​MOTIVARE CCR Prin noua definiție a traficului de influență se acceptă și tolerează acte de corupție / Modificarea la abuzul în serviciu, contrară statului de drept / Parlamentul a încălcat Constituția

de Clarice Dinu     HotNews.ro
Miercuri, 6 februarie 2019, 19:50 Actualitate | Politic


Judecătorii de la Curtea Constituțională
Foto: AGERPRES
Curtea Constituțională desființează, în motivarea asupra proiectului de modificare a Codului Penal, formulările impuse de Coaliția PSD-ALDE pentru infracțiunile de trafic de influență și abuz în serviciu. Magistrații constituționali arată că prin prevederile propuse se acceptă și tolerează acte de corupție, modificările fiind contrare exigențelor statului de drept, și se creează premisele încălcării unor drepturi şi libertăţi fundamentale, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa statului de drept.

Mai exact, Curtea Constituțională susține sfera infracțiunii de trafic de influență este redusă prin condiționarea de un folos material și de intervenția efectivă a funcționarului, dezincriminându-se practic acte de corupție. „Se ajunge la sustragerea unui act de corupţie din sfera incriminării, ceea ce este contrar art.1 alin.(3) din Constituţie”, se arată în motivarea CCR.

În privința infracțiunii de abuz în serviciu, Curtea arată că limitarea cerinţei esențiale la obţinerea numai de foloase materiale este de natură a reduce sfera de aplicare a infracţiunii, cu grave consecinţe asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Astfel, s-ar crea premisele încălcării acestora ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa statului de drept.

Magistrații constituționali concluzionează că Parlamentul a încălcat prevederile Constituției, ignorând viziunea de ansamblu din decizia anterioară a Curții în privința abuzului în serviciu, fiind preocupat mai degrabă de stabilirea unui prag valoric derizoriu, decât de definirea intensităţii vătămării cu referire la drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice.

Consultă aici textul integral al motivării CCR privind modificările aduse în Parlament Codului Penal

Formularea propusă pentru definirea traficului de influență
  • „(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.
Formularea în vigoare din Codul Penal
  • „(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.
Ce spune Curtea Constituțională
  • Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată faptul că sfera de incidenţă a infracţiunii de trafic de influenţă a fost redusă, întrucât, pe de o parte, elementul material al laturii obiective se va putea reţine numai dacă vizează un folos material, iar, pe de altă parte, una dintre cerinţele esenţiale a fost reconfigurată, în sensul că ea nu mai priveşte promisiunea persoanei de a-l determina pe funcţionarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale, ci faptul că promisiunea astfel realizată trebuie să fie urmată de intervenţia efectivă la acel funcţionar pentru a-l determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale.
  • Cu privire la prima limitare relevată, se constată că, prin Decizia nr.584 din 25 septembrie 2018, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a reţinut că o exigenţă a statului de drept o reprezintă combaterea fenomenului corupţiei şi că legiuitorul nu are competenţa de a limita sfera de cuprindere a infracţiunii de corpuţie doar în funcţie de natura materială a folosului obţinut, în condiţiile în care intensitatea lezării relaţiilor sociale ocrotite este aceeaşi, indiferent că folosul obţinut este unul patrimonial sau nepatrimonial. O asemenea diferenţiere realizată în funcţie de natura folosului, pe de o parte, duce la o dezincriminare a unei categorii de acte de corupţie care produc un folos nepatrimonial, iar, pe de altă parte, relevă faptul că legiuitorul, în mod implicit, acceptă şi tolerează categoriile de acte de corupţie care nu implică un folos patrimonial, ci nepatrimonial, ceea ce este contrar exigenţelor statului de drept.
  • În jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că noţiunea de „alte foloase” are, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, sensul de avantaj, beneficiu, câştig, profit. Banii pot fi efectivi (monede) sau sub formă de valori ori titluri de orice fel echivalând bani, iar prin expresia „alte foloase” se poate înţelege orice fel de avantaje patrimoniale (de pildă, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, amânarea plăţii unei datorii, folosinţa gratuită a unei locuinţe, prestaţiuni de servicii în mod gratuit, promovarea în serviciu), dar şi nepatrimoniale (de pildă, acordarea unui titlu sau a unui grad, ori a altei distincţii onorifice), toate acestea nefiind legal datorate (foloase necuvenite), deci având caracter de retribuţie, de plată (răsplata).
  • Foloasele obţinute reprezintă un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a persoanei . Prin urmare, condiţionarea elementului material al infracţiunii de foloasele materiale pretinse/ primite/ acceptate reprezintă o restrângere nepermisă a condiţiilor de incriminare a traficului de influenţă, din moment ce sunt excluse foloasele nemateriale – nepatrimoniale. Se ajunge la sustragerea unui act de corupţie din sfera incriminării, ceea ce este contrar art.1 alin.(3) din Constituţie.
  • Curtea a mai observat [par.52 al aceleiaşi decizii] că pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu are relevanţă dacă pretinderea folosului a fost satisfăcută, nici dacă acceptarea promisiunii unor foloase a fost urmată de prestarea acestora, nu interesează dacă intervenţia pe lângă un funcţionar sau alt salariat s-a produs sau nu, nici dacă prin intervenţie (reală sau presupusă) se urmăreşte determinarea unei acţiuni licite (efectuarea corectă de către un funcţionar sau alt salariat a unui act ce intră în atribuţiile sale de serviciu) sau a unei acţiuni ilicite (efectuarea incorectă a actului) ori determinarea unei inacţiuni licite (abţinerea de la efectuarea unui act abuziv) sau a unei inacţiuni ilicite (neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu), de vreme ce dezaprobarea exprimată prin incriminarea faptei de trafic de influenţă priveşte scopul urmărit de infractor, nu ca un rezultat, ci ca o caracterizare a acţiunii de traficare a influenţei reale sau presupuse.
  • Prin aceeaşi decizie [par.55], Curtea a observat că, în ipoteza în care făptuitorul lasă să se creadă că are influenţă, deşi nu are, este vorba şi de inducerea în eroare, de o înşelăciune pe care traficul de influenţă o absoarbe în conţinutul său.
  • Curtea a reţinut, în par.66 al aceleiaşi decizii, că, potrivit jurisprudenţei, pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, nu are relevanţă dacă pretinderea folosului a fost satisfăcută, nici dacă acceptarea promisiunii unor foloase a fost urmată de prestarea acestora. Nu este relevant dacă intervenţia s-a produs ori nu, precum şi momentul în care aceasta s-a realizat, raportat la momentul săvârşirii uneia din acţiunile ce constituie elementul material al infracţiunii, deoarece producerea intervenţiei nu este o condiţie pentru existenţa traficului de influenţă.
Formularea propusă pentru definirea abuzului în serviciu
  • „(1) Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”;
Formularea în vigoare din Codul Penal
  • „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Ce spune Curtea Constituțională
  • Curtea constată că sintagma „în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv” încalcă art.11 alin.(1) din Constituţie prin raportare la art.19 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea nr.365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.903 din 5 octombrie 2004, conform căruia „Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptei unui agent public de a abuza de funcţiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate”. Curtea observă, aşadar, că textul Convenţiei nu condiţionează folosul necuvenit obţinut de calitatea beneficiarului.
  • De asemenea, sintagma „un folos material” încalcă art.11 alin.(1) prin raportare la art.19 din aceeaşi Convenţie. Textul Convenţiei nu reglementează vreo anumită natură a folosului, ci orice folos, fie că este patrimonial sau nepatrimonial.
  • Distinct de încălcarea art.11 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că aceste sintagme încalcă şi art.1 alin.(3) din Constituţie, întrucât obţinerea de foloase materiale pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv creează premisa necesară realizării unor vădite acte de abuz în serviciu ai căror beneficiari să fie terţe persoane care nu au nici un grad de rudenie sau afinitate cu autorul faptei. Întrucât textul nu se referă la membrul de familie în sensul art.177 din Codul penal rezultă că un abuz în serviciu realizat în favoarea concubinului nu poate fi calificat drept abuz în serviciu, nefiind îndeplinită această cerinţă esenţială a textului de incriminare.
  • Însă, distinct de această problemă, abuzul în serviciu, prin natura sa, nu se caracterizează şi nu este condiţionat de legătura de rudenie/ afinitate/ afectivă/ politică etc. a persoanei în cauză, ci de actul său contrar legii, realizat în considerarea funcţiei sale.
  • Totodată, limitarea cerinţei esențiale la obţinerea numai de foloase materiale este de natură a reduce sfera de aplicare a infracţiunii analizate, iar valorile sociale presupus a fi ocrotite prin aceasta – buna funcţionare a entităţilor publice – vor cunoaşte o protecţie mult diminuată.
  • Curtea constată că, potrivit textului criticat, dacă subiectul activ al infracțiunii nu realizează vreun folos din fapta sa, dar a vătămat drepturi/interese legitime ale persoanelor [retrocedări de terenuri cu încălcarea legii în considerarea funcţiei deţinute] acesta nu săvârșește infracțiunea de abuz în serviciu.
  • Curtea reține că introducerea unei asemenea cerinţe esenţiale printre condiţiile de tipicitate ale infracţiunii duce, în sine, la restrângerea sferei sale de aplicare, cu grave consecinţe asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale. De multe ori reparaţia civilă nu este îndeajuns şi de aceea se impune şi o protecţie penală corespunzătoare în ipoteza lezării acestora.
  • Prin urmare, având în vedere modul de formulare a textului, acesta creează premisele necesare încălcării unor drepturi şi libertăţi fundamentale care se află în relaţie directă cu atribuţiile de serviciu îndeplinite de funcţionarul public, subiect activ al infracţiunii, ceea ce, prin amploarea sa, reprezintă o ameninţare la adresa statului de drept.
  • În aceste condiţii, Curtea constată şi încălcarea prin textul criticat a prevederilor art.1 alin.(3) din Constituţie
  • De asemenea, Curtea mai constată că legiuitorul nu a pus de acord prevederile art.297 din Codul penal cu Decizia Curţii Constituţionale nr.405 din 15 iunie 2016. În aplicarea Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, legiuitorul ar fi trebuit să fie mai ales preocupat de definirea intensităţii vătămării cu referire la drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, şi nu de stabilirea unui prag valoric derizoriu în sine, care, în realitate, nu rezolvă problema caracterului de ultima ratio a sancţiunii penale.
  • Practic, prin modul de reglementare a textului analizat, vor persista aceleaşi probleme cu privire la dificultatea delimitării diverselor forme de răspundere, faţă de cea penală. Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul a încălcat prevederile art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie, ignorând viziunea de ansamblu ce rezultă din decizia Curţii Constituţionale asupra infracţiunii antereferite.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















23850 vizualizari

  • +54 (54 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:01)

    [anonim]

    • +15 (15 voturi)    
      :))))) (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:12)

      Blackball [utilizator] i-a raspuns lui

      :))))))
    • 0 (0 voturi)    
      Constitutiunea...lu' nenea Iancu (Joi, 7 februarie 2019, 22:26)

      Iaca [utilizator] i-a raspuns lui

      Au modificat-o,tacit,pe ici pe colo ,prin partile esntialee si a ramas stuful...Acesta poate fi imprastiat prin OUG ! CCR apa la moara le-a dat.Acum s-a strofocat ?
  • +46 (46 voturi)    
    Aoleu,mama! (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:05)

    Jar [utilizator]

    Si astia care au propus asa ceva mai sunt la putere?Nu sunt legati de statul de drept,paralel sau cum ar fii?
  • +33 (33 voturi)    
    Ce facurati fratilor? (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:07)

    IoPaNet [utilizator]

    L-ati tradat pe Maduro...
    • +1 (1 vot)    
      traducere (Joi, 7 februarie 2019, 18:21)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui IoPaNet

      Iliescu a decis ca e timpul pentru schimbarea garzii in USL. Sluga Valer Dorneanu executa. Iata, inca un motiv sa ne bucuram ca inca nu a murit dinozaurul comunist.
    • 0 (0 voturi)    
      curat-murdar... (Joi, 7 februarie 2019, 22:17)

      Iaca [utilizator] i-a raspuns lui IoPaNet

      nene Iancule !
      "Facuram ce puturam cum face si cainele fara stapan.Ce,noi latram la Luna in Parlament ?" Abject !
  • +11 (27 voturi)    
    Comment sters de user (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:10)

    DiDiRo [anonim]

  • +21 (23 voturi)    
    Jegurile penale mai "legifereaza " in RO ????????? (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:17)

    Plagarus [utilizator]

    psd & alde = pegra politica ce aproape ingropa RO
  • +31 (31 voturi)    
    Ce trebuie inteles (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:22)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Că jigodiile care au votat aceste modificari (mafiotii din paralament) habar nu au de legi, iar cei care le-au promovat - alde Ciordacje, Porcan Nicolae, Triolicea etc. - sunt juristi făcuti a lumânare, adica nu numai pesedisto-aldisti ticălosi, ci si carieristi politruci si incompetenti.
  • +12 (20 voturi)    
    Niste politruci (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:26)

    Reticentul [utilizator]

    Numiti politic de Dragnev si de Ciuma rosie. Rusine Dragnea! Rusine CCRu lu Dragnea!
  • +13 (21 voturi)    
    N-am incredere in deciziile actualei CCR... (Miercuri, 6 februarie 2019, 20:53)

    Cataleya [utilizator]

    ...nici daca declara ca apa-i uda.

    Are grija Dorneanu sa ii dea mura-n gura lui Dragnea si sa-i explice ca o anumita lege e neconstitutionala daca e data de Parlament, dar daca aceeasi lege e data de Dancila prin OUG, totul este perfect legal si constitutional.
    Cunoastem strategia.
  • +24 (24 voturi)    
    Ce s-a intamplat intre timp la CCR (Miercuri, 6 februarie 2019, 21:11)

    Muncitorul [utilizator]

    ???? Au pe teava procesul de la CEDO?
    • +8 (10 voturi)    
      Nu s-a intamplat nimic , insa (Miercuri, 6 februarie 2019, 21:56)

      kokos [utilizator] i-a raspuns lui Muncitorul

      modificarile votate erau asa de neconstitutionale incat chiar si ei n-au mai putut inchide ochii pt. ca se faceau de ras.
    • +14 (14 voturi)    
      Dragnea (Miercuri, 6 februarie 2019, 23:34)

      florinos [utilizator] i-a raspuns lui Muncitorul

      Nu ați înțeles, Dragnea scapă la vara când se prescriu faptele, devine curat si fără a da Amnistie sau alte legi asa ca nu mai are nevoie de CCR.

      Voiculescu a scapat si a rămas cu banii, poate o sa primeasca si un spor de la Tudorel Toader, Ghita sta bine la hotel, Udrea a promis ca nu spune nimic despre acoperiți, Mazare este in tarile calde si cheltuie banii din șpăgile PSD .. normal ca pe mai marii PSD nu le mai pasa de Abuzul in Serviciu, oricum nu ar mai avea cine sa-i verifice după ce a plecat Kovesi iar DNA-ul este un fel de ANI, adica doarme in papuci.

      Tariceanu la fel, el a scăpat de acuzațiile de mita, dupa ce s-a dat verdictul a lăsat-o mai moale cu Statul Paralel si Legile Justiției.

      Vin alegerile, isi vor cere scuze, vor spune ca a fost o problema de comunicare, vor da vina pe Iordache si Nicolicea si se vor intoarce la ale lor.
      • -6 (8 voturi)    
        Voiculescu NU A scăpat cu banii (Joi, 7 februarie 2019, 9:10)

        zavalitaa [utilizator] i-a raspuns lui florinos

        Mare parte din prejudiciile dosarului ICA au fost recuperate, în special prin preluarea sediului Antenelor de către fisc.
  • +28 (34 voturi)    
    Cel mai corupt parlament din istorie (Miercuri, 6 februarie 2019, 21:18)

    dasim [utilizator]

    Pacat ca presedintele nu poate dizolva aceasta adunare de infractori.
  • +11 (11 voturi)    
    Legea NOUA nu voua (Miercuri, 6 februarie 2019, 22:58)

    Artaxerxe Bubulac [utilizator]

    Asta conteaza. Cati poti sa furi si sa minti. Viata e sa mananci cu sapte guri, sa te plimbi prin gropi cu 7 masini scumpe. Sa fii smecher si puternic pe banii prostilor care te-au votat
    Romanii te-au votat sa-ti votezi tu ce salariu vrei si sa-ti calci in picioare tara. Demnitar fara demnitate. O zdreantza.
  • +8 (8 voturi)    
    era prea pe fata (Miercuri, 6 februarie 2019, 23:24)

    Coco Whistle [utilizator]

    or sa vina cu alternative. mamaliga nu explodeaza.
  • +11 (11 voturi)    
    nu se mai drege busuiocu' (Miercuri, 6 februarie 2019, 23:30)

    clencix [utilizator]

    După 10 reci mai vine si una calda, sa se creadă ca CCR e pe bune. Degeaba, anumite lucruri se pierd o singura data și pe totdeauna.
  • +14 (14 voturi)    
    Parlamentul a violat CONSTITUTIA? (Joi, 7 februarie 2019, 2:10)

    transpenibilus [utilizator]

    Parlamentul trebuie dizolvat si PSD scos in afara legii si interzis. E chiar atat de simplu.
  • +11 (11 voturi)    
    Inca o lege proasta (Joi, 7 februarie 2019, 6:00)

    tontu [utilizator]

    Toti parlamentarii sa fie penalizati cu 10% din salar pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu. Ca doar asta e treaba lor, sa dea legi bune.
  • +3 (3 voturi)    
    mda... (Joi, 7 februarie 2019, 9:31)

    liviu_ [utilizator]

    o sa incep prin a reaminti ca totusi sefu CCR e de la psd... deci nu cred ca s-a schimbat nimic... sunt doar lucruri care sunt muuuult prea aberanta si ccr chiar nu le poate accepta pentru ca ar fi mult prea pe fata!

    astea fiind spuse...
    parlamentul... aud?! sanctiuni si demisii de urgenta?!
    pe Iohannis l-ati amenintat cu suspendarea pt ca a amanat putin demiterea lui Kovesi (demitere cam.... problematica... sa vedem ce zice CEDO) dar voi nimic?! astemtam demisii in MJ si parlament!
    also asteptam de asemenea implementarea celor 300 parlamentari votata cum 10 (ZECE) ani!
    de asemenea referendumul pt fara penali!
  • -5 (7 voturi)    
    Acum chiar nu va inteleg, CCR e buna sau nu (Joi, 7 februarie 2019, 9:52)

    xrogo [utilizator]

    sau va orientati dupa cum bate vantul, parca ieri tinea cu ciuma rosie si era aservita PSD-lui iar azi o laudati, pai hotarati-va odata, e buna sau rea?
    • 0 (2 voturi)    
      sa-i zicem ..naivitate ! (Joi, 7 februarie 2019, 12:09)

      sile1 [utilizator] i-a raspuns lui xrogo

      Prietene xrogo tu te prefaci sau chiar esti....?
  • +5 (5 voturi)    
    Abuz (Joi, 7 februarie 2019, 10:44)

    JustinCase [utilizator]

    Cand favorizezi un infractor, se numeste complicitate. Cand favorizezi toti infractorii, se numeste guvernare.
  • +4 (4 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Joi, 7 februarie 2019, 12:01)

    [anonim]



Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version