Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat marţi, referitor la faptul că în 2005, când s-au încheiat unele dintre protocoalele instituţiilor cu SRI, el era premier și membru al Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că documentele nu a fost discutate în CSAT, scrie News.ro. El spune că, după 13 ani, nu îşi mai aduce aminte detalii, dar este necesar ca toate protocoalele să fie "scoase la lumină".
"Poziţia mea este una extrem de clară. Doresc desecretizarea oricăror documente care vizează o colaborare între aceste instituţii. Aşa cum am văzut din protocolul desecretizat săptămâna trecută, apar o serie de lucruri foarte clare şi foarte grave, care demonstrează că principiile separaţiei puterilor în stat, principiul funcţionării independente a justiţiei a fost încălcat - sunt elemente care depăşesc cadrul legale, care ar trebui să asigure funcţionarea justiţiei justiţiei în orice stat de drept, aşa încât mă declar absolut de acord ca orice protocol de acest gen să fie desecretizat, mai ales că în spaţiul public au apărut informaţii numeroase că sunt multe protocoale, dintre care numai unul singur a apărut la lumina zilei şi cred că este util pentru a afla adevărul să scoatem la lumină toate aceste protocoale", a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat dacă în 2005, când el era premier şi membru CSAT, s-a discutat despre aceste protocoale, liderul ALDE a spus că nu, deoarece protocoalele erau încheiate între instituţii, fără a fi aprobate în mod expres de CSAT.
"Protocoalele nu au fost discutate în CSAT. După cum vedeţi nici acest protocol (dintre SRI şi Parchetul General - n.r.) nu pare să fie discutat şi aprobat în mod expres în CSAT. Ele sunt făcute între instituţii, deci noi nu am avut cunoştinţe despre conţinutul, sau cel puţin eu nu îmi aduc aminte să fi avut de conţinutul acestor protocoale", a explicat el.
De asemenea, în legătură cu faptul că CSAT ar fi avizat în 2005 încheierea unor astfel de protocoale, Tăriceanu a spus că au trecut 13 ani de atunci şi nu îşi mai aduce aminte.
"Cred că puteţi să înţelegeţi lesne că a trecut ceva vreme, sunt 13 ani din 2005. Nu-mi aduc aminte detaliile, dar, aşa cum vă spun, nu am absolut niciun fel de rezervă, cred că este necesar ca aceste protocoale să fie scoase la lumină", a mai spus acesta.
Întrebat dacă Parlamentul sau Curtea Constituţională poate face ceva în privinţa acestor protocoale, şeful Senatului a spus: "CCR poate să facă ceva numai în cazul în care este sesizată. Cred că, în primul rând, ar trebui să se autosesizeze CSM, care are această misiune constituţională de a asigura independenţa justiţiei, şi nu numai atât. Cred că prin aceste protocoale, care, după părerea mea, încalcă drepturile fundamentale şi libertăţile cetăţenilor, cu atât mai gravă este situaţia, cu atât mai mult CSM ar trebui să-şi arunce o privire atentă şi să tranşeze într-un fel această chestiune. Sigur că şi prin legislaţia pe care o modificăm în aceste momente, putem să venim cu elemente să împiedice pentru viitor asemenea colaborări neconstituţionale".
G4Media.ro a relatat ca Tăriceanu a girat în 2005, ca premier şi vicepreşedinte al CSAT, un protocol semnat între Parchetul General şi SRI.
Astfel, arată sursa citată, raportul Consiliului Suprem de Apărarea a Țării (CSAT) privind activitatea desfășurată în anul 2005, consiliu al cărui vicepreședinte era atunci Călin Popescu Tăriceanu, în calitate de premier, menţionează clar încheierea unor Protocoale de către Parchetul General și DNA cu serviciile secrete, dar și cu multe alte instituții.
"Ministerul Public şi Departamentul Naţional Anticorupţie au încheiat protocoale de cooperare cu toate structurile care au atribuţii informative în vederea gestionării şi valorificării eficiente a informaţiilor privind faptele de corupţie (Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Direcţia Generală de Informaţii a Apărării, Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul General al Poliţiei Române), precum şi cu alte instituţii care au atribuţii în acest domeniu (Banca Naţională a României, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Autoritatea Naţională de Control, Garda Financiară, Comisia Naţională de Valori Mobiliare)", se arată în raportul CSAT pe 2005 publicat pe site-ul Președinției. Citeste mai multe detalii pe G4Media.ro
0
4
