Senatorii voteaza marti in plen cererea DNA de incepere a urmaririi penale impotriva fostului ministru Titus Corlatean, acuzat de abuz in serviciu in Dosarul Diaspora, dupa mai mult de o luna de la primirea solicitarii procurorilor si dupa un vot negativ in Comisia juridica, scrie Mediafax.

Titus CorlateanFoto: Agerpres

Senatorii din Comisia juridica au avizat negativ martea trecuta cererea DNA de incepere a urmaririi penale impotriva lui Titus Corlatean. Cinci senatori au votat impotriva solicitarii DNA, trei pentru si un vot a fost nul. ''Am prezentat in fata Comisiei toate argumentele si datele pentru care eu am sustinut cu argumente faptul ca suspiciunile rezonabile si acuzatiile DNA sunt total nefundamentate'', a afirmat Corlatean dupa vot.

Raportul Comisiei juridice va ajunge in plen, for decizional, marti dupa-amiaza, dupa cinci saptamani de tergiversari.

Scrisoarea Parchetului cu cererea de incepere a urmaririi penale fata de senatorul Tius Corlatean pentru abuz in serviciu si impiedicarea exercitarii drepturilor electorale a ajuns la Senat in 16 mai, insa procedurile din Senat au fost intarziate de vacanta pentru camapania electorala, desi Biroul Permanent a fost convocat de doua ori.

Dosarul a fost trimis de Biroul Permanent (BP) al Senatului la Comisia juridica in 7 iunie, la a treia convocare pe aceasta tema. Senatul a amanat de doua ori discutarea solicitarii DNA deoarece sedinta BP nu a intrunit numarul necesar de membri prezenti, motivul invocat fiind acela ca multi alesi sunt plecati in campanie electorala.

Membrii PSD si-au exprimat - mai direct sau mai voalat - sustinerea pentru fostul ministru. In vreme ce presedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat mirat ca s-a ajuns la Titus Corlatean in aceasta speta, fostul premier Victor Ponta a declarat ca decizia CCR privind abuzul in serviciu il scapa pe fostul sau subordonat de raspundere penala.

''Deci daca ai incalcat cu buna stiinta o lege care spune ce trebuie sa faci si sa nu faci - esti pasibil de raspundere penala (dar trebuie aratata prevederea legala)! Daca nu ai incalcat nicio lege, oportunitatea unei decizii administrative sau politice nu poate fi apreciata de un procuror! Punct. Caz tipic - dosarul lui Titus Corlatean! Nu scrie in nicio lege cate sectii de vot trebuie sa fie in strainatate, putea legal sa faca oricate considera oportun (si a facut un numar identic ca in 2009, cand nu a fost nicio problema)! In final s-a dovedit ca decizia a fost defectuoasa ca au fost cozi in anumite sectii (ceea ce mi-a produs mie un prejudiciu pentru ca am pierdut alegerile din aceasta cauza). Corlatean a raspuns politic prin demisie, dar nici nu a incalcat o lege, nici nu a avut vreo intentie criminala (ca mi-a facut mie rau desi evident ca nu voia asta)! Clar si simplu!'', a argumentat deputatul PSD.

O pozitie transanta pro-Corlatean a avut si presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu. ''Daca cineva a profitat de pe urma intregului scandal care a fost generat de aglomeratia la sectiile de votare, atunci ar trebui sa fie Klaus Iohannis cel care a beneficiat de pe urma asa-zisului abuz in serviciu facut de Titus Corlatean. Sa fim seriosi! Nimeni nu putea sa anticipeze care va fi numarul de votanti avand in vedere ca acesta a crescut probabil in raport exponential in raport cu alegerile precedente. In al doilea rand, as aminti ca Titus Corlatean si-a asumat, din punct de vedere politic, aceasta situatie si a demisionat. Aici nu este vorba de abuz in serviciu in sensul in care este el incriminat in Codul penal. Sunt decizii politice pentru care oamenii politici, in general, platesc. Fie sunt sanctionati de electorat, fie isi asuma ei greselile cum a fost cazul lui Titus Corlatean care a adoptat o atitudine foarte corecta si foarte onoranta pentru el'', a sustinut Tariceanu.

Directia Nationala Anticoruptie a cerut Senatului Romaniei incuviintarea inceperii urmaririi penale pe numele lui Titus Corlatean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz in serviciu si impiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis indeplinind functia ministeriala.

"In contextul organizarii alegerilor prezidentiale din anul 2014, in calitate de ministru al afacerilor externe, Corlatean Titus, prin incalcarea procedurilor legale si prin acte de dispozitie, a organizat discretionar sectiile de votare din strainatate, obtinand astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus si sustinut de partidul din care facea si el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat in limitarea numarului de cetateni romani care si-au putut exercita dreptul de vot in strainatate", precizeaza DNA intr-un comunicat de presa.

Urmare a limitarii accesului la sectiile de votare din strainatate a avut drept consecinta cresterea procentajului total de voturi favorabile obtinute de candidatul sustinut de partidul din care facea parte, "in conditiile in care comportamentul electoral al cetatenilor romani din strainatate, in mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, explica procurorii.

DNA sustine ca dreptul de vot cetatenilor romani care locuiesc in strainatate a fost vatamat atat prin impiedicarea exercitarii acestui drept, cat si prin ingreunarea foarte serioasa a exercitarii acestui drept, care a determinat pe multi dintre titularii dreptului la vot sa renunte la exercitarea acestuia.

Procurorii anticoruptie mai afirma ca ministrul de externe a vatamat si interesele Ministerului Afacerilor Externe, privind buna functionare a misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare ale Romaniei in strainatate si indeplinirea de catre acestea, in conditii optime, a atributiilor legale privind apararea drepturilor cetatenilor romani. DNA sustine ca Titus Corlatean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor sectii de votare in localitati in care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de catre un numar superior de persoane si ca ar fi organizat, fara vreo documentare ori justificare, sectii de votare in localitati care nu au fost propuse de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.

Catre Senatul Romaniei au fost trimise 19 volume din dosar, pentru a sustine cererea de incepere a urmaririi penale.