Comisia parlamentară specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache începe marți să dezbată punctual modificările propuse de PSD la Codul penal. Înalta Curte de Casație și Justiție și Asociația Magistraților au transmis observații pe marginea acestor modificări, ambele instituții criticând o serie de propuneri, între care și definiția propusă de cei de la PSD pentru grupul infracțional organizat.
Amintim că cei de la PSD au depus luna trecută un proiect nou de modificare a Codului Penal, cu intenția declarată de a pune în acord articolele declarate neconstituționale cu deciziile CCR și de a transpune două directive europene - pentru prezumția de nevinovăție și confiscarea extinsă.
Înainte de ședinta de marți, Înalta Curte de Casație și Justiție și Asociația Magistraților din România au transmis, fiecare, observațiile lor la aceste propuneri, declarandu-se împotriva mai multor prevederi.
"Proiectul cuprinde o serie de modificări şi completări ale Codului penal care nu prezintă nicio legătură cu deciziile Curţii Constituţionale şi directivele menţionate în titlu (de exemplu, modificările în materia prescripţiei răspunderii penale, modificarea şi completarea dispoziţiilor art. 269 C. pen. referitoare la favorizarea făptuitorului, modificarea dispoziţiilor art. 291 alin. 1 C. pen. referitoare la traficul de influenţă sau modificarea dispoziţiilor art. 309 C. pen.). Cu privire la Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, deşi din titlu rezultă că proiectul are ca scop punerea în acord a dispoziţiilor Codului penal cu directiva menţionată, modificările cuprinse în proiect prevăd soluţii care contravin prevederilor directivei," susține ICCJ în punctul de vedere transmis comisiei parlamentare.
Cum propune PSD să modifice art. 367 - Grup infracțional organizat:
6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupuplui. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
Ce spune ICCJ:
"Prin modificarea dispoziţiilor art. 367 alin. (6) C. pen., în sensul revenirii, în esenţă, la definiţia grupului infracţional organizat prevăzută în vechile dispoziţii ale Legii nr. 39/2003, se dezincriminează faptele prevăzute în vechile dispoziţii ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi în dispoziţiile art. 323 C. pen. anterior (asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni).
Modificarea art. 367 alin. (6) C. pen., în sensul propus, nu ţine seama de faptul că legiuitorul noului Cod penal a unificat reglementarea pluralităţii constituite de infractori în dispoziţiile art. 367 C. pen. şi a adoptat o unică normă de incriminare, care a înlocuit atât vechile dispoziţii ale art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât şi vechile dispoziţii ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi ale art. 323 C. pen. anterior. Revenirea la definiţia grupului infracţional organizat prevăzută în vechile dispoziţii ale Legii nr. 39/2003 are ca efect direct dezincriminarea pluralităţii constituite de infractori în formele prevăzute în vechile dispoziţii ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi în art. 323 C. pen. anterior."
Ce spune AMR:
"Nu suntem de acord cu propunerea formulată, care nu se justifică. Actuala reglementare este clară şi predictibilă. Modificarea ar duce la interpretări diferite în practică."
O altă propunere cu care magistrații nu sunt de acord este propunerea potrivit căreia "Se asimilează legii penale de dezincriminare și deciziile Curții Constituționale prin care se stabilește neconstituționalitatea unor dispoziții din legile penale, prin care se consideră constituționale numai anumite variante de încriminare sau prin care se dezincriminează total sau parțial, ca fiind contrare Constituției, fapte penale precum și deciziile care se referă la alt tip de norme penale decât cele de incriminare."
"Arătăm că nu pot să fie asimilate legii penale de dezicriminare deciziile interpretative date de Curtea Constituțională întrucât, pentru aplicarea acestora, este necesară o evaluare în fond a infracțiunii, care nu mai poate avea loc nici pe calea revizuirii - decât în cauzele în care excepția de neconstituiționalitate a fost invocată anterior pronunțării hotărârii Curții Constituționale -, nici în procedurile incidente la executare (art. 585 Cod proc. pen. sau art. 598 Cod proc. pen.). O asemenea reglementare vine în contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. 2 și art. 147 din Constituție," se arată în punctul de vedere al AMR.
AMR se declară și împotriva modificării termenelor de prescripție și nici cu reducerea fracției din pedeapsă pentru liberarea condiționată.
Citește aici tabelul de lucru cu modificările propuse și amendamentele depuse
