Pasul 1: "Parlamentul suntem noi". "Parlamentul Romaniei a luat act cu neplacuta surprindere de comunicatul emis in data de 27 noiembrie 2017 de catre Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justitiei". Asa incepe comunicatul dat marti dimineata de catre Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. Numai ca in atributiile sefilor celor doua camere ale Parlamentului, Camera Deputatilor si Senatul, nu intra si alcatuirea de comunicate, iar gestul facut astazi de cei doi este unic pana acum. Mai mult, reprezentantii celorlalte formatiuni politice le-au reprosat pe un ton dur ca nu au fost consultati in legatura cu acest demers, ca nu si-au dat acordul, ba chiar sunt de acord cu pozitia Departamentului de Stat al SUA.

PSD si larga sustinereFoto: Colaj foto

Pasul 2. "Principii larg sustinute". Parlamentul Romaniei ar fi bucuros sa puna la dispozitie Departamentului de Stat al SUA intreaga documentatie referitoare la principiile care au stat la baza elaborarii propunerilor actuale de reforma a sistemului judiciar, principii larg sustinute de asociatiile profesionale ale magistratilor din Romania care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfasoara in aceasta perioada.

"Larga consultare si transparenta": Cum a invitat Alistar la discutii Asociatia Romilor Ursari, dar nu si principalele ONG-uri specializate pe Justitie

Asociatiile ActiveWatch si APADOR-CH au cerut saptamana trecuta Consiliului Superior al Magistraturii sa reia procesul de consultare cu presa si organizatiile neguvernamentale pe tema modificarii Ghidului privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass media. Cele doua ONG-ul il acuza pe Victor Alistar, membru CSM care s-a ocupat de procesul consultarii, ca l-a organizat netransparent si cu lipsa de profesionalism. CSM intentioneaza sa modifice Ghidul, in sensul limitarii drastice a accesului presei la datele din dosare aflate in curs de cercetare si interzicerii filmarii persoanelor audiate intr-o cauza indiferent de calitatea lor.

ONG-urile specializate pe justitie si transparenta institutionala, precum Institutul pentru Politici Publice, Freedom House, Apador-CH sau CRPE nu au fost invitate la consultari.. In schimb, Victor Alistar a invitat sa faca propuneri privind Ghidul de comunicare intre sistemul judiciar si presa unor ONG-uri precum Asociatia Romilor Ursari, Asociatia Profesionala a Transportatorilor, ATI (anestezie-terapie-intensiva) Timisoara, Salvati copiii, Asociatia Romana pentru Combaterea Contrafacerilor sau Asociatia Romana de terapii in ADHD - autism.

Asociatia magistratilor spune ca in procedura initierii proiectelor de modificare a legilor justitiei nu a existat transparenta, cooperare si dialog interinstitutional", iar procedura legislativa a fost "deturnata", proiectul ajungand la Parlament nefiind asumat de Guvern, "fapt inacceptabil intr-un stat de drept".

"Larga sustinere" a asociatiilor profesionale s-a concretizat prin avizul negativ al CSM si solicitarea de retragere a proiectului din Parlament

La inceputul lunii noiembrie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ, joi, proiectul de modificare a legilor justitiei care a fost asumat de Parlament. Decizia a fost luata cu 11 voturi la 7. Avizul CSM este consultativ. Pe 28 septembrie, CSM a avizat negativ si proiectul de modificare a legilor justitiei propus de Ministerul Justitiei.

Peste 3.900 (contorizat la 30 oct) din cei 6.979 de magistrati din Romania (potrivit datelor furnizate de Forumul Judecatorilor din Romania) au semnat memoriul adresat premierului Mihai Tudose si ministrului Justitiei, Tudorel Toader, prin care se cere retragerea proiectului de modificare a legilor justitiei.

Procurorul general AugustinLazar acuza, intr-un interviu acordat Revistei 22, ca se incearca instituirea unui mecanism de control al justitiei penale prin modificarea legilor justitiei. "Lucrurile sunt foarte clare. Se doreste un control asupra Ministerului Public atat de puternic, incat justitia penala sa nu mai poata face niciun pas fara controlul care se va institui. Intentia este de a ajunge pana acolo incat ministrul ii va spune procurorului unde trebuie sa exercite actiunea penala sau nu", afirma Augustin Lazar. Augustin Lazar spune ca despre legile justitiei: "Uitati-va ce se propune acolo, ca numirile de procurori cu functii de conducere sa fie propuse de catre ministru, mergand pana la functia de procuror-sef de serviciu si de birou, ceea ce acum nu exista. Este vadit exagerat."