Plenul Camera Deputatilor a adoptat marti cererea de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis privind legea care le permite alesilor locali - primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii de consilii judetene, conslierii locali si judeteni - sa faca parte din adunarile generale ale societatilor comerciale, fara a fi platiti. Practic, deputatii au pastrat forma adoptata in martie de Senat, unde s-au facut precizari mai clare in privinta societatilor din ale caror AGA pot face parte alesii locali - cele reglementate de Legea 31/1990 si consiliile de administratie a scolilor si spitalelor. Aceasta activitate a alesilor locali nu este retribuita.
Astfel, "functiile de primar si viceprimar, primar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean sunt incompatibile cu functia de presedinte, vicepresedinte, director general, manager, administrator, membru al Consiliului de administratie sau cenzor, sau orice functie de conducere, ori de executie la societatile comerciale, cu exceptia reprezentantilor in adunarea generala a actionarilor la societatile reglementate de legea societatilor nr. 31/1990, a membrilor in consiliile de administratie a unitatilor si institutiilor de invatamant de stat sau confesionale si a spitalelor publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale sau a altor reprezentanti ai institutiilor publice din subordinea unitatilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritoriala pe care o conduc detine participatie."
Singura modificare operata de deputati se refera la incompatibilitatea pentru functia de consilier local. In prezent acesta nu putea fi nici primar nici viceprimar, insa in urma modificarii s-a pastrat doar incompatiblitatea cu functia de primar.
Au fost 175 voturi "pentru", 24 "impotriva" si 60 abtineri. Cei de la PNL au anuntat ca s-au abtinut pentru ca au fost adoptate amendamente care nu aveau legatura cu cererea de reexaminare, referindu-se la aceasta modificare privind consilierul local.
In cererea de reexaminare trimisa Parlamentului in noiembrie 2016, presedintele Iohannis a precizat ca nu se opune, din principiu, eliminarii acestor incompatbilitati, insa a sustinut ca eliminarea trebuie sa se faca prin reglementari clare, fara a genera practici neunitare.
Seful statutul este cel mai cunoscut caz al unei astfel de incompatibilitati. In ianuarie 2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca fostul primar al Sibiului Klaus Iohannis nu s-a aflat in stare de incompatibilitate. Judecatorii de la instanta suprema au respins ca nefondat recursul ANI si au mentinut o decizie din 25 septembrie 2013 luata de Curtea de Apel Alba Iulia, prin care s-a stabilit ca Iohannis nu s-a aflat in incompatibilitate.
In aprilie 2013, Klaus Iohannis a fost declarat in stare de incompatibilitate de ANI, deoarece detinea simultan functia de primar al Sibiului si reprezentant al municipalitatii in Adunarea Generala a Actionarilor de la SC Apa Canal SA si SC Piete SA.
Potrivit legii initiate de mai multi parlamentari PNL, alesii locali - primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii de consilii judetene, conslierii locali si judeteni - ar putea face parte din adunarile generale ale societatilor comerciale, fara a fi platiti.
Cum motiveaza Iohannis trimiterea spre reexaminare
In cererea de reexaminare, Iohannis arata ca "este incontestabil dreptul legiuitorului de a adapta regimul juridic al incompatibilitatilor in functie de noile realitati sociale si de necesitatea protejarii intereselor comunitatilor locale. Consideram insa ca interventiile legislative nu trebuie sa afecteze substanta acestui regim si trebuie sa fie realizate intr-o modalitate clara, previzibila, astfel incat, pe de o parte, alesul local sa-si poata conforma conduita, iar pe de alta parte sa fie exclusa posibilitatea unei interpretari care sa genereze o practica neunitara. Or, legea transmisa la promulgare nu raspunde acestor cerinte".
Citeste aici cererea de reexaminare
0
2
