​Partidele de la guvernare din România, PSD și ALDE, au fost părăsite de colegii lor europeni din grupurile europarlamentare din care fac parte, marți, la votul dat, la Strasbourg, de Parlamentul European pentru rezoluția care condamnă „ intervenția violentă și disproporționată” a jandarmilor la protestul anticorupție din august, de la București, și care îndeamnă autoritățile din România să se opună dezincriminării corupției.

Dragnea si TariceanuFoto: Facebook

Reamintim că Parlamentul European a adoptat marți rezoluția care condamnă violențele jandarmilor, cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă și 40 de abțineri, din totalul de 749 de membri ai PE.

Din grupul S&D (din care fac parte europarlamentarii PSD), 133 de europarlamentari, inclusiv liderul grupului, Udo Bullmann (Germania), au votat pentru rezoluție.

În schimb, împotriva rezoluției au votat numai 23 de europarlamentari ai grpului S&D, din care 11 sunt de la PSD (sau aleși pe lista PSD): Victor Boştinaru, Andi Cristea, Doru Frunzulică, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Claudiu Tănăsescu, Claudia Țapardel, Gabriela Zoană și Maria Grapini (aleasă pe lista PSD, dar face parte din Partidul Puterii Umaniste, al lui Dan Voiculescu).

De la grupul european ALDE, 50 de eurodeputați au votat pentru rezoluție, inclusiv liderul grupului, Guy Verhofstadt și președintele Alde Party, Hans van Baalen.

Împotriva rezoluției au votat doar 7 membri au grupului european ALDE, din care 3 români: Norica Nicolai, Renate Weber (ambele de la ALDE România, partidul lui Tăriceanu) și Mircea Diaconu. Împotriva rezoluției a votat și europarlamentarul Ramona Mănescu. Ea figurează încă pe lista de vot ca fiind din partea Partidului Popular European (PPE), însă în luna august a demisionat din PNL și s-a înscris în partidul ALDE, al lui Călin Popescu Tăriceanu.

Europarlamentarii de la PNL, la fel ca majoritatea colegilor lor din grupul PPE, care au fost marți la sesiunea plenară de la Strasbourg, au votat pentru rezoluția care condamnă intervenția violentă a jandarmilor, de la București, din august. În schimb, Csaba Sogor, de la UDMR (membru al PPE la nivel european), s-a abținut de la votul pe rezoluție, dar colegul său Iuliu Winkler (UDMR/PPE) a votat pentru rezoluție, la fel ca europrlamentarii PNL și majoritatea celor din PPE.

Printre altele, prin rezoluția privind situația din România, Parlamentul European ia următoarea poziție:

  • subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
  • este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România, îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția din România, precum și la slăbirea statului de drept;
  • condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;
  • invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;
  • îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție;
  • recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;
  • își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal.

Votul detaliat acordat Rezoluției referitoare la statul de drept în România poate fi consultat în documentul de mai jos, la paginile 71 și 72.

Vot - Rezolutie by Claudiu on Scribd