România a primit mai multe fonduri de la Uniunea Europeană pentru bugetul 2021-2027 în urma schimbării metodologiei de alocare, care ia acum în calcul nu doar Produsul Intern Brut, ci și alte criterii precum șomajul unei regiuni, sisteme mai puțin performante de educație sau integrarea migranților. „De aici începe rolul Guvernului României, care va trebui să apere aceste creșteri de alocări pentru țara noastră în negocierile cu celelalte state membre din Consiliul UE”, arată europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Propunerea Comisiei Europene prezentată marți pentru Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene prevede o creștere cu 8% a fondurilor europene structurale și de coeziune pentru România, față de cadrul financiar actual. „Vorbim de o creștere de la 25,2 miliarde de euro la 27,2 miliarde de euro. Acest lucru se întâmplă deoarece Comisia Europeană a schimbat metodologia în baza căreia sunt alocate fondurile structurale și de coeziune către statele membre. Până acum, produsul intern brut (PIB) era singurul criteriu de luat în considerare pentru a calcula aceste alocări. Acum, PIB-ul reprezintă doar unul dintre criterii pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul Social European; doar în cazul Fondului de Coeziune PIB-ul a rămas singurul criteriu pentru stabilirea alocărilor naționale”, explică acesta.
Ce noi criterii sunt luate acum în calcul de Comisia Europeană în alocarea fondurilor europene structurale și de coeziune și de ce primește România bani în plus, potrivit explicațiilor lui Siegfried Mureșan
Șomajul general al unei regiuni și mai ales șomajul în rândul tinerilor, unde, la ultimul indicator, România are o rată a șomajului de 20%. Comisia Europeană crește alocările de fonduri europene tocmai pentru a compensa faptul că Guvernul României nu a reușit să asigure cadrul necesar integrării tinerilor pe piața forței de muncă.
- nivelul educației: Statele cu sisteme de educație mai puțin performante și cu un nivel de educație mai scăzut al cetățenilor sunt sprijinite cu fonduri europene suplimentare pentru a reduce acest decalaj față de țările cu sisteme educaționale mai puternice;
- schimbările climatice: Regiunile ineficiente din punct de vedere energetic vor primi un sprijin mai ridicat pentru atingerea țintelor de reducere a emisiilor de CO2. Introducerea acestui criteriu poate fi un indiciu cu privire la creșterea alocărilor pentru România, astfel încât țara noastră să investească mai mult pentru creșterea eficienței energetice și reducerea poluării'
- primirea și integrarea migranților: În baza acestui criteriu se acordă fonduri suplimentare statelor în care a existat o migrație mai ridicată din afara Uniunii Europene după 1 ianuarie 2013. Astfel, s-ar putea explica alocările mai ridicate pentru Italia, Spania sau Grecia.
"Pe scurt, această creștere a fondurilor pentru România este o confirmare din partea Comisiei Europene că țara noastră este, în continuare, în urma statelor membre mai vechi în ceea ce privește nivelul de trai și dezvoltarea economică. Se compensează, așadar, lipsa de performanță a Guvernului în domeniile menționate mai sus prin alocări suplimentare de fonduri europene", arată europarlamentarul PNL.
Siegfried Mureșan avertizează însă că e vorba doar de propunere a Comisiei Europene și "va urma o negociere foarte dură pentru că sunt multe state care vor o tăiere a fondurilor europene și sunt, de asemenea, multe state cărora li s-au tăiat fondurile europene - vezi Polonia - și care nu vor fi de acord cu această propunere".
"De aici începe rolul Guvernului României, care va trebui să apere aceste creșteri de alocări pentru țara noastră în negocierile cu celelalte state membre din Consiliul UE. Depinde de capacitatea de negociere a Guvernului dacă suma finală pe care o va primi România va fi mai mică, egală sau mai mare decât propunerea de ieri a Comisiei Europene", arată acesta.
1
1
