Senatorii juristi vor dezbate marti proiectul de lege initiat de Calin Popescu Tariceanu care exclude presedintele si ministrul de Justitie din procedurile de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorilor-sefi, dupa o luna de amanare pe motiv ca noul guvern nu a avut timp sa fie consultat si sa isi exprime un punct de vedere. Proiectul a fost deja adoptat tacit de Camera Deputatilor, iar Senatul este camera decizionala.
Practic, dupa adoptarea unui raport al comisiei juridice, proietul intra la votul final in plenul Senatului si apoi merge la promulgare.
La sedinta precedenta, senatoarea PNL Alina Gorghiu a atras atentia ca in avizul dat de consiliul legislativ se invoca incalcari ale constitutiei in reglementare. La randul sau, senatorul USR George Dirca a declarat ca "acest proiect se inscrie pe traiectoria lupta cu justitia", Tariceanu raspunzand ca "vorbeste deplasat".
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat, duminica, la Antena 3, ca va avea zilele urmatoare o discutie cu procurorul general Augustin Lazar si, separat, cu procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, despre ancheta privind OUG 13, el considerand ca s-a incalcat legea in acest caz, conform deciziei CCR, si da de inteles ca nu exclude varianta ca cei doi sa demisioneze pana atunci, potrivit News.ro.
Tudorel Toader a precizat, raspunzand unei intrebari a moderatorului emisiunii, ca nu exclude posibilitatea ca Lazar si Kovesi sa demisioneze: "Sigur, eu nu exclud ca in lipsa unei proceduri declansate de mine sa aiba dansii initiativa unei proceduri launtrice, individuale, privind modul in care s-au pozitionat, repet, la dispozitii legale, constitutionale si chiar in dezbaterile din spatiul public, intr-o perioada atat de sensibila, cand lumea are o traire deosebita, pentru ca are o asteptare deosebita, in 2017, in care ne aflam."
Intrebat ce va face daca cei doi nu vor demisiona, Tudorel Toader a spus: "Nu as vrea sa speculez ca stiu ceva in acest sens. Doar ma refeream la faptul ca exista aceasta posibilitate. Si veti spune dumneavoastra: Si daca ea nu se va concretiza? Eu ce voi face? (...) In paralel, probabil incepand de maine, prin intermediul colegilor mei de la Ministerul Justitiei, voi face o fundamentare, o evaluare a activitatilor desfasurate de Ministerul Public pe de o parte, de DNA pe de alta parte. Si atunci, evaluarea va avea doua componente: pe de o parte, cea profesionala, pe cauze, pe de alta parte, cea manageriala, privind institutiile pe care domniile lor le conduc. Dupa ce am discutia cu dansii si voi face aceasta evaluare pe doua directii, voi stabili masurile pe care le voi lua si voi comunica presei hotararea pe care o voi lua".
Tariceanu propune modificarea Statutului judecatorilor si procurorilor, in sensul ca in functiile de conducere sa nu mai fie implicat factorul politic - presedintele tarii si ministrul Justitiei.
"Inalta Curte de Casatie si Justitie isi numeste, dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii", prevede proiectul lui Tariceanu.
Potrivit acestuia, revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii se face de catre ICCJ care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a institutiei.
"Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data", mai prevede proiectul de lege.
Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.
In expunerea de motive a proiectului se arata ca "in spatiul public si nu numai in Romania, in toata lumea, se desfasoara o dezbatere legata de modalitatile cele mai potrivite pentru a asigura independenta justitiei si pentru a scoate actul de justitie de sub influenta prea mare a factorului politic".
In momentul de fata legea prevede ca presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii ai ICCJ sunt numiti de catre presedintele Romaniei la propunerea CSM, iar propunerea lui Tariceanu este ca aceste numiri sa tina numai de instanta suprema, care sa isi aleaga din randul ei, "fara niciun fel de interventie politica din afara", conducerea.
0
29
