Comisia speciala parlamentara privind legile justitiei, condusa de deputatul PSD Florin Iordache, a incheiat marti amendamentele aduse articolelor declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala din cele trei legi ale justitiei - Legea 303, Legea 304 si Legea 317 din 2004 modificate si adoptate in decembrie 2017. Acestea au fost votate marti in Camera Deputatilor, vor mai parcurge o analiza tot in comisia speciala, iar in final vor fi votate in plenul Senatului.
Mai jos, o sinteza a principalelor modificari:
Comisiile parlamentare de control SRI si SIE nu vor putea sa faca verificarea declaratiilor pe proprie raspundere ale magistratilor privind eventuale colaborari cu serviciile de informatii. Aceasta atributie ramane exclusiv la CSAT, asa cum era in legea veche. Pe de alta parte, actul Consiliului Suprem de Aparare a Țării prevazut la art. 5^1 poate fi contestat in instanta de catre orice persoana care justifica un interes legitim, conform Legii 554/2004 (accesul liber la informatii publice - n.r.)
Devin publice o serie de informatii privind sistemul judiciar: Informatiile care privesc statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea institutionala intre instante si parchete, pe de o parte, si orice alta autoritate publica, pe de alta parte, constituie informatii de interes public, la care accesul liber este garantat.
Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea procurorilor si judecatorilor simpli - in legea veche, presedintele putea refuza o data, motivat; in legea trimisa la promulgare se eliminase cu totul acest articol, fara a se pun in loc unul care sa spuna explicit ca presedintele nu poate refuza aceasta numire.
Presedintele Romaniei este eliminat din procedurile de numire si revocare a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedinte, vicepresedinti si presedinti de sectii. Aceste atributii ii revin CSM-ului - la nivelul sectiilor.
In cazul Sectiei speciale pentru magistrati: "Cauzele de competenta Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie inregistrate la orice structura de parchet si nesolutionate pana la data la care Sectia este operationala, se inainteaza spre solutionare Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor, de indata ce aceasta este operationala."
ACTUALIZARE 26 martie:
Raspunderea magistratilor - s-a redefinit eroarea judiciara si s-a modificat modalitatea in care aceasta este stabilit. Inspectia Judiciara este cea care va face verificarea ca un magistrat a comis o eroare judiciara. Atentie insa! Raportul inspectiei judiciare este consultativ si s-a introdus si o evaluare din partea Ministerului finantelor:
Redam mai jos articolele din Legea 303, respectiv 317 care reglementeaza actiunea in regres:
Art. 96 se modifică și va avea următorul cuprins:
"(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt in funcție, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiției acestora de la art. 991.
ACTUALIZARE 26 martie!!! (3) Există eroare judiciară atunci când:
a) s-au încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei;
b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, s-a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.
(4) Dispozițiile alin. (3) se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil și Codul de procedură civilă.
(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.
ACTUALIZARE 26 martie (8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7) și al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.
(9) Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.
(10) Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secția corespunzatoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea va fi acoperita integral de catre judecator sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civila a judecatorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzata de exercitarea functiei cu rea-credință sau gravă neglijență."
După articolul 74, se introduce un nou articol, art. 741 cu următorul cuprins (Corelare cu modificarea art. 96 din Legea 303/2004):
(1) La sesizarea Ministerului Finanțelor Publice, în cazurile și termenele prevăzute de art. 96 din Legea 303/2004, Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror a fost ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență.
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Durata maxima a verificarilor nu poate depăși 120 de zile.
(3) Verificarea este efectuată de o comisie formată, în funcție de calitatea persoanei verificate, din 3 judecători, inspectori judiciari sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situația în care, în aceeași cauză sunt verificați judecători și procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele în funcție de calitatea persoanelor verificate.
(4) În cadrul verificărilor, ascultarea judecătorului și procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecătorului sau procurorului verificat de a face declaraţii sau de a se prezenta la audieri se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau procurorul vizat are dreptul să cunoască toate actele verificării şi să solicite probe în apărare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate în cauza în care se fac verificări.
(5) Verificările se finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probator administrat, Inspectia Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.
(6) Verificarea prevăzută la alin. (1) se efectuează și în situația în care persoanele verificate nu mai ocupă funcția de judecător sau procuror.
(7) Raportul se comunică Ministerului Finanțelor Publice și judecătorului sau procurorului vizat.
(8) Raportul prevăzut la alin. (5) este supus confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef."
Pentru modificarile complete, consulta urmatoarele documente:
Vezi aici raportul cu modificari la Legea 304 privind Organizarea Judiciara
Vezi aici raportul cu modificari la Legea 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor
Vezi aici raportul cu modificari la Legea 317/2004 privind CSM
1
6
