Comisia speciala parlamentara pentru legile justitiei a finalizat miercuri seara, dupa alte cinci ore de discutii si in a sasea zi, modificarile la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, urmand ca martea viitoare sa fie cel mai probabil votata in plenul Camerei Deputatilor. Ulterior, proiectul va merge la Senat, care este camera decizionala pe toate cele trei legi ale justitiei. Timp de circa patru ore, discutiile de miercuri s-au concentrat pe modificari la raspunderea magistratilor, mai exact articolele privind actiunea in regres a statului impotriva magistratului care a comis o eroare judiciara cu rea-credinta sau grava neglijenta. Dupa ce reprezentantii CSM si UNJR prezenti la sedinta s-au opus ferm propunerii PSD-ALDE, s-a decis adoptarea unor modificari elaborate de Asociatia Magistratilor si UNJR. Pe finalul dezbaterilor, parlamentarii PSD si-au respins in bloc mai multe amendamente controversate, fara a fi fost dezbatute in vreun fel.
Toate amendamentele respinse pot fi sustinute si votate in plen.
Dezbaterile pe aceasta lege au durat 6 zile.
Potrivit presedintelui comisiei, deputatul PSD Florin Iordache - fost ministru al Justitiei si autorul OUG 13, dupa ce va fi adoptat in plenul Camerei Deputatilor, unde ar putea fi din nou modificat daca se adopta noi amendamente, proiectul va ajunge la Biroul Permanent al Senatului, care va stabili un termen de depunere de amendamente din partea senatorilor. Comisia speciala va lua in discutie aceste amendamente, va da un raport si aceasta forma va ajunge la vot final in plenul Senatului.
Amintim o serie de amendamente controversate adoptate in aceasta comisie in aceste zile:
* S-a eliminat cuvantul "independenta" din articolul care defineste activitatea procurorilor. Cee ce pana acum era "Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii" a devenit "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei." (textul din Constitutie) - propunere PSD si ALDE
* "Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva." - amendament propus de Steluta Cataniciu (ALDE)
* Magistratii nu pot fi lucratori operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Acestia completeaza o declaratie olografa in acest sens. Veridicitatea informatiilor din aceste declaratii nu mai este verificata doar de CSAT, ci si de Comisiile parlamentare de control al activitatii SRI si SIE. - propunere UNJR
*. Prin derogare de la ORICE lege, toate actele legate de justitie co-semnate de CSAT sau de serviciile de informatii sunt informatii de interes public. - propunere UNJR.
* Presedintele nu va mai putea refuza, nici macar o data si motivat, numirile propuse de CSM in functiile de presedinte si vicepresedinte la Inalta Curte de Casatie si Justitie
* Presedintele nu va mai putea refuza, nici macar o data si motivat, numirea procurorilor si judecatorilor simpli care au absolvit examenul de capacitate si a altor categorii de juristi, mai exact "foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani".
* Presedintele Romaniei nu mai poate refuza numirile judecatorilor in functii de procurori si procurorilor in functii de judecatori.
* Un magistrat nu va mai fi suspendat din functie automat atunci cand este trimis in judecata, decizia in acest sens fiind luata de catre CSM.
* Actiunea in regres - s-a stabilit ca, fata de forma in vigoare, care prevede ca "statul poate sa se indrepte" cu actiune in regres, dupa ce a achitat prejudiciul, impotriva magistratului care a comis o eroare judiciara cu rea-credinta sau din grava neglijenta, sa fie prevazut ca statului "ii revine dreptul"
In ceea ce priveste controversa privind procedura procurorilor de rang inalt - procurorul general, procurorul sef al DNA si procurorul sef al DIICOT - s-a decis in comisie ca presedintele ramane parte a mecanimsului atat in privinta numirii, cat si a revocarii. Raman in vigoare prevederile din Legea 303/2004.
***
Vezi aici ce s-a discutat si decis marti
Vezi aici ce s-a discutat si decis luni
Vezi aici ce s-a discutat si decis vineri
Vezi aici ce s-a discutat si decis joi
Vezi aici ce s-a discutat si decis miercuri
Desfasurarea LIVE TEXT:
19.10: Deputatul PNL Ioan Cupsa a acuzat, intr-o declaratie data jurnalistilor, faptul ca s-a votat la final un raport pe aceasta lege care de fapt va fi gata maine dimineata.
18.57 S-a terminat sedinta. S-a finalizat lucrul la Legea 303/2004, tabelul de lucru avand circa 500 de pagini. Saptamana viitoare va fi votata in plenul Camerei Deputatilor si apoi a ajunge la Senat, camera decizionala.
Luni de la ora 10.00 se intra pe urmatoarea lege, Legea 304/2004.
18.40 S-a revenit la un articol precedent, 33^1, propunere CSM sustinuta de PSD respins initial, care a fost adoptat. Ce prevede acesta:
Art. 33^1 - (1) Persoanele care au ocupat minim 10 ani funcţia de judecător sau procuror, care nu au fost sancţionate disciplinar, nu au avut abateri de la codul deontologic, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările şi și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.
18.25: Inca un amendament controversat al PSD si ALDE a fost respins si ramane forma din legea in vigoare, la articolul 99^1. Acesta prevedea:
"(1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea sau favorizarea, după caz, a intereselor unor persoane fizice sau juridice."
Aceste respingeri se fac aproape automat, nimeni nu le mai sustine sau dezbate.
18.20 Asa cum a anuntat Iordache, toate amendantele la literele art. 99 au fost respinse, cu exceptia celui de la litera ș, care a fost votat aproape in unanimitate (inclusiv de cei de la opozitie). Propunere a apartinut in original CSM. Acesta prevede:
ș) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori a hotărârilor prealabile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
18.07 PSD si-a respins propriul amendament la lit h) a art. 99, dupa ce Iordache propusese ca la acest articol sa fie respinse toate, desi amendamentele apartin PSD-ALDE. Situatia a creat un moment de tensiune intre Iordache si senatoarea PNL Alina Gorghiu.
18.05 De precizat ca in tabelul de lucru nu se regasesc, cel putin pana la acest moment, amendamentele deputatului PSD Catalin Radulescu, desi acesta a fost prezent aproape la fiecare sedinta si este prezent si in acest moment. Acesta a depus o serie de amendamente, citeste aici.
17.50 S-a intors Iordache sa conduca sedinta. "Pai nu stiu unde sunt" a recunoscut el cand i s-a cerut sa se reia discutiile.
17.44 In acest moment nu conduce nimeni sedinta, toti cei de la prezidiu sunt iesiti din sala. Florin Iordache a intrat in direct la Antena 3. Stelian Ion: "Nu conduce nimeni sedinta. Uitati, cine ma poate cenzura?"
Se discuta art. 99^1 care stabileste cand este "rea-credinta".
17.30 S-au adoptat modificarile la alin. 7-13 privind actiunea in regres, asa cum au fost propuse de AMR si UNJR. "Este formularea asociatiilor profesionale", a fost concluzia seaca a presedintelui comisiei, Florin Iordache, dupa aproape patru ore de discutii.
*Pe scurt, in privinta actiunii in regres, s-a stabilit ca, fata de forma in vigoare, care prevede ca "statul poate sa se indrepte" cu actiune in regres, dupa ce a achitat prejudiciul, impotriva magistratului care a comis o eroare judiciara cu rea-credinta sau din grava neglijenta, sa fie prevazut ca statului "ii revine dreptul".
Cum va arata art. 96:
(7) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlul de despagubire se efectueaza in termen de maxim 1 an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.
(8) După ce prejudiciul a fost acoperit integral de catre stat, acestuia îi revine dreptul de a se indrepta cu actiune în regres prin MFP, impotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”.
(9) Termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la data achitarii integrale a prejudiciului de către stat”.
(10) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta, Curtii de Apel Bucuresti - sectia civila. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile la curtea de apel competenta sau la parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de o curte de apel invecinata, la alegerea reclamantului.
(11) Pentru exercitarea actiunii in regres este necesara stabilirea existentei relei-credinte sau a gravei neglijente a judecatorului sau procurorului prin hotarare penala definitiva sau in conditiile prevazute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificari prealabile, cercetarea disciplinara, actiunea disciplinara si solutionarea acesteia prin hotarare definitiva.
(12) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. 8, cu privire la actiunea in regres, se poate exercita calea de atac a recursului la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevazute de art. 488 Cod proc civila, instanta putand sa examineze cauza de sub toate aspectele.
(13) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, statul va stabili termenele, conditiile si modalitaile prin care judecatorii si procurorii se asigura obligatoriu pentru malpraxis. Prevederile privind raspunderea patrimoniala a judecatorilor si procurorilor se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a reglementarii privind sistemul de asigurari de malpraxis.
17.20 S-a votat sa se lucreze pana la ora 19.00. Astfel, nu se stie daca se va finaliza astazi Legea 303, avand in vedere ca mai sunt multe amendamente de discutat si ritmul dezbaterilor.
Amintim ca aceasta este prima lege din cele trei ale pachetului de legi ale justitiei.
17.09:O alta discutie la acest capitol este termenul de prescriptie pana la care statul poate sa incerce sa isi recupereze prejudiciul, dupa ce a achitat partii vatamate.
16.35 S-a reluat sedinta, in continuare se discuta art. 96, alineatul 7 si urmatoarele. AMR si UNJR au propus propriile variante pentru alin. 7-13 privind actiunea in regres. Se discuta acelasi alineat, practic, de circa 3 ore.
Miza este obligativitatea sau nu a statului de a se indrepta impotriva magistratului care a comis o eroare judiciara cu rea-creadinta sau grava neglijenta.
16.08: S-a luat inca o pauza de 10 minute pana staff-ul tehnic va putea include si amendamentele formulate de UNJR si AMR.
16.07: Dialog tensionat intre judecatoarea CSM si Iordache:
Judecatoarea Andreea Uzlau: "Nu aveti acordul CSM sa modificati acest text de lege, asta am spus de la inceput. Nu trebuie as iesim din sfera constitutiei atunci cand vorbim de raspunderea magistratilor. Domnunle presedinte, avizul nostru l-ati vazut, ce propunere de text sa facem daca noi nu suntem de acord?"
Iordache: "Noi am considerat ca putem imbunatati legea. Suntem cu totii de acord ca legea trebuie modificata."
Judecatoarea CSM: "Noi nu suntem.
Iordache: "Atunci vorbim degeaba."
Uzlau: "Nu vorbim degeaba, dvs sunteti decidenti. Noi avem alta opinie. De asta si discutam."
Iordache: "Eu am crezut ca la nivel de principiu ne-am inteles si avem si acordul CSM. Inteleg ca CSM v-a dat un mandat limitat, dar tebuie sa facem o lege. Nu intelegeti ca am constatat, intreaga societate, ca acolo unde se greseste trebuie sa se si plateasca?"
15.58: Predoiu (PNL): "Pana acum, Ministerul de Finante nu a aplicat acest text de lege (privind actiunea in regres - n.r.), asta e adevarul, indiferent cine a exercitat functia."
15.27 Au fost reluate discutiile, Iordache a declarat ca se vor lua in considerare amendamentele asociatiilor profesionale.
15.11 Discutiile din pauza se poarta "dupa paravan". FOTO:
15.00 S-a luat pauza inainte de a se vota modificarea alin. 7, intrucat au avut loc discutii aprinse intre parlamentarii PSD, ALDE si UDMR care sustin ca statul sa se indrepte obligatoriu impotriva magistratului, eliminandu-se sintagma "se poate indrepta", puternic contestata de reprezentantii UNJR si CSM prezenti in sala.
Prevederea este contestata si de CSM, si de UNJR: "Statul se va indrepta obligatoriu impotriva judecatorului" a explicat in sedinta reprezentanta UNJR. "Este o ingerinta directa asupra independentei judecatorului. Ne opunem cu desavarsire acestei forme" a adaugat ea ulterior.
"Asta inseamna ca se vor genera niste procese inutile numai pentru ca vrem sa transformam actiunea in regres in actiune obligatorie," a spus si judecatoarea Andreea Uzlau, membru CSM.
Marton Arpad a ridicat tonul pentru a ii raspunde reprezentantei UNJR: "Cum puteti spune ca este ingerinta asupra independentei faptul ca un judecator da o alta decizie?"
Stelian Ion (USR) atrage atentia ca Iordache a spus ca a invitat asociatiile profesionale si acum nu le asculta punctul de vedere care este unanim.
Forma propusa de PSD si ALDE:
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitive, date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea‑credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Prejudiciul se recuperează din valorificarea poliţei de asigurare încheiate anual, în mod obligatoriu, de către judecător sau procuror, pentru exercitarea profesiei.
In legea in vigoare, acesta prevede:
7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
14.28 In continuare, tot la propunerea PSD, s-a modificat si alin (6): "Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. Competența soluționării acțiunii civile revine tribunalului în a cărei circumscripție domiciliază persoana îndreptățită." A doua fraza a alineatului s-a adaugat fata de forma in vigoare.
14.27: S-a votat adoptarea modificarii la alin (5) de la art. 96: "Nu este îndreptățită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare", eliminandu-se din forma din legea in vigoarea sintagma "de catre judecator sau procuror" de la finalul alineatului.
14.13: S-a votat in final propunerea PSD-ALDE - alin. 4 se abroga (vezi mai jos ce prevedea acesta).
14.04: Florin Iordache: "Noi abrogam alineatele 3 si 4 pentru ca restrang posibilitatea cetateanului sa se indrepte asupra statului."
Serban Nicolae, in replica judecatoarei CSM Andreea Uzlau: "Eu cred ca discernamantul instantelor de judecata nu va fi afectat de lips acestor alineate si nu vor inventa cai extraordinare de atac. Ar trebui creditate cu prezumtia de profesionalism."
CSM se impotriveste eliminarii celor doua articole.
Alina Gorghiu: "Hai sa stabilim daca statul mai raspunde patrimonial in urma eliminarii celor doua alineate."
13.45: Serban Nicolae a propus revenirea la forma initiala. Stelian Ion sustine ca nu este timp suficient si legea se face "pe genunchi".
13.25 A inceput sedinta, cu discutia privind alin.4 al art. 96. Participa reprezentanti CSM si UNJR, AMR a transmis un punct de vedere.
UNJR si AMR propun ca alin 3 si 4 ale alin 96 sa aiba urmatoarea forma:
(3) Situatiile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciara savarsite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala. Dispozitiile de drept procesual penal se completeaza cu dispozitiile de drept civil privind raspunderea civila delictuala.
(4) In alte cazuri decat cele penale, existenta erorii judiciare se raporteaza la situatiile in care hotararile definitive sunt defiintate pe calea revizuirii, pentru urmatoarele motive:
a) un judecator care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina;
b) un jduecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza;
c) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale cauzata de o hotarare judecatoreasca;
d) hotararea a fost pronuntata cu incalcarea principiului prioritatii dreptului Uniunii Europene, conform art. 21 alin (2) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ
Ce prevede acum alin 4, pe care PSD si ALDE propun sa il abroge:
(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
2
8
