Mai mulţi parlamentari au depus un proiect de lege prin care valabilitatea cărţilor de identitate provizorii se va extinde de la unul la doi ani, iar actele de identitate a persoanelor fără adăpost se vor putea elibera şi la cererea serviciilor publice de asistenţă socială, scrie Mediafax.
Inițiativa legislativă modifică ordonanța de urgență 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată.
"Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorie este de doi ani", se arată în articolul 20 al proiectului de lege.
În legea în vigoare, articolul 20 prevede: "Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileşte de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor şi nu poate fi mai mic de 30 de zile sau mai mare de un an".
Proiectul stipulează şi că actele de identitate ale persoanelor care nu sunt încă înregistrate la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D) pot fi eliberate, de asemenea, la solicitarea serviciilor publice de asistenţă socială. În prezent, eliberarea documentelor se poate face la solicitarea persoanei fizice sau, în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie, cererea se face prin reprezentantul său legal.
"Actul de identitate se poate elibera şi la solicitarea serviciilor publice de asistenţă socială pentru persoanele care se află în cel puţin una din situaţiile menţionate la articolul 34 din prezenta lege", se arată la articolul 14 al iniţiativei.
În forma în vigoare, articolul 14 arată astfel: "Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau resedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau, în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie, a reprezentantului său legal".
De asemenea, proiectul mai prevede că generarea de CNP-uri suplimentare să se poată realiza şi la solicitarea serviciilor publice de asistenţă socială. În cartea de identitate, potrivit actului normativ, va apărea domiciului sau reşedinţa instituţiei ori a centrului sau a ariei instituţiilor unde a fost localizată persoana respectivă.
"Pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate şi sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţii de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative sau sunt localizate în aria instituţiilor sau a centrelor menţionate anterior, se eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciului sau reşedinţa la adresa instituţiei ori centrului respectiv", potrivit sursei citate.
Conform proiectului de lege, persoanele fizice pentru care se pot elibera acte de identitate de către serviciile de asistenţă socială sunt cele care "nu posedă act de identitate şi sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în unităţi de ocrotire şi de protecţie socială, în şcoli de reeducare sau în alte instituţii li se pot elibera acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reşedinta la adresa instituţiei respective", arată articolul 34 din legea în vigoare.
Inițiativa vine în sprijinul persoanelor care nu au un adăpost stabil, care nu posedă un act de identitate, şi care, astfel nu poate beneficia de toate drepturile de asistenţă socială sau medicală şi nu se poate angaja.
"Acești oameni au nevoie de sprijin și de un timp rezonabil la dispoziție pentru a-și rezolva problemele locative, pentru că altfel riscă să își piardă pe termen lung posibilitatea de a avea o carte de identitate. Iar în lipsa unui buletin, știm foarte bine că nu se pot angaja, nu pot beneficia de asistență socială sau medicală. Sunt lucruri minime de care persoanele vulnerabile au atâta nevoie în lupta lor pentru a duce o viață normală" a afirmat deputatul independent, Gabriela Podașcă, unul dintre iniţiatorii.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată a fost iniţiată de nouă parlamentari, printre care şi fostul premier Victor Ponta. Iniţiativa este înregistrată la Senat, primă cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaților.
