Consilierul parlamentar USR și președintele comitetului de inițiativă al campaniei ”Fără penali”, Mihai Badea, acuză secretarul general al Camerei Deputaților, Silvia Mihalcea, că ar fi principalul responsabil pentru ”dispariția” a nu mai puțin de 300.000 de semnături de susținere a revizuirii Constituției în sensul interdicției pentru persoanele condamnate penal să dețină sau să candideze pentru funcții. Badea derulează, într-o postare pe Facebook, filmul evenimentelor.

HotNews.roFoto: Hotnews

Badea spune că joi, la 11 dimineața, a avut o întâlnire cu Secretarul General al Camerei Deputaților, Silvia Claudia Mihalcea, pentru a lămuri cum se face că cele peste 900.000 de semnături care au fost depuse între 21 septembrie 2018 și 26 octombrie 2018 s-au transformat în mai puțin de 600.000 de semnături, conform notei informative prezentate miercuri Biroului Permanent al Camerei Deputaților.

”Data limită până la care trebuia să depunem la Parlament listele atestate de primari era 22 septembrie 2018, dar cum pica într-o sâmbătă, le-am predat cu o zi mai înainte. Din cele peste 1.000.000 de semnături am adus în acea zi aproximativ 800.000, pentru că restul nu fuseseră încă atestate și returnate de primari. (...) Zeci de oameni, membri ai comitetului de inițiativă și angajați ai Camerei Deputaților, au lucrat împreună până târziu în noapte pentru a verifica toate dosarele și a întocmi opisul procesului verbal de predare-primire, care s-a întins pe nu mai puțin de 158 de file. La final am insistat ca ștampilele ambelor părți să fie aplicate pe fiecare filă, atât pe exemplarul nostru, cât și pe exemplarul lor. Nu mi-am imaginat atunci cât de inspirată urma să se dovedească această idee câteva luni mai târziu”, a relatat consilierul.

Ulterior au mai existat două depuneri de liste, pe măsură ce le primeam de la primării, ultima fiind pe 26 octombrie 2018.

”Potrivit legii, Secretariatul General al Camerei Deputaților trebuia să facă doar trei lucruri: să-și copieze toate listele (o risipă inutilă de spațiu, hârtie, cerneală, curent electric, muncă și timp, în condițiile în care originalele ajung la Curtea Constituțională), apoi să rețină dosarele care n-au fost atestate de primari și într-un final să le trimită pe celelalte la Curtea Constituțională. Atât și nimic mai mult. Pentru copiere au adus 7 imprimante performante, dar niciodată n-am găsit mai mult de 2-3 persoane în camera respectivă și o singură dată le-am surprins lucrând. De cele mai multe ori îi găseam tolăniți în fotolii, la o bârfă cu nelipsita cafeluță în față, ca orice angajați la stat care se respectă. Când îi întrebam cât mai durează, se plângeau că organizarea este mai proastă decât la Senat și că nu există personal suficient care să copieze listele mai rapid de câteva luni. Nu mi-au spus însă că se ocupau și de alte lucruri”, își continuă Mihai Badea relatarea.

Consilierul povestește despre surpriza neplăcută pe care au avut-o cei de la USR în momentul în care s-au trezit că din dosare dispăruseră nu mai puțin de 300.000 de semntărui.

”Ce s-a întâmplat de fapt? Pe 4 februarie 2019 a început o nouă sesiune parlamentară. Întrucât aflaserăm de câteva zile că au terminat de copiat listele, reprezentantul USR în Biroul Permanent al Camerei Deputaților a solicitat în scris adăugarea pe ordinea de zi a transmiterii propunerii de revizuire și a listelor de susținători către Curtea Constituțională. Două zile mai târziu, șoc și groază: ne trezim cu o notă de informare conform căreia numărul total de semnături pe care l-am fi depus la Parlament ar fi de numai 591.097, cu peste 300.000 mai puține decât numărul lor real. Mai mult decât atât, se menționa că 93.775 din acestea nici n-ar fi fost atestate de primari. Scăzând numărul mic din numărul mare mai rămâneau 497.322 de semnături considerate în regulă, cu puțin sub pragul de 500.000 prevăzut în Constituție, așa ca printr-o coincidență uimitoare”.

Revenind la întâlnirea cu secretarul general al Camerei Deputaților, Mihai Badea susține că Silvia Mihalcea a spus că cele peste 300.000 de semnături ar fi în dosarele unde primarii au invalidat mai puțin de 20 de semnături, astfel încât nu le-ar fi luat în calcul.

”Halucinant a fost când au insistat în mod repetat că existența acestor semnături ar rezulta cumva din text, unde scrie negru pe alb că se constată diferențe între numărul semnăturilor care figurează în opisul Comitetului de inițiativă (591.097) și numărul semnăturilor atestate potrivit Legii nr. 189/1999, rezultând o diferență de peste 93.775”. Toată această frază, pe care au și subliniat-o ca să se vadă mai bine, este un mare fals: opisul a fost întocmit de ambele părți, iar numărul semnăturilor depuse a fost de 931.249, dintre care atestate de primari 825.624.

Mihai Badea mai amintește că Silvia Claudia Mihalcea este Secretar General al Camerei Deputaților din 21 februarie 2017, iar anterior a fost adjunct al aceluiași post (2016-2017), director general la Oficiul Național al Registrului Comerțului (2012-2016), avocat (2011-2012) și consilier parlamentar a lui Viorel Hrebenciuc (2000-2010), ”marele sforar al PSD”.

”În 2014, numele dumneaei a apărut în stenograma unei conversații din dosarul retrocedărilor ilegale, prin care Viorel Hrebenciuc îl asigura pe Dumitru Iliescu că > de la ONRC îl va ajuta să-și rezolve o problemă cu nu știu ce firmă. Înseamnă toate astea ceva concret în cazul de față? Nu neapărat, dar mi s-a părut interesant să menționez câteva detalii biografice”, a mai susținut el.

Consilierul susține că a fost vorba despre o ”manevră josnică” prin care s-a încercat tergiversarea procedurii, acreditarea ideii că semnăturile ar fi false, justificarea formulării unei plângeri penale, dar mai ales dosirea unui număr de semnături suficient de mare astfel încât totalul să scadă sub pragul de 500.000, iar Curtea Constituțională să respingă inițiativa pe motive de procedură.

”Ordinul a venit de sus, iar funcționarii l-au executat fără crâcnire, de teamă să nu-și piardă locurile de muncă. Din păcate pentru ei, dacă cineva va răspunde penal pentru aceste fapte, nu politicienii vor fi aceia. Există suspiciuni rezonabile de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și poate chiar sustragere sau distrugere de înscrisuri”, mai scrie el.

Predarea documentelor la Curtea Constituțională, care trebuia să aibă loc joi, a fost amânată până luni.