Procurorii DNA au clasat dosarul penal în care anchetau împiedicarea românilor din diaspora să voteze la alegerile prezidențiale din 2014. Printre motive ar fi refuzul Senatului de a aviza începerea urmăririi penale împotriva lui Titus Corlățean, la acel moment ministru de Externe și parlamentar PSD. DNA ceruse ca Titus Corlățean să fie urmărit penal pentru abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Potrivit DNA, procurorii anticorupție au dispus clasarea acestui dosar în 15 noiembrie.
DNA arată că, din probele administrate în cursul urmăririi penale, s-a stabilit că exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi fost în mod serios îngreunată, și în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în fața imposibilității de a-și exercita drepturile electorale.
Una dintre cauzele care a generat această situație a fost reprezentată de cadrul legal deficitar în baza căruia s-a desfășurat procesul electoral. Un număr însemnat de sesizări au solicitat efectuarea de cercetări sub acest aspect și în ceea ce privește omisiunea autorităților de a adopta acele măsuri legislative care să faciliteze exercitarea drepturilor electorale.
Conform Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curții Constituționale, o opțiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătățirea situației exercitării dreptului la vot și limitarea împiedicării exercitării acestuia, nu poate fi analizată de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activități infracționale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmărite și produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative, arată DNA.
"În ceea ce privește absentarea în ziua votului a unor membri ai comisiilor electorale, desemnați din partea anumitor partide politice, o atare faptă a fost apreciată de legiuitor ca fiind de natură contravențională (Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, la art. 55, lit. u prevede că este contravenție „încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri”)", afirmă DNA.
Potrivit DNA, un alt aspect care a dus la îngrădirea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi fost modalitatea în care Ministerul Afacerilor Externe a organizat procesul electoral, în primul rând prin stabilirea unui număr insuficient de secții de votare, contrar propunerilor făcute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, și în al doilea rând prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele în care se aflau cei mai mulți cetățeni români, și a participării acestora la procesele electorale anterioare.
De asemenea, un alt motiv care a dus la clasarea dosarului este că în 21 iunie 2016 plenul Senatului a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a lui Titus Corlățean.
"În aceste condiții s-a constatat că lipsește o condiție cerută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, fapt care împiedică și dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale, împrejurare care impune, clasarea cauzei", adaugă DNA.
În mai 2016, DNA a cerut procurorului general sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi a senatorului Tirus Corlățean, la acea dată și ministru de Externe, pentru abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Procurorii spuneau că, în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, Titus Corlățean "a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte". Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, afirmau procurorii DNA.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, mai arătau procurorii DNA.
De asemenea, anchetatorii spuneau că a fost vătămat dreptul de vot al românilor din străinătate, prin împiedicarea exercitării acestui drept.
La ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din 2 și 16 noiembrie 2014, au fost cozi interminabile la secțiile de votare din mai multe capitale europene, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Din cauza problemelor la votul din diaspora, Corlățean a demisionat din funcția de ministru al Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin.
0
5
