Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE Party), familia politică europeană pe care se bizuiesc pe continent Călin Popescu Tăriceanu și partidul său, pare că se confruntă cu o criză de identitate și de decizie din cauza României.

HotNews.roFoto: Hotnews

ALDE Party a constatat că este necesar să se modifice legile justiției din România, ceea ce și fac partidul lui Tăriceanu și partenerii săi de la București, PSD, care domină autoritar Casa Poporului. De altfel, ALDE Party crede că au fost multe cazuri în care acuzațiile procurorilor români au fost motivate politic.

Pe de altă parte și fix în același timp, ALDE Party consideră că România este, într-adevăr, afectată de corupția unor politicieni, care a ajuns la un nivel ridicat.

Toate aceste opinii reies dintr-un răspuns oficial transmis HotNews de ALDE Party, prin Didrik de Schaetzen, șef al Biroului de presă al formațiunii politice pan-europene:

• „Monitorizăm cu grijă situația din România. La mijlocul lunii mai 2018, biroul ALDE a organizat o misiune în București și a avut întâlniri cu o gamă largă de interlocutori. S-a constatat că toate părțile sunt, în principiu, de acord că este nevoie să se revizuiască legislația judiciară, în timp ce mulți oameni admit acest lucru
• Sistemul judiciar român funcționează și lucrează independent de influența politică. Din păcate, țara suferă de un grad ridicat de cazuri de corupție în spectrul partidelor politice. Deși multe acuzații sunt justificate și au condus la condamnări, există și multe cazuri în care acuzațiile inițiale au fost motivate politic și au condus, în cele din urmă, la achitări.
• ALDE Party va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va relua această chestiune având în vedere cea mai recentă evaluare efectuată de Comisia de la Veneția de pe lângă Consiliul Europei, după această vară.
• Situația din România va fi discutată la reuniunea Biroului de partid al ALDE din 7 septembrie la Bruxelles”.

ALDE Party ne-a trimis marți răspunsul, cu scuze pentru întârziere, după ce HotNews a dat un mail la Biroul de presă de la Bruxelles, în urmă cu mai bine de o lună.

În mailul nostru, am încercat să obținem câteva clarificări de la președintele ALDE Party, domnul Hans van Baalen, căruia i-am adresat, de fapt, întrebările.

Pe lângă funcția de președinte al ALDE Party, domnul Johannes Cornelis (sau „Hans”, cum îi spun prietenii) van Baalen este și europarlamentar olandez, membru al Partidului Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) din Olanda.

Practic, în Olanda, șeful său de partid (VVD) este premierul olandez, Mark Rutte, liderul VVD.

Mark Rutte, în fruntea Guvernului Olandei, este probabil cel mai constant opozant al intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, pe motiv de corupție.

Cel mai recent, premierul olandez declara în Parlamentul European: ”România si Bulgaria trebuie să îndeplinească anumite conditii din MCV, iar corupția e una dintre cele mai importante. O ințelegere e o înțelegere și nu putem accepta țări în Schengen, dacă nu îndeplinesc toate criteriile".

De-a lungul vremii, ambasadorii Olandei, evident cu mandat de la Guvernul Rutte, au presat guvernele României să asigure lupta anticorupție și statul de drept. Cel mai recent, în mai 2018, ambasadoarea Stella Ronner-Grubacic, spunea pentru Ziua de Constanța:

”Chestiunea Schengen (...) este legată mai degrabă de viziunea olandeză asupra statului de drept și asupra valorilor împărtășite sau, spus la modul general, asupra a ceea ce noi credem că este necesar pentru a construi și proteja viitorul nostru comun în Europa”.

Când vorbim despre Mark Rutte, vorbim despre șeful de partid din Olanda al lui Hans van Baalen, liderul familiei politice pan-europene ALDE Party, din care face parte și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, din România, al lui Călin Popescu Tărceanu. Așadar se poate spune că șeful de partid al liderului european al lui Tăriceanu se opune intrării României în spațiul Schengen, din cauza corupției și a problemelor legate de statul de drept din România.

Dar stai! Hans van Baalen nu se opune aderării României, la Schengen, așa cum face președintele partidului său din Olanda. Bulgaria si Romania indeplinesc criteriile pentru aderarea la spatiul Schengen si ar trebui admise fara intarziere, spunea în noiembrie 2017, la Sofia, Hans van Baalen, presedintele ALDE Party.

Hans van Baalen și Mark Rutte (primii doi din dreapta), în Parlamentul European (foto: Facebook/Hans van Baalen)

În fine, tot ALDE Party este familia politică europeană care o susține în Comisia Europeană pe Vera Jurova, comisarul pentru Justiție. Propusă de Cehia în Comisia Juncker, ea este membră a partidului ANO, care face parte la rândul său din ALDE Party.

Vera Jourova se ocupă, evident, și de celebrul MCV - Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție al Comisiei Europene față de România. Acesta este unul dintre motivele pentru care statele membre cum e Olanda le invocă atunci când se opun, în Consiliul JAI, aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Vera Jourova

Foto: Agerpres

Cel mai recent, zilele trecute, ea a criticat dur, în presa germană, modificările aduse de PSD și ALDE legislației justiției din România.

"Proiectele de lege ale Guvernului României în ansamblu periclitează independența judecătorilor și reduc puterile procurorilor", a declarat comisarul liberal pentru cotidianul Die Welt, citat de Euractiv.ro.

De asemenea, acţiunile autorităţilor guvernamentale "slăbesc încrederea publicului în justiţie”, a spus Vera Jourova. Dacă schimbările vor intra în vigoare, separarea puterilor în stat va fi afectată, fapt remarca şi de Comisia de la Veneţia. "Ar fi util ca planurile Guvernului privind reforma judiciară să fie revizuite", a afirmat Jourova.

Revenind la Hans van Baalen, el este și liderul europarlamentarilor VVD, din cadrul Grupului ALDE din Parlamentul European.

În acest grup, condus de fostul prim-mnistru al Belgiei Guy Verhovstadt, regăsim 3 eurodeputați români: Renate Weber, Norica Nicolai și Mircea Diaconu.

Dintre aceștia, doar Norica Nicolai este membră a ALDE România, partidul lui Tăriceanu. Ceilalți doi sunt independenți în plan național.

În februarie 2018, în Parlamentul European, Norica Nicolai a apărat acțiunile puterii PSD-ALDE de la București în justiție și i s-a adresat pe un ton agresiv comisarului european pe Justiție, Vera Juourova, de la ALDE Party:

Norica Nicolai

Foto: noricanicolai.ro

"La Bucuresti avem intenția de a legifera, nici nu am avut o discutie despre modificarea codurilor penale. Prezumția de nevinovăție, drepturile și libertățile nu sunt chestiunile pe care dumneavoastră le garantați? Ce ați făcut, doamnă comisar, când zeci de oameni au fost arestați în mod abuziv? Ce ați facut cand oamenii au fost interceptati ilegal? Justiția se face cu corectitudine, și numai de astfel de valori nu dați dovada în această dezbatere."

Pentru ca un grup europarlamentar să existe, el trebuie să îndeplinească 2 criterii: să aibă eurodeputați din cel puțin un sfert din statele UE și să aibă cel puțin 25 de membri.

Grupul ALDE are 68 de europarlamentari din majoritatea statelor membre (21 din 28), deci nu depinde existența sa se cei 3 români neapărat. Cu toate astea, este important pentru un grup europrlamentar atât de vechi, cu orientări pro-europene puternice, să aibă membri din cât mai multe țări, dacă nu din toate statele UE. Iar în 2014, după ce Guy Verhovstadt și ALDE Party i-au oferit sprijin în alegerile europene, PNL, condus atunci de Crin Antonescu, a ieșit din această familie politică europeană. PNL a trecut atunci la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică pan-europeană, iar soția lui Antonescu, europarlamenarul Adina Vălean, a obținut o funcție de vicepreședinte al Parlamentului European.

Tăriceanu și ALDE România, desprins din PNL, i-au asigurat lui ALDE Party prezența în România.

În fine, ieri, în urma violențelor jandarmilor din Piața Victoriei de la București, cărora le-au căzut victime și doi jurnaliști austrieci, președinta partidului liberal austriac NEOS, Beate Meinl-Reislinger, a cerut oficial excluderea partidului lui Tăriceanu din familia politică pan-europeană ALDE Party.

Acum, rămâne ca ALDE Party să discute „situația din România” la reuniunea Biroului de partid din 7 septembrie, de la Bruxelles, după cum a precizat, pentru HotNews, șeful biroului de presă al familiei politice europene liberale.

La anul, Tăriceanu urmează să treacă prin două rânduri de alegeri: europarlamentare și prezidențiale, cele din urmă fiind miza carierei sale politice. Așa cum se face de obicei, candidații se bizuie în alegerile din statele lor pe sprijinul liderilor familiilor politice pan-europene din care fac parte.

HotNews.ro i-a întrebat luni atât pe Hans van Baalen, președintele ALDE Party, cât și pe Guy Verhovstadt, liderul Grupului ALDE din Paramentul European, dacă vin la București, la anul, să-l ajute pe Tăriceanu în alegeri.

Nu am primit încă răspuns la această întrebare, adresată pe mail.