​Impozitarea Bisericii și Armatei ar fi una dintre variantele luate în calcul de Ministerul Finanțelor pentru a se încadra, în 2019, în ținta de deficit de 3%, susține senatorul PNL Florin Cîțu, într-o postare pe Facebook.

Teodorovici, la bisericaFoto: Agerpres

„S-a întors Circul Orlando! După mult timp, m-am întâlnit cu povestitorul care îmi spune ce se mai întâmplă în MFP (Ministerul Finanțelor Publice - n.r.). Asta o să va placă. Așa-zisul ministru al Finanțelor i-a pus pe oameni din finanțe să calculeze veniturile care ar ajunge la buget din impozitarea activelor și tranzacțiilor bisericii și a activelor și tranzacțiilor din armata. A dat dispoziții clare că în cazul în care întreabă cineva să zică că este propunerea ANAF. Așa se răzbună el și pe ANAF”, a scris Florin Cîțu, pe Facebook.

Senatorul liberal susține, de asemenea, că ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a avut discuții neoficiale pe acestă temă cu omologii săi din alte țări UE.

„S-a ars cu TVA defalcat și acum vrea să pară transparent. Impozitarea bisericii și armatei reprezintă din punctul sau de vedere o soluție pe care să o folosească în situația în care deficitul bugetar pentru 2019 trece peste 3%, datorită veniturilor la buget în scădere ca urmare a crizei economice din România. În aceste condiții este clar că TVA nu mai scade în 2019, impozitul pentru medici nu este eliminat, rămânem cu supraacciza la combustibil și supraimpozitarea contractelor part-time. Disperarea este atât de mare încât nu renunță nici la TVA defalcat, chiar dacă urmează să fim sancționați și financiar de CE”, a mai scriz Cîțu pe Facebook.

Impozitarea Bisericii a fost o temă lansată de Eugen Teodorovici și în trecut. Ministrul Finannțelor spunea în iulie 2017 că a discutat chiar pe această temă cu Patriarhul Daniel.

„E o discuţie pe care am început-o în 2015 cu Patriarhul, nu într-un mod direct, dar am lăsat să se înţeleagă că undeva, cândva, într-un viitor foarte apropiat trebuie să discutăm despre acest subiect. Putem să găsim o formulă pe care şi Biserica să o accepte, şi populaţia să o primească foarte bine şi anume: trebuie să vedem care sunt acele activităţi cu caracter economic care pot fi impozitate. Ceea ce luăm de acolo, noi putem să lăsăm în continuare Bisericii să gestioneze, dar pe o zonă pe care noi, statul, o stabilim, adică de tip social (...)”, a declarat Eugen Teodorovici, într-un interviu la Digi24.

Ulterior, ministrul Finanțelor a abandonat ideea.

Potrivit Codului Fiscal, cultele religioase nu sunt impozitate, pentru mai multe tipuri de venituri, după cum urmează: veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obtinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.

Scutirile sunt acordate cu o condiţie, ca banii obţinuţi să fie utilizaţi, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în conditiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit specifice cultelor religioase.

În ultimii 5 ani, potrivit datelor raportate de Patriarhie, BOR a cheltuit peste 100 de milioane de euro pentru activitatea filantropică.