Dragoș Pîslaru, fostul ministru al Muncii în guvernul Dacian Cioloș, a vorbit într-un interviu pentru HotNews.ro despre noul partid "Mișcarea România Împreună", înregistrat vineri la tribunal, despre care spune că își propune să nu fie un partid "de nișă", care să facă "joc de glezne în opoziție", ci unul relevant, robust. Partidul condus de fostul premier Dacian Cioloș își propune să mobilizeze mare parte din zona de 60% a electoratului care nu a ieșit la vot în 2016, a precizat Pîslaru, iar în ceea ce privește divizarea electoratului pe zona de "dreapta", în special electoratul "Uniunii Salvați România", fostul ministru afirmă că nu se plasează în competiție cu USR, ci în "complementaritate". În plus, acesta susține că alegerile vor fi abordate "pragmatic" și vor fi făcute alianțe, cel putin în cazul alegerilor locale, desfășurate între-un singur tur de scrutin.

Dragos Pîslaru, interviu la HotNews.roFoto: Hotnews

Află din interviul cu Dragoș Pâslaru, membru fondator 'Mișcarea România Împreună':

  • Ce ideologie își asumă noul partid
  • Cum se raportează la USR și PNL și cum vor fi abordate alegerile care urmează
  • Ce spune fostul ministru despre poziționarea la Referendumul pentru familie
  • Cum explică acesta numele și logo-ul partidului, comentate intens în spațiul public
  • Ce scenariu posibil există pentru candidatura lui Dacian Cioloș la europarlamentare

Urmărește aici interviul:

Iulia Roșca: Discutăm despre noul partid, Mișcare România Împreună. Încă nu este partid, ați anunțat deocamdată depunerea actelor. Când vă așteptați să fie gata, când ați putea face lansarea?

Dragoș Pîslaru: Procesul acesta este mai lung sau mai scurt în funcție de numărul de contestații depuse sau alte observații. Noi credem că ne-am făcut treaba destul de judicios, pregătim de ceva vreme acest pas administrativ. Estimăm că durează între trei și șase luni, evident că vacanța judecătorească va influența oarecum termenul, dar avem ca dată preliminară undeva în septembrie pentru a lansa partidul cu acte în regulă.

I.R.: Ați spus că ați pregătit de ceva vreme acest partid. De ce abia acum? Nu credeți că s-a ratat 2017, un an în care se putea puncta pe zona de opoziție?

D.P.: Aici lucrurile sunt destul de clare. Toată lumea care își dorea să existe o astfel de alternativă pusă pe masă mai devreme pleca de la ideea poate că un număr de oameni competenți, profesioniști, care fuseseră antrenați în Guvernul Cioloș trebuie să se mobilizeze pentru a veni cu niște alternative. Pe de altă parte, trebuie să vă puneți și în rolul nostru. Crearea unui partid politic într-o perioadă în care nu ai teste electorale și într-o perioadă în care exista pericolul de uzură pur și simplu pentru că nu ai o tribună unde să te adresezi, noi fiind un partid fără prezență în parlament, nu poate să fie justificată decât dacă ai ceva imediat bine pus la punct pe care să il pui pe masă. Ei bine, în această perioadă noi exact la asta am lucrat.

Noi, înainte de a veni ca echipă cu această propunere de nou partid a trebuit să ne răspundem la niște întrebări. Prima este 'de ce facem acest partid'. Care sunt elementele care îl disting de celelalte partide de pe scena politică. Apoi, ce vrem să facem cu acest partid. Care este scopul de transformare a societății românești pe care ni-l propunem. Și evident se pune întrebarea cine - care este masa critică pe care vrem să o mobilizăm în acest demers.

I.R.: Cum v-ati defini partidul? Doctrinar, în mare, unde s-ar situa partidul?

D.P.: Această dezbatere cu privire la ideologie a fost întoarsă pe toate părțile atât de profesori universitari, analiști politici, cât și de oricine care între două beri a vrut să comenteze. Este însă foarte important de a explica faptul că nu este un partid care nu are o ideologie. Dezbaterea suscitată a fost cauzată de evitarea ca de la acest moment administrativ de depunere a documentelor să precizăm o doctrină care să ne reprezinte. Diferența între ideologie și doctrină este fundamentală. Doctrina înseamnă un ansamblu de idei și principii care poziționează într-un spectru politic stânga - dreapta o anumită ideologie, ideologia pe care noi o punem pe masă este una pragmatică, care ține cont de un context real, imediat pe care România îl are.

Ca să fiu și mai clar - noi avem și în manifest enunțate două valori fundamentale: libertate pe de o parte, dreptate pe de cealaltă parte, și prin dreptate înțelegem inclusiv dreptate socială, justiție socială. Ce înseamnă asta? Că punem accent pe libertatea individuală, pe libera inițiativă, pe asumarea răspunderii, pe implicare la nivel individual în mersul comunității - aceste lucruri sunt principii clare de liberalism; pe de altă parte, având în vedere cum arată societatea românească astăzi, cu o polarizare fără precedent după 1989, cu unul din patru copii care nu reușesc să termine școala, cu cea mai mare rată de îmbolnăviri cardiovasculare la nivel european, cu o treime din populație care trăiește în pragul sărăciei, este foarte important ca lumea, ca toate grupurile defavorizate să aibă acces de a își transforma pe cont propriu sau în cadrul comunităților viața având acces la servicii publice care îi susțin. Ce v-am definit acuma este zona de liberalism și o componentă de justiție socială. Aceste două componente puse la un loc de fapt ne dau punctul central al ideologiei care, dacă ar fi să o plasăm într-un spectru clasic, ar fi în zona de centru. Noi nu trebuie neapărat să plecăm de la ideea că odată ce ne plasăm actiunile trebuie să se intâmple conform acelei plasări ideologice, noi mergem pe ideea că vom oferi un portofoliu de soluții care vor arăta mai degrabă făcând ce gândim și nu invers.

I.R.: USR a fost criticat că nu și-a asumat o doctrină șă mă gândeam dacă nu vreți să evitați aceeași problemă și ați menționat manifestul și mie mi s-a părut puțin mai concentrat pe zona socială, de stânga.

D.P.: În cazul nostru, noi nu avem un risc de fratricid sau de dezbateri interne atât de dure încât să ajungem la o problemă de consens. Am stabilit de la început un anumit pragmatism în privința modului în care ne lucrăm politicile, avem o ierarhie non-formală deci nu este vorba că e unul mai șef ca altul, ne-am cunoscut unii pe alții în timpul guvernării.

Noi nu ne ferim de o asumare ideologică, considerăm că nu este neapărat oportun ca tot ce facem noi să fie definit de o doctrină. Al doilea lucru care cred că ne dă forța este legat de faptul că în perioada dintre momentul acesta al depunerii actelor și momentul lansării partidului și programului politic avem în vedere un demers fără precedent și anume a ne consulta pur și simplu cu lumea, a lucra împreună la acest program politic. Și va fi o campanie masivă ușă în ușă în care vom discuta cu oamenii ce își doresc, ce așteptări au, cum reacționează la anumite soluții, pe înțelesul lor, așa încât să înțeleagă și cei din mediul rural din agricultură, și cei din servicii, și cei din antreprenoriat.

În timpul anului 2016 am avut drept fanion proiectul anti-sărăcie. În același an am avut programul de reducere a TVA-ului la agricultori. În partea cealaltă, o măsură importantă a fost debirocratizarea, de simplificare a aparatului administrativ. Dacă punem imaginea asta, ce avem - o măsură care ar putea fi catalogată de stânga cu măsuri de fiscalitate care ar putea fi asimilate de dreapta. Există vreo problemă de disonanță ideologică că am pus pe masă și măsuri care sunt menite să coaguleze cumva România ca societate uitându-ne cu un ochi și la cei care nu au oportunități, în paralel cu a susține antreprenoriatul? Este vorba de o abordare concentrată pe problemele oamenilor și nu neapărat care sa vina din filozofii politice.

I.R.: Ceea ce îmi spuneți mă duce automat cu gândul la USR - nu credeți că veți rupe din electoratul USR având în vedere că valorile sunt similare?

D.P.: Răspunsul este foarte clar - ADN-ul USR-ului este poate cel mai apropiat de ADN-ul nostru, cred că avem foarte multe lucruri în comun. Numai că noi nu vedem o competiție, noi vedem o complementaritate. Hai să ne gândim câtă lume a ieșit la vot la alegerile din 2016. Dacă noi ne gândim la cei 40% care au ieșit la vot și ne uităm că scorul pe care îl are partidul care guvernează este de 18% din totalitatea electoratului avem doua opțiuni: să ne batem pe cei 40% care au fost la vot pentru un procent, două în plus sau în minus, privim la un joc cu sumă nulă. Dacă noi luăm 3% USR-ul are trei procente mai puțin, sau PNL-ul. Noi nu asta propunem. Noi considerăm că cei 60% dintre oamenii care stau acasă , bun, nu vor veni toți la vot, dar dacă ne uităm câți oameni ies totuși la vot de exemplu în turul doi la prezidențiale se ajunge la 70-75%, pentru că oamenii se mobilizează.

Acuma, între 40% și 70% este un spectru enorm de electorat care așteaptă să vadă un nou proiect. Nu e vorba că așteaptă să vadă un nou partid, sau ce face Cioloș, este vorba de faptul că așteptările lor, speranța lor este că în acest moment clasa politică are nevoie să fie reformată și atunci obiectivul acesta de asanare a clasei politice ar putea să suscite interesul unei părți considerabile a electoratului care nu a votat PNL sau USR în 2016. Prin urmare aici e jocul cu sumă pozitivă. Noi credem că marea majoritate din voturile pe care mizăm în 2020 vor fi mai degrabă nu din zona USR ci mai degrabă din zona celor care nu votează.

I.R.: Deci electoratul pe care îl vizați sunt nehotărâții din 2016.

D.P.: Absolut. Dacă vă uitați la nehotărâți pe segmente de vârstă este foarte interesant. Tinerii nu au venit la vot decât într-un procent extrem de mic. Avem de atras înspre zona de a își exprima votul un segment de populație pe care îl vedem disipându-se pentru că exact același segment de populație este cel care este atras de a pleca din țară. Pe termen mediu și lung, lucrurile astea sunt dezastruoase. Deci dacă noi nu reușim să mobilizăm acest electorat tânăr, de sub 35 de ani, și ma refer aici și la cei care au acum 15-18 ani și vor vota prima oară sunt un segment extrem de important. Oamenii aceștia, dacă nu vor avea o alternativă care să îi reprezinte, să îi asculte, vor pleca în continuare. Și vom avea această degradare a societății românești.

I.R. Totuși, masa de oameni care merge la vot și a votat in 2016 cu USR, poate și cu PNL, va fi pusă în situația de a avea încă un partid cu care rezonează așa cum a rezonat și cu USR. La acel electorat mă refer dacă nu va fi divizat, riscând să nu intre în parlament unul dintre ele.

D.P.: Pentru această poziționare va conta tipul de abordare pe care îl vom avea pragmatic în funcție de alegeri. Este pentru toată lumea foarte clar că o canibalizare a zonei de opoziție, de centru-dreapta, ar fi nefastă în condițiile în care unele alegeri, alegerile locale, sunt într-un singur tur. Acolo, zona de pragmatism impune două lucruri: pe de o parte o campanie la care noi ținem foarte mult și anume trecerea la alegerile în două tururi dacă este posibil să obținem o majoritate deși șansele sunt destul de mici așa cum arată acum configurația politică, și al doilea lucru implică faptul că din capul locului - aici e foarte important de menționat: noi nu am făcut partidul pentru a face opoziție. Am făcut partidul pentru ca în 2020 să câștigăm alegerile și să avem o majoritate confortabilă împreună cu alte forțe politice pentru a putea schimba legi organice cruciale pentru dezvoltarea României. Intenția este…

I.R.: Dar până atunci vă veți plasa în opoziție.

D.P.: Absolut, dar voiam doar să spun că dacă lumea se gândește că a mai apărut un partid care să facă joc de glezne în opoziție nu acesta este scopul final. Scopul final este de a crea o alternativă, de a o explica foarte bine, de a o avea pregătită astfel încât lumea să se poate implica, să poată să creeze această încredere colectivă. Este clar deci că cel puțin la alegerile locale ai nevoie de o coagulare, de o alianță. Acest lucru îl vom dezbate cu toate forțele politice - USR, sperăm ca și PNL să fie conștient de importanța conlucrării și nu avem în acest moment vreo suspiciune că nu ar exista si aceasta componenta de pragmatism.

Acum, concret în ceea ce privește competiția politică. Noi credem că mai ales pentru partide care sunt de dreapta a avea competiție politică este foarte benefic. Noi chiar credem cu tărie că a avea de unde alege între mai multi oameni competenți, profesioniști, care pun pe masă proiecte viabile, este un lucru benefic pentru societate, pentru alegători. Exact acest tip de competiție îi va putea ridica mulți dintre acei alegători nehotărâți pentru că vor avea mai multe opțiuni și vom crea presiune pentru profesionalizarea mediului politic. Dar așa cum spuneam, intenția noastră este mai degrabă de complementaritate, de a adăuga ceva, de asta se și numește RO+.

I.R.:La alegerile locale este foarte posibil să aveți un candidat comun? Mă refer mai ales la Primăria Capitalei.

D.P.: Ceea ce vă pot confirma este că suntem gata să luăm exact acele măsuri care sunt necesare pentru a nu dezamăgi lumea în bătălii care țin egouri sau de incapacitatea de comunicare, de a produce încredere între noi și în electorat. Evident că le puteți duce într-o zonă mai directă… există și alte alegeri la care va trebui să colaborăm. Discutăm de europarlamentare, prezidențiale și evident parlamentare. Spectrul politic se configurează cu această perspectivă pe care o avem, vom începe și vom încerca să avem clădite poduri, între oricare dinte aceste forțe politice care își doresc o transformare.

I.R.: Ca să continui pe această linie - o eventuală fuziune excludeți sau este posibilă?

D.P.: Este prematur să discutăm acum, abia ce v-am spus că abordarea noastră în ceea ce privește alianțele este una care va avea o doză de pragmatism legată de obiectivele comune.

I.R.: Primele alegeri vor fi europarlamentarele, nu mai este mult până atunci. Acolo veți candida singuri sau în alianță?

D.P.: Răspunsurile sunt date și de modul în care opinia publică se manifestă în apropierea alegerilor, cu alte cuvinte noi acum dacă ar fi să stabilim o strategie pentru europarlamentare ar fi prematur. Noi nu avem încă partidul înființat legal, în sondajele de opinie dacă întrebi pe cineva despre intențiile de vot întrebi despre partidul x sau y. În momentul în care nu ai un partid care să existe evident că este dificil să îți manifești o intenție de vot. Pentru noi următoarele 6 luni sunt critice pentru a explica proiectul pe care îl avem cât mai multor persoane din România și diaspora și în același timp să coagulăm acel program politic de detaliu care va fi pus pe masa odată cu lansarea efectivă a partidului si este firesc ca în paralel cu organizarea internă a partidului în teritoriu să apară necesitatea unor sondaje de opinie care să ne arate cum ne plasăm în preferințele electoratului și care vor determina și o bună parte din răspunsurile la întrebările dacă mergem cu cineva, pe liste comune sau separat la europarlamentare. Ce vă pot spune sigur este că nu excludem niciuna dintre variante pentru europarlamentare, numai că mai este nevoie de puțin timp pentru a vedea care este cea mai inteligentă metodă de a participa la alegeri.

I.R.: Un target de număr de mandate v-ați setat?

D.P.: Noi suntem mai puțin setați pe zona aceasta de funcții, câte funcții, cine, ce obține, deci mai puțin tranzacționali decât ne-am obișnuit de la politica clasică. Asta nu înseamnă că nu ne dorim să avem un rol important și să fim mai degrabă un partid mare decât un partid mic. Pentru o schimbare societală est firesc să îți dorești să ai o masă critică de susținători. Deci noi nu vrem să fim un partid de 10%, ca să fie foarte clar. Acum, cât de mult putem trece de acest prag de 10% și până la ce procent ne putem duce este un lucru la care m-aș apuca să speculez. Dar ne așteptăm la un rezultat robust la europarlamentare din două perspective. Prima este cea legată de profesionalismul celor pe care îi avem potențiali de pus pe listă - sunt o mulțime de oameni super faini și bine pregătiți pe politici europene la noi în partid. Trebuie să ma credeți pe cuvânt că având acea bază de specialiști în guvernul Cioloș și având una dintre liniile clare de acțiune politică racordarea la nucleul european evident căa vem aici o mare calitate umană. Și al doilea argument, noi credem că odată cu acești primi pași vom avea un val de emoție și de energie pe care îl va resimți întreaga societate.

I.R.: Ar putea Dacian Cioloș să candideze la europarlamentare?

D.P.: Acestă întrebare cred că trebuie să i-o puneți și lui Dacian, dar deja a anunțat public că este dispus să candideze oriunde este nevoie, la absolut toate alegerile.

I.R.: Nu poate să candideze la toate, dacă este ales la una…

D.P.: Nu este chiar așa, aici îmi pare bine să vă pot preciza. La europarlamentare există o practică destul de cunoscută și în alte țări în care dacă în urma alegerilor europarlamentare există evenimente naționale care necesită o candidatură a unui europarlamentare ales, având în vedere că este totuși vot pe listă ce se întâmplă este că poate persoana să se întoarcă în politica internă și următoarea persoană de pe listă preia mandatul. Nu trebuie să ne gândim că cineva care participă la alegerile europarlamentare automat va fi exclus sau va fi o alegere de a nu se implica ulterior în politica internă.

I.R: Pare un scenariu pe care l-ați discutat deja în partid, ca Dacian Cioloș să deschidă lista...

D.P.: Să spunem că măcar înțelegerea implicațiilor și a verifica dacă acest tip de lucru este o practică comună sau nu, acest lucru am discutat bineînțeles. Decizia de a îl avea pe Dacian Cioloș pe listă la europarlamentare este prematur să o stabilim de pe acum, mai ales că ne dorim transparență și nu vrem ca listele să nu fie făcute în mod tradițional de sus în jos ci prin participarea cât mai multor oameni și pe bază de meritocrație.

I.R.: În cazul acesta, în ceea ce privește prezidentialele, este mai degrabă Dacian Cioloș o opțiune sau susținerea președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat?

D.P.: Nu este neapărat cu "sau". Noi susținem în acest moment președintele României, pe Klaus Iohannis. Dacă va fi însă nevoie de o candidatură din partea cuiva din partid pentru a putea ajuta în acest demers de a veni cu o schimbare în România, atunci acest lucru se va întâmpla. Pare puțin criptic, dar nu e deloc criptic, ține de mai multe scenarii ce se pot întâmpla, ceea ce este important este că în funcție de aceste scenarii ne vom orienta la momentul potrivit. Dar mesajele sunt clare - îl susținem pe Klaus Iohannis și în același timp suntem gata să venim cu candidatura sau candidaturile necesare pentru a putea un rezultat pozitiv inclusiv la prezidențiale.

I.R.: Aveți o cale de comunicare cu președintele? Știe de partid, mai mult decât din presă?

D.P.: Vă puteți imagina că nu este vorba că citește știe din presă, dar relația este strict una de informare, din când în când atunci când există oportunități mai ales între dl Cioloș și dl Iohannis să se întâlnească, dar nu există o chestiune de tip…să ne consultăm îndeaproape sau că este o inițiativă care izvorăște cumva dinspre Cotroceni, nu are nicio legătură cu ce se întâmplă. Noi avem anunțată această intenție încă de ceva vreme, deci nu ar trebui să fie o surpriză că am făcut partidul.

I.R.: S-a discutat destul de mult despre candidatura lui Vlad Voiculescu, dar a rămas cumva în ceață. Își va asuma o candidatură la Primăria Capitalei sau este vorba de o asumare generală?

D.P.: Bineînțeles că sunt convins că îl veți invita pe Vlad Voiculescu și veți discuta cu el lucrurile astea, pentru că sunt declarații pe care el le-a făcut. Ce vă pot spune este că, având în vedere că partidul nu a ieșit legal, să discutăm despre o candidatură a unuia dintre membrii fondatori la ceva este prematur. Ce concluzii putem trage din declarațiile care s-au făcut este că Vlad este hotărât și enervat să participe și să fie în prim-planul politicii românești, ne bucurăm, echipa noastră este de altfel una care are multe alte persoane extrem de competente. Dar a spune în acest moment ce candidatură își va asuma, cu cine va lupta, este prea devreme.

I.R.: Dvs veți candida?

D.P.: Da, sigur.

I.R.: Dvs. puteți spune unde veți candida?

D.P.: Având în vedere că eu sunt aici prezent, ce vă pot spune este așa. Este un lucru absolut firesc să particip și să ajut echipa. În acest moment, ce vă pot spune este că la alegerile parlamentare din 2020 cu siguranță voi candida. Mai departe, să tragem o concluzie sau alte referitor la alte alegeri ar fi prea devreme.

I.R.: Cu conducerea PNL ați discutat recent?

D.P.: Răspunsul este "Da".

I.R.: Domnul Cioloș a spus la o emisiune i-a criticat pentru felul în care au fost făcute listele în 2016, a spus că au avut o "atitudine ipocrită". S-a schimbat ceva, din 2016? Pentru că PNL are altă conducere…

D.P.: Evident că ceea ce vă pot spune este că avem multă admirație pentru colegii din PNL care urmăresc o agendă de reformare atât internă cât și a societății. Și există o colaborare pe care o vedem posibilă. Ce a fost în 2016 este contrafactual. Ceea ce putem spune, mai ales având în vedere denumirea de "Mișcarea România Împreună", este că dacă vom găsi energii și încredere de a construi lucruri împreună inclusiv cu PNL pe valori are ne definesc nu vom ezita să o facem. Dar mai mult decât să spunem că există această deschidere și credem că o soluție unită va putea aduce mai multe beneficii societății românești în perioada urmatoare este prea devreme.

I.R.: În perspectivă, o așa-zisa unificare a dreptei nu o excludeți…

D.P.: Există mult mai multe lucruri între timp pe care trebuie să le facem. În primul rând ca să ai o unificare în jurul unor valori trebuie să te asiguri că acele valori sunt respectate de toate forțele politice care se așază la masă. Există încă multe anumite temeri în ceea ce privește anumite poziții care sunt luate, inclusiv anumite voturi în Parlament. În acest moment, ceea ce este important este că în perioada următoare noi nu ne vom concentra pe ceea ce fac alții sau pe ce vor alții de la noi. Noi ne vom concentra pe ceea ce noi vrem să propunem societății românești. Nu este sănătos să te definești în contrast cu ceilalți, în competiție. Ci sănătos este să ne definim în funcție de nevoile oamenilor. Dacă noi vom avea tracțiune, vom dobândi încredere, vom conlucra cu oamenii un program politic credibil la care mai apoi se vor ralia și alții atunci va fi o modalitate înțeleaptă de a ne așeza mai mulți la masă.

I.R.: Partidul îl va avea ca președinte pe Dacian Cioloș, președinte fondator?

D.P.: Partidul îl are în acest moment pe Dacian Cioloș președinte fondator, dar vom avea alegeri. Va fi o Convenție Națională, sperăm să o avem înainte de sfârșitul acestui an, și vom avea alegeri. Si va fi un partid politic puternic, cu alegeri în filiale, alegeri la nivel general. Asta este de fapt mișcarea politică. Că în paralel rămâne platforma civică România 100, cu mesajul civic, cu acțiunea în comunități, cu acel creuzet laborator de politic publice, este cu atât mai puternic.

I.R: Cum vă veți plasa ca partid în devenire, în mai, când va avea loc referendumul pentru familie? Este o temă care polarizează societatea foarte mult, care a afectat un partid - USR-ul a fost afectat de această chestiune.

D.P.: Poziția noastră este aceea că sunt teme legate de familie care sunt cu mult mai importante decât referendumul în sine. Credem că modul în care familia evoluează în societate este în declin, atât ce înseamnă relațiile în cadrul unei familie, problemele pe care le întâmpină tinerii când vor să își întemeieze o familie, modul în care familiile au acces și oportunități în societate. Noi nu vedem referendumul ca fiind un lucru crucial, critic, care va influența sau va ajuta familiile din România să prospere, să se dezvolte. Din acest motiv, nu este vorba că nu suntem deschiși la o dezbatere pe acest subiect, ci nu face parte din subiectele pe care vrem să ne concentrăm în perioada următoare.

Am spus puțin mai devreme că ne vom concentra pe propria noastră agendă, pe lucrurile care ne preocupă, și nu pe lucrurile care sunt create cu un iz de manipulare în agenda publică de către alții. Credem că este foarte important la referendum ca oamenii să se exprime, este un lucru absolut firesc.

I.R.: Ar trebui să iasă lumea la vot decât să nu iasă și să nu se atingă pragul (de 30% - n.r.)?

D.P.: Din capul locului noi credem că prevederile Constituționale așa cum sunt ele, au suficiente prevederi legate de libertățile necesare pentru a putea discuta despre această sferă legată de familie și parteneriate. Pentru că referendumul a fost împins în societatea românească, el trebuie tratat ca acea formă constituțională adecvată prin care oamenii să își exprime opiniile. Nu este din punctul nostru de vedere un lucru firesc să oprești oamenii de a merge la un referendum. Acesta nu este un lucru care să fie aliniat cu ceea ce noi ne dorim. Noi ne dorim implicarea activă în societate, asumarea rolului ca individ în problemele colectivității. Să nu uităm, la un referendum nu trebuie neapărat să spui 'da'. Te poți duce la un referendum și să spui 'nu'. Deci mai degrabă decât să nu mergi la referendum, poți să spui nu. Acuma, legat de prag pot fi anumite strategii de a nu participa să nu se atingă pragul. Cum vă spuneam, noi nu suntem în acest moment partid parlamentar, nu avem nevoie să luăm o poziție de tipul unui partid parlamentar, și ne vom concentra mai degrabă pe construcția internă.

I.R.: Corect, dar aveți deja foarte mulți susținători și mă gândesc că ar dori să știe ei cum se plasează liderii partidului. Vă doriți schimbarea Constituției astfel încât familia să fie definită drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie, sunteți de acord?

D.P.: La început când am discutat despre valori v-am vorbit despre libertatea individuală. Libertatea individuală înseamnă atât libertatea de a te asocia cu cine vrei tu să te asociezi și de a-ți crea drepturile civile necesare pentru a te putea asocia în acel mod, înseamnă și libertatea de a crede sau de a avea credințe și de a le manifesta în viața ta privată sau socială. Din această perspectivă, ce v-am spus mai devreme este că prevederile constituționale așa cum sunt ele în acest moment prevăd, dau ambele aceste tipuri de libertăți. Din această interpretare, ce încercam să sugerez este că oportunitatea referendumului nu este neapărat legată de ceva care lipsește în mod expres din Constituție. Referitor la tema efectivă, am spus că noi considerăm că este o temă care nu ne aparține și nu ne vom concentra pe această temă în perioada următoare. Pentru cei care se înscriu în Partid și care sunt curioși de opiniile noastre avem suficiente modalități de dezbatere interne pentru a avea claritate.

Noi nu vrem să încurajăm în dezbaterea publică această temă pentru că: 1. este o temă care divizează societatea într-un mod abdolut necritic pentru dezvoltarea societății; 2. credem că această inițiativă are un caracter manipulativ din perspectiva evitării altor teme critice, nefaste, care sunt legate de modul de guvernare astăzi, de alocarea resurselor. Ține de un lucru pe care o să-l mai vedeți din partea noastră în viitor - noi am vrea să ne concentrăm pe o agendă de construcție.

Este momentul de a depăși '#rezist', de a depăși poziționarea în opoziție cu ceva. În agenda aceea de construcție sunt atât de multe teme cruciale de pus pe masă, încât dacă ne lăsăm târâți sau atrași de orice alte lucruri care apar, artificii în dezbaterea publică, atunci nu vom putea pune pe masă lucrurile fundamentale la care lucrăm.

I.R.: Pentru a construi trebuie câștigate niște alegeri și în sensul ăsta vă întrebam pentru că îmi imaginez că veți fi vizibili public.

D.P.: Absolut, cu teme care sunt importante pentru oameni, nu cu teme care nu sunt generate de noi și nu cu teme care dezbină și creează fumigene în societate.

I.R.: Aș mai avea o astfel de temă - revocarea șefei DNA Laura Codruța Kovesi. În această chestiune, punctual, cum vă poziționați?

D.P.: Cred că inclusiv pe ce ați văzut în luni precedente, platforma România 100 a avut poziții extrem de clare în ceea ce privește legile justiției și atacurile succesive din partea unui grup de oameni, nici măcar nu poți spune că întreaga coaliție PSD-ALDE. Un grup de oameni cu probleme în justiție și care au nevoie să obțină ceva pentru a își scăpa propria piele. Pozițiile noastre au fost extrem de clare, suntem împotriva acestei suspendări, un demers complet artificial, modul în care a fost pusă în practică această suspendare a fost asimilabilă unui rechizitoriu comunistoid, argumentația aceea cu 20 sau 22 de puncte este complet nefirească pentru o astfel de poziționare din partea unui ministru. CSM a luat punct cu punct. Noi credem că CSM este forul suprem de a stabili modul în care justiția să poată fi făcută. Evident că nu susținem revocarea Laurei Codruței Kovesi, dar acest lucru face parte mai degrabă dintr-o privire mai de ansamblu asupra justiției și nu are legătură cu un om. Noi credem că activitatea DNA trebuie susținută, nu totul se rezumă la Laura Codruța Kovesi, dar pe această temă nu evităm să dăm un răspuns.

I.R.: As vrea să mă refer la numele partidului, pentru că s-au făcut glume sau comentarii pe facebook cu privire la Mișcarea România Împreună, cum se va prescurta, ca să ajungă ușor la oameni. Cum comentați?

D.P.: Pe noi ne-a bucurat că a suscitat atât interes. Între noi fie vorba, orice publicitate este bună, având în vedere că interesul pentru nume, fără ca să se facă analiză mai de substanță, măcar atrage atenția asupra lucrurilor pe care noi le propunem. Noi ne-am gândit în primul rând că pentru a avea o transformare societală este important să ne activăm. De aceea se și numește 'mișcare', nu este un partid, este o mișcare. Este această dorință de a imprima oamenilor nevoia de a se pune în mișcare pentru a schimba ceva, nu de a delega, de mandata pe cineva să facă. Mai apoi este evident sintagma 'împreună', pentru că noi avem această credință că este nevoie de o reconfigurare a clasei politice, de politicieni care să nu fie orientați spre beneficiile proprie, ci profesioniști în politici publice, să fie aproape de oameni. Dar nu e suficient să remodelezi clasa politică și atât, este nevoie ca oamenii să înțeleagă că politica nu este un lucru rău, că politica este un lucru pe care trebuie să îl faci în fiecare zi, este un lucru care îți arată că îți pasă de societate. Și atunci, dacă mergem de la ideea pe de o parte că eliminăm această percepție negativă a politicienilor și eliminăm ideea că a intra în politică este un lucru rău, de fapt creăm premisele ca împreună să consolidăm acest mecanism de reprezentare.

Iar acronimul - de ce RO+? Pentru că 'plus' înseamnă că ne adunăm.

I.R.: Este foarte diferit de 'Mișcarea România Împreună'…

D.P.: Noi nu vedem o mare diferență. Nouă ni se pare că a ne aduna înseamnă exact să fim împreună. E fix același lucru. Că au fost multe păreri pe care le respectăm, că nu se înțelege sau este prea abstract, asta este partea a doua. Dar ce pot să spun este că în ceea ce înseamnă comunicarea pe care noi o vom avea, acest RO+ va avea o simplitate extrem de necesară pentru a pune unul lângă altul elementele acestui proiect.

I.R.: Realist vorbind, oamenii tind să prescurteze. Va fi partidul prescurtat "RO+"?

D.P.: Așa cum și Valeriu Nicolae menționa, ne merităm toate apelativele cu "Mrî" și alte lucruri, nu mizăm e faptul că la scandările publice o să strige lumea "Mr" sau "MRÎ", ci lumea va realiza că pe partea de fond ceea ce propunem noi este foarte importanta, că suntem concentrați pe a merge aproape de oameni, la firul ierbii, și sperăm că această prescurtare pe care noi o propunem cu 'RO+' să devină din ce în ce evidentă prin ceea ce facem. Sperăm că atunci când vom depăși bariera de la vorbe la fapte, oamenii vor înțelege mai clar de unde izvorăște această aparentă lipsă de similaritate. Odată ce le vom vedea folosite, ele vor intra ușor ușor în subconștientul oamenilor. Este, dacă vreți, ca la vinul bun - cu cât trece vinul cu atât devine mai de calitate. Credem că acum este o primă reacție, știm că în România în general ne place să comentăm orice de la fotbal la politică, faptul că în loc să se discute atât mai mult pe partea de conținut, despre ce și cum, s-a discutat mai multe despre logo, reflectă această efuziune a oamenilor pentru elementele pe care le-au avut la îndemână.

I.R.: Aș vrea să revin puțin la o întrebare de mai devreme, referitoare la alegeri. Ați spus că nu vreți să fiți un partid de 10%.

D.P.: E un procent, putem să discutăm de orice alt procent. Ținta este de a deveni un partid relevant pentru o masă critică importantă din România, deci nu un partid de nișă. Acesta era de fapt înțelesul.

I.R.:Pragul pentru a intra în parlament fiind de 5%, în sensul acesta cum vă plasați ca target? Tocmai având în vedere că USR, un partid similar, nu a atins acest target de 10%.

D.P.: Tocmai, voiam să sugerez că ambiția este mai mare, nu vrem să fim un partid de nișă. Nu este nici un partid generalist de tipul "catch them all", orientat pentru a prinde oricine există în spectrul public, pentru că vom avea politici publice foarte bine definite si lumea va înțelege foarte clar dacă va susține sau nu acele politici publice. Din perspectiva ambiției, repet, discutăm aici de a avea o reprezentativitate semnificativă pentru un număr mare din populație. Ne dorim să fim un partid robust.

Și nu vom încerca în perioada următoare să ne concentrăm pe un electorat facil, pe cei care sunt în bula de Facebook. Parte din miza mare pentru mobilizarea acelor 60% care nu au fost la alegeri este să ieșim și să mergem cât mai aproape de oameni. De aici și demersul acela de comunități locale care are peste 1000 de oameni angrenați în România 100 și care zi de zi fac lucruri pentru oameni.

I.R.: V-ați stabilit o serie de criterii pentru cei care vor ajunge să fie membri ai partidului?

D.P.: Da, sigur, există în statut prevederi foarte clare cu privire la codul etic, care sunt liniile roșii pe care dorim să nu le treacă nimeni în ceea ce privește activitatea lor profesională și personală. Acest sistem de recrutare poate merge în două moduri. Un mod este să ții de la început o barieră foarte limitativă doar dacă sunt sfinți sau să permiți ca oamenii să adere și apoi prin modul în care se reprezintă și activează să se cearnă. Avem deja o metrică interesantă după un weekend (interviul a fost realizat luni - n.r.) - avem 30.000 oameni care s-au înscris, cu 20.000 oameni care au bifat opțiunea clară de a deveni membri de partid și cu 12.000 oameni care au bifat opțiunea de a fi voluntar și a susține activitatea partidului. În momentul în care în 48 de ore obții un astfel de sprijin public poți să pretenții că ai stofă de partid și că ai o bază de recrutare mult mai mare față de multe partide care se află deja de ceva vreme în spectrul politic.

I.R.: Unul dintre aceste criterii este să nu fi făcut parte din alte partide până la acest moment?

D.P.: Nu la modul acesta. Să nu fi făcut parte dintr-un partid asta ar însemna să zicem, adică, există oameni buni, profesioniști în alte partide, nu toți politicienii sunt o apă și un pământ. Pe de altă parte nu vom încuraja nici traseismul, să zicem că ne vom concentra pe oamenii din alte partide. Nu este cazul. Criteriile de integritate și de etică sunt făcute în așa fel încât cei care au avut probleme de etică, deci au fost membri implicați în alte partide cu probleme de corupție, condamnări, ei bineînțeles că nu vor avea loc în această structură.