Mișcarea civică Inițiativa România a sesizat luni Parchetul General privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către Liviu Dragnea a atribuțiilor de președinte al Camerei Deputaților către Florin Iordache și sesizării de către acesta a Curții Constituționale în legătură cu revizuirea sentințelor sau eliminării din dosare penale a unor probe, sub pretextul existenței unor protocoale de colaborare între parchete și SRI. De asemenea, organizația vorbește despre "noi detalii, necunoscute până astăzi” legate de circumstanțele redactării și adoptării OUG 13, detalii care ar contura un modus operandi.
Inițiativa România spune că guvernarea netransparentă, prin interpuși, a devenit un modus operandi prin care inculpați sau infractori au ajuns să conducă România și să subordoneze instituțiile statului în folos personal, mai ales de natură penală. Este datoria noastră să acționăm în interesul respectării statului de drept și transparenței.
Organizația amintește că în 8 octombrie, "conștient de conflictul de interese în care s-ar putea afla în acest caz", președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și-a delegat pentru o singură zi atribuțiile de președinte al Camerei deputatului Florin Iordache. În aceeași zi, după delegarea atribuțiilor, Florin Iordache a sesizat Curtea Constituțională, cerând ca inculpații care au fost "lezați" de protocoalele dintre parchete și SRI să-și poată obține “recunoașterea drepturilor încălcate și remedia vătămările produse”. Solicitarea a fost făcută în sesizarea trimisă la CCR în numele Camerei Deputaților, în care cere să se constate existența unui conflict între Ministerul Public si Parlament, legat de protocoalele SRI-Parchetul General din anii 2009 și 2016.
Inițiativa România consideră că delegarea de atribuții în ziua sesizării este doar "o modalitate de a masca conflictul de interese" în care se află Liviu Dragnea, având în vedere folosul personal al acestuia, care derivă din sesizarea CCR, anume evitarea sau eliminarea răspunderii penale în cele 3 dosare penale.
"Jurisprudența instanțelor de judecată demonstrează, însă, fără tăgadă că articolul 301 din Codul penal permite incriminarea conflictului de interese și atunci când acesta este comis prin persoane interpuse. În acest sens am indicat parchetului cazuri de condamnare a comiterii infracțiunii de interese prin interpuși", spune Inițiativa România.
Mișcarea civică afirmă că este un aspect pe care procurorii trebuie să îl clarifice.
"Același mod de operare a fost folosit și în cazul ordonanțelor de urgență programate pentru adoptare pe 18 ianuarie, și în cazul OUG 13, dar și în cazul modificării legilor justiției și legilor penale: amendamente și instrucțiuni primite în plic de la inculpați care doresc să evite răspunderea penală și punerea lor imediată în practică de către instituții ale statului subordonate unor interese penale, nu interesului public", adaugă sursa citată.
Astfel, cele două ordonanțe de urgență pregătite de fostul ministru al Justiției Florin Iordache, care ulterior au stat la baza OUG 13, au fost întocmite pe calculatoarele unor angajați de la cancelaria președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, potrivit ordonaței de clasare a dosarului, prezentată de Inițiativa România.
Camera Deputaților a depus în 8 octombrie la Curtea Constituțională o sesizare care vizează un conflict de natură constituțională între Parlament și Parchetul General. Sesizarea este semnată de vicepreședintele forului Florin Iordache, către care Liviu Dragnea și-a delegat atribuțiile de președinte. Sesizarea va fi discutată în CCR în 14 noiembrie.
