Fostul premier Dacian Ciolos a trimis, miercuri, catre presedintii comisiilor de buget-finante din Parlament, o analiza tehnica privind rectificarea bugetara de anul trecut, realizata de reprezentantii Ministerului Finantelor si ai institutiilor subordonate si o scrisoare prin care ii anunta ca nu se va prezenta la audieri pentru ca prezenta sa ar accentua caracterul politic al unor astfel de dezbateri, transmite News.ro.
Ciolos a precizat, intr-o scrisoare adresata presedintilor comisiilor de buget-finante din Parlament, Leonardo Badea si Viorel Arcas, ca apreciaza demersul comisiilor de specialitate ale Parlamentului in ceea ce priveste verificarea exercitiului guvernamental cu privire la executia bugetara din 2016, aratand ca, asa cum a convenit si comunicat presedintelui comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor, avand in vedere caracterul tehnic al analizei propuse, considera ca demersul trebuie sa beneficieze de suportul tehnic al directiilor de specialitate din ministerele implicate in contructia si rectificarea bugetului anual al Romaniei.
Totodata, Ciolos a precizat ca, in speranta ca poate ajuta la o mai buna intelegere a modului in care se fac si se realizeaza proiectiile bugetare anuale, transmite o analiza tehnica cu privire la politica bugetara din 2016, precizand ca nu se va prezenta la audierile din comsii pentru ca prezenta sa ar accentua caracterul politic al unor astfel de dezbateri.
Nici fostul ministru al Finantelor Anca Dragu si nici vicepremierul Vasile Dincu nu au participat la audieri.
Potrivit analizei tehnice, principiile de transparenta au stat la baza guvernarii conduse de prim-ministrul Dacian Ciolos in 2016, acestea regasindu-se si in procesul fiscal-bugetar. Toate documentele aferente procesului bugetar, respectiv prognoza cadrului macroeconomic, ipotezele macroeconomice care au stat la baza elaborarii bugetului, proiectele bugetelor si proiectele aferente rectificarilor bugetare, precum si executiile lunare ale bugetelor de venituri si cheltuieli au fost publice. Politica fiscal-bugetara in anul 2016 a fost transparenta, responsabila si echitabila, si a asigurat o alocare judicioasa a resurselor publice intre politicile economice si sociale, precum si pe fiecare ordonator de credit, la nivel central si local. Mai mult, membrii guvernului Ciolos au raspuns invitatiilor si interpelarilor primite din partea reprezentantilor parlamentului in perioada perioada mandatului, se arata in documentul trimis comisiei.
De asemenea, potrivit aceleiasi analize, politica bugetara prudenta a avut ca rezultat un deficit al bugetului general consolidat (BGC) pentru anul 2016 de 2,41% din PIB, sub tinta de 2,8% din PIB estimata la inceputul anului bugetar. Aceasta inseamna ca atat veniturile bugetului general consolidat cat si cheltuielile s-au realizat conform prognozei si au fost corelate in executie bugetara. O asa-zisa ￢gaura￢ de 10 miliarde de lei ar fi trebuit sa se reflecte intr-un deficit mai mare cu suma respectiva, adica 1,3% din PIB, se arata in document.
Mai exact, daca ar fi existat o ￢gaura￢ de 10 miliarde de lei, deficitul bugetar in 2016 ar fi ajuns la 4,1% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost in suma de 223,7 miliarde de lei, reprezentand 29,5% din PIB, reflectand pe de o parte reducerile de taxe si impozite, iar pe de alta parte dificultatile intampinate in absorbtia de fonduri externe nerambursabile, urmare a deficientelor in pregatirea acestui proces din perioada 2014-2015. Veniturile totale insa nu includ si subventiile de la Uniunea Europeana pentru agricultura, in suma de 12,3 miliarde lei (in proiectul de buget pe 2017 aceste sume au fost incluse in veniturile totale). Veniturile incasate din economia interna (fara fonduri de la Uniunea Europeana pre si post-aderare) au fost in suma de 216,9 miliarde lei (28,6% din PIB), cu 0,2% mai mari fata de anul precedent, reprezentand un grad de realizare a prevederilor anuale de 97,8%. Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 242 miliarde de lei, s-au redus in termeni nominali cu 0,6% fata de anul precedent si cu 2,3 puncte procentuale ca pondere in PIB, reprezentand 94,5% din prevederile bugetare anuale.
Guvernul si Parlamentul Romaniei aproba doar bugetul administratiei centrale insa proiectia bugetara trebuie sa cuprinda administratia publica in ansamblu . Desi in cadrul legilor bugetare anuale, Parlamentul aproba anumite transferuri catre alte administratii (in principal catre administratia locala), bugetele administratiilor locale cat si cele ale institutiilor finantate partial sau integral din venituri proprii sunt aprobate de catre aceste entitati, in mod independent, la o data ulterioara adoptarii bugetului central de catre Parlamentul Romaniei. Cu toate acestea, la momentul pregatirii proiectului de buget, Ministerul Finantelor Publice estimeaza atat tranzactiile administratiei publice centrale cat si ale celorlalte administratii. Este important de precizat ca estimarea pentru celelalte administratii poate avea un grad mai scazut de acuratete avand in vedere informatiile disponibile la momentul elaborarii proiectiei bugetare. De asemenea, in cazul institutiilor autofinantate, exista o corespondenta directa intre veniturile si cheltuielile estimate, intrucat un nivel mai mic al veniturilor proprii genereaza automat un nivel mai mic al cheltuielilor care sunt finantate cu aceste venituri, astfel incat o eroare de prognoza nu produce efecte asupra soldului bugetului general consolidat, potrivit documentului.
1
28
