Parlamentarii au depus în sesiunea parlamentară trecută sute de propuneri legislative, unele dintre acestea fiind neobișnuite, precum înființarea unei școli pentru parlamentari, pensionarea animalelor care au servit instituțiile publice sau un proiect de lege pentru combaterea antiromânismului, relatează Mediafax.

Parlamentul RomanieiFoto: Agerpres

Deputatul ALDE Alexandru Băișanu a depus la Parlament un proiect de lege prin care solicita înființarea unui Institut de Politici Parlamentare, unde senatorii, deputații, aleșii locali și persoanele care vor să ocupe în viitor o poziție parlamentară ar putea să urmeze cursuri de perfecționare în acest scop.

"Necesitatea unui astfel de institut în subordinea Parlamentului României poate fi demonstrată cu argumente vaste, care pot face şi obiectul unui curs universitar de specialitate, dar cel mai important punct de sprijin este dat chiar de acquis-ul comunitar care ne leagă de instituţiile europene: suntem încă printre ultimele ţări din Uniunea Europeană care nu are o instituţie sau orice alt gen de autoritate cu utilitate publică care să gestioneze politica parlamentară la nivel naţional din perspectivă academică şi ştiinţifică", susţine inițiatorul în expunerea de motive.

Tot deputatul ALDE Alexandru Băișanu a inițiat un proiect de lege pentru înființarea "Societății Naționale Cai de Rasă", propunere care se află în prezent înregistrată la Senat pentru dezbateri.

"Caii noștri de rasă sunt niște tablouri vii și au de fapt o valoare inestimabilă", se arată în expunerea de motive.

Un alt proiect mai neobișnuit a fost depus de mai mulți parlamentari PNL, USR și PMP, printre care fostul președinte al României Traian Băsescu, și se referă la pensionarea animalelor de serviciu scoade din funcțiune din instituții.

"Prezentul proiect legislativ prevede ca animalele de serviciu care au aparținut instituțiilor și structurilor publice din România, animalele care au servit în teatrele de operații, în misiuni ale Armatei, Poliției și altor structuri ale statului român- să aibă dreptul la îngrijire și după scoaterea din funcțiune, din momentul împlinirii vârstei de pensionare sau din momentul retrageroo dom activitate pe caz de boală. Instituțiile și structurile publice, de care au aparținut animalele de serviciu scoase din funcțiune, vor aloca lunar o sumă de bani care să le asigure animalelor tratamentele medicale pe toată durata lor de viață", au susținut inițiatorii în expunerea de motive.

Proiectul de lege privind întreţinerea animalelor de serviciu scoase din funcţiune şi care au aparţinut instituţiilor şi structurilor publice din România se află în prezent la comisiile permanente ale Senatului.

De asemenea, în această sesiune parlamentară a fost depus un proiect pentru combaterea antiromânismului, după ce o propunere referitoare la combaterea antisemitismului a fost adoptată.

Proiectul prevede că persoanele care promovează în spaţiul public antiromânismul riscă închisoare până la 3 ani. Cele care constituie o organizaţie de acest tip, închisoare între 3 şi 10 ani.

"Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiromâneşti constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi", prevede unul dintre articolele iniţiativei legislative depuse pe 28 iunie la Senat, primă cameră sesizată.

La un alt articol din proiect se arată că "distribuirea sau punerea la dispoziţie publicului de materiale antiromâneşti se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani".

De asemenea, este interzisă comercializarea sau "răspândirea simbolurilor antiromâneşti şi untilizarea acestora în spaţiul public", încălcarea acestei prevederi fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, dar şi interzicerea unor drepturi, potrivit articolului 5 din proiectul legislativ. Nu se consideră infracţiune dacă fapta este săvârşită în interesul artei, ştiinţei, cercetării sau educaţiei, sau în scopul dezbaterilor unor aspecte de interes public.

Iniţiativa este semnată de 33 de parlamentari PSD, PNL, PMP şi USR, printre care şi preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac.

Parlamentarii au depus sesiunea parlamentară trecută și propuneri pentru instituirea unor zile de sărbătoare în România.

Mia mulți social democrați, printre care și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativă pentru dedicarea zilei de 15 septembrie drept "Ziua gastronomiei și a vinului românesc". Autoritățile centrale și locale vor putea organiza astfel evenimente specifice pentru sărbătorirea acestei zile, finanțate din bugetul de stat.

"Art. 2 (1) Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc poate fi organizată de către autorităţile publice centrale, locale şi de către celelalte instituţii ale statului, de către persoane fizice sau juridice prin organizarea şi participarea la programe şi manifestări cu caracter social sau ştiinţific, în scopul de a aprecia şi promova obiceiurile şi produsele culinare tradiţionale. (2) Autorităţile publice centrale şi locale pot contribui la organizarea acţiunilor precizate prin acordarea de sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocaţiilor bugetare aprobate", se arată în proiectul de lege.

"Bucătăria tradițională românească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și a obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Stabilirea unei zile care să celebreze această bogăție de gusturi și tradiții românești este necesară pentru a scoate în evidență calitățile bucătăriei și vinului românesc și a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei și a vinului românesc", susțin inițiatorii în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, astfel că acum se află la Camera Deputaților pentru dezbateri.

Senatorul PSD Nicolae Bădălău a depus în Parlament o propunere legislativă pentru instituirea "Zilei Dăruirii" pe 25 septembrie. Parlamentarul a adus ca argument principal pentru instituirea acestei zile un citat din Blaise Pascal: "Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiţi".

"Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi mai bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva, poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă. Această nevoie este înrădăcinată în fiecare dintre noi", se arată în expunerea de mortive.

Tot social democrații vor și sărbătorirea constructorilor. Aceștia au depus un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 14 septembrie ca "Ziua Națională a Constructorului".

"Rezultatul muncii constructorilor este într-o continuă interacţiune cu fiecare cetăţean, fie că este vorba despre domeniul public, fie despre cel privat. Breasla Constructorilor a reuşit să se impună în economia românească reprezentând deseori , chiar dacă în această perioadă acest sector nu este reprezentat la adevărata sa valoare în PIB-ul românesc", se arată în expunerea de motice a propunerii legislative.

Iniţiatorii susțin că la 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa continentală: podul Feteşti - Cernavodă, cunoscut sub numele de "Podul Anghel Saligny" sau "Podul Carol I".