Liderul PSD Liviu Dragnea considera rezolutia semnata luni de cele trei formatiuni politice maghiare, UDMR, PPMT si PCM, privind obtinerea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc drept neconstitutionala si "de nenegociat", scrie News.ro.

Liviu DragneaFoto: Captura Antena 3

Intrebat la finalul sedintei Comitetului Executiv al PSD ce parere are despre rezolutia semnata luni la Cluj-Napoca, Liviu Dragnea a spus ca este "neconstitutionala si de nenegociat".

Rezolutia semnata de cele trei formatiuni politice maghiare arata ca se doreste obtinerea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, care ar trebui sa devina "o regiune autonoma in limitele sale istorice", cu organism de decizie cu competente legislative si executive regionale in domeniile educatiei, culturii, informarii, economiei, dar si domeniul functionarii propriului aparat de administratie publica. Liderii politici maghiari arata ca "administratia Tinutului Secuiesc poate fi eficienta si va servi interesele cetatenilor, daca are la baza structura fostelor Scaune Secuiesti".

"La o suta de ani dupa adoptarea Rezolutiei de la Alba Iulia, maghiarii din Romania au ramas o comunitate nationala puternica si generatoare de valori, care doreste sa isi pastreze identitatea nationala si patrimoniul cultural, in ciuda politicilor de asimilare a majoritatii guvernelor romanesti din diferitele perioade istorice. Desi eforturile de aparare a identitatii au consumat energii si resurse semnificative, comunitatea diminuandu-se atat numeric cat si proportional, in societatea maghiara din Transilvania exista inca resurse pentru progresul cultural si economic, daca vom reusi sa cream cadrul politic, juridic si administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunitatii", scrie in Rezolutia comuna a organizatiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, semnata la Cluj-Napoca.

In document se arata ca "pastrarea si perpetuarea identitatii" maghiarilor din Romania, dezvoltarea culturii maghiare si existenta ca o comunitate numeric minoritara, dar cu drepturi depline, "pot fi asigurate doar prin institutia autonomiei".