amenzi dacă normele de mediu nu sunt respectate. Astfel de lucruri trebuie să fie foarte bine gândite, planificate, pentru a rezolva o singură problemă: calitatea aerului.

Despre pistele de biciclete

• În viziunea noastră, pistele de biciclete fac parte din transportul alternativ și este tot una dintre măsurile care vor duce la schimbarea comportamentului de mobilitate și vor duce la îmbunătățirea aerului din oraș. Trebuie gândit și regândit tot sistemul în amsamblu. Ai nevoie de urbaniști, ai nevoie de specialiști în mobilitate, experți și ingineri în trafic, care să deseneze, să-ți redeseneze Bucureștiul. Să-ți redeseneze fluxul de mobilitate, să-ți redeseneze traseele RATB, să-ți redeseneze cumva străzile, să vedem acolo unde se poate.
• Politica mea aici, dacă ar fi să fiu primarul Bucureștiului, ar fi maximală: introducerea acestor benzi dedicate pentru biciclete. Au fost luate niște măsuri pe genunchi în actualul mandat al PSD. Vă aduceți aminte cum a compromis Gabriela Firea ideea aceea bună cu banda unică sau banda dedicată pentru RATB? Avea 6 luni de primărie și s-a gândit să raporteze ceva rapid populației, că a făcut și ea ceva. Și a pus să se tragă niște țăruși și o bandă. Practic din 3 benzi rămânând 2, una fiind pusă pentru autobuz. Nu se face așa. În primul rând, înainte de a face bandă dedicată, te asiguri că există o capacitate de transport suficient, adică cumperi autobuze și troleibuze. În al doilea rând, scoți la un park&ride mare în care oamenii din partea de nord, cum era cazul de față, toate acele comune și orașele din partea de nord să poată veni auto individual, să parcheze acolo și să ia după aceea autobuzele.
• Nu vreau să intru acum în critici de politici date așa, sau măsurate pe genunchi. O menționez doar pe aceea când a dat 500 de lei pentru 30.000 de oameni că să-și cumpere bicicletă. Poate să-mi spună mie primarul acum că a crescut măcar cu un procent numărul celor care folosesc bicicletă și nu mai folosesc autoindividual? Că așa a justificat atunci măsura. Evident că nu poate.

Despre un candidat unic la Primăria Capitalei și despre o potențială alianță cu USR pentru alegerile locale

• Eu cred că liberalii trebuie să ia Primăria Capitalei și trebuie să ia și primării de sector. Noi, PNL, trebuie să avem niște obiective realiste. Cred în acest deziderat și așa cum arată astăzi lucrurile, nu vom putea face asta doar noi, singuri. USR este încă puternic în București, PNL este puternic la nivel național și începe să prindă forță și în București și cred că dezideratul de a trimite PSD acasă sau în Voluntari, poate și mai departe de București, poate fi atins doar împreună cu ceea ce mi-ar plăcea să-i numesc viitorii parteneri de la guvernare.
• Cred că o alianță a PNL cu USR și PLUS ar fi utilă. Eu am identificat trei opțiuni prin care putem să facem acest lucru. Menționez că n-am mandatul partidului meu, ci vorbesc doar de capul meu, din mintea mea, sunt doar niște idei: Politica de alianță se va decide pentru o cale de către PNL după prezidențiale. La anul, pe vremea aceasta, vom avea alegeri locale. Au trecut deja trei ani dezastruoși, dar vom putea spune cum vom face abia atunci, probabil. Minimal, ce am putea face pentru a reuși să luăm primăriile din București, de la PSD, ar fi un pact de neagresiune și de neconcurență. În sensul că unde depune PNL candidați nu mai depune USR. Unde depune USR nu mai depune PNL (și aici, pe baza unor criterii, se poate discuta), urmând ca fiecare să meargă evident la consiliile locale, să depună separat pentru consilii locale.
• Varianta maximală este candidați unici - liste unice. Deci alianță electorală, cum a făcut PSD cu UDMR. Iar între aceste variante pot fi fel și fel de permutări. În sensul că susținem un candidat unic, dar ambele partide fac campanie pentru acel candidat. Iarăși liste comune, liste separate. Se pot imagina foarte multe forme de colaborare.
• Cred că la București ar trebui să mergem împreună. Evident, mi-aș dori ca primarul general, cel care se va bate cu Gabriela Firea sau cu cine va desemna PSD, să fie din partea PNL. Evident, mi-aș dori să fiu eu. Dar mai este un an până atunci și fiecare își va juca șansa sa.

Despre intrarea României în Schengen

• România trebuia să fi intrat în Schengen în anul 2011. Am făcut un raport în acea perioadă prin care am evaluat independent ce au făcut autoritățile române pentru ca noi să fi fost în Schengen la data asumată. Deci la 4 ani după ce eram membri ai UE. Conform tratatului de aderare, este dreptul nostru de a fi în Schengen și de a avea și moneda euro. S-au cheltuit atunci undeva la 1,2 miliarde de euro, o suma mare, pentru ca noi să fim în Schengen, pentru a securiza granițele externe Uniunii Europene. 600 milioane au venit de la UE prin capacitatea Schengen, iar 600 de milioane aproximativ a pus Guvernul României în diverse proiecte mari, semnificative, de securizare a granițelor. 
 Urma să fim cea mai mare graniță a UE. Și a fost un proces de management și de reformă semnificativ și s-a văzut acel efort în acel moment. Ministrul era chiar domnul Blaga, dacă îmi aduc bine aminte. Și s-a văzut. În sensul că noi ar fi trebuit să fi fost membri în Schengen. Nu a fost să fie, chiar dacă am îndeplinit condițiile tehnice. Decizia a fost atunci să nu intrăm în Schengen și asta pentru că nu făcusem cam totul, s-au mai terminat lucrurile pe partea de anti-corupție și reforma în justiție. S-au gândit ei să le lege. 
 Și au inovat aici, Comisia Europeană a inovat legând Schengen, care este un proces care ține de JAI - de afaceri interne și justiție - de mecanismele de cooperare și verificare.
• Lucrurile au mers bine sau mergeau foarte bine, urmând să intrăm în Schengen în 2012, dar în 2012 s-a întâmplat ceea ce este cunoscut astăzi în istorie drept rușinea USL. Și datorită faptului că statul de drept a fost atacat de USL, de care din punctul meu de vedere PNL acum s-a dezis și recunoaștem că a fost o greșeală, au avut un motiv foarte clar să spună nu. După care au trenat și a fost marțea neagră, au început să apară încă de pe vremea guvernului Ponta anti-reforma din justiție, semne de anti-reformă. Veneau experții MCV și evaluau și doreau ceea ce ei numeau rezultate ireversibile. 

• După care iarăși a fost un moment bun sau se creiona un moment bun în 2014-2015, dar a fost o presiune migraționistă, care i-a făcut să înghețe pe toți europenii și s-a oprit procesul de lărgire a spațiului Schengen. După care este, totul este istorie recentă și este de la OUG13 încoace. Guvernul Dragnea nici măcar n-a mai pus pe agendă. De fapt, nimeni n-a pus pe agenda Consiliului JAI această cerere. Știți de ce? Oricine a fost premier și ministru al justiției din 2011 și până astăzi putea să se ducă să ceară un vot. Dacă însemna da, eram deja în Schengen. Dacă însemna nu, era doar un cost politic pentru guvernul respectiv. Și atunci nimeni n-a vrut să riște politic imaginea proprie. Asta nu însemna că dacă votul era negativ nu puteai să te duci la următoarea ședință sau peste alte 6 luni sau peste alți 2 ani cu aceeași cerere.
• Ne aflăm într-o etapă foarte ciudată și mi-e frică. Eu care sunt un pro-european convins și sunt un militant cât se poate de sincer pentru o integrare cât mai completă a României în UE, mi-e frică ca nu cumva aceasta să se permanentizeze.
• Am ratat în acest an - un an foarte important pentru România, pentru că deținem președinția Consiliului UE - să punem fix tema asta pe agenda. De ce? Pentru că prioritățile guvernului PSD, de când a urmat guvernului tehnocrat, au fost să distrugă justiția și nu cumva să ne ducă în Schengen. Puteau să se fi ținut de o agendă Schengen dacă erau cu adevărat patrioți, cum declară. Nu s-a întâmplat, nu s-a întâmplat nici cu euro. Aveam motive și aveam timp să avem o economie robustă și convergentă cu economiile statelor membre și să adoptăm și euro.