Plenul Camerei Deputatilor a adoptat joi, in unanimitate, proiectul de lege care prevede o serie de modificari substantiale la legislatia privind acordarea concediului si indemnizatiei de crestere a copilului. Camera Deputatilor este decizionala, legea va merge la promulgare la presedintele Klaus Iohannis. Guvernul nu este de acord cu aceste modificari, premierul Dacian Ciolos afirmand ca nu vor fi alocati bani pentru majorarea indemnizatiei lunare pentru cresterea copiilor in cazul in care Parlamentul nu furnizeaza precizari cu privire la sursa acestei suplimentari.
Principalele prevederi, pe scurt:
- Nu mai exista plafonul maxim al indemnizatiei de 3400 lei/luna;
- Mamele vor primi indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturior nete realizate ultimele 12 luni din ultimii 2 ani, insa nu mai putin de 85% din salariul minim brut pe tara - eliminandu-se ISR-ul (indicele social de referinta care era in valoare de 50 de lei) din lege. Avand in vedere ca salariul minim brut pe tara va fi 1250 lei incepand cu 1 mai, valoarea acestei indemnizatii minime va fi de 1060 lei/luna.
- Se acorda indemnizatia pana la implinirea varstei de doi ani de catre copil;
- Daca decid sa se intoarca, mamele vor primi stimulent de insertie in cuantum de 50% din indemnizatia minima (adica din 85% din salariul minim brut) - circa 500 lei lunar;
- Nivelul indemnizatiei lunare se majoreaza cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata, pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.
- Parintele care s-a intors din concediul de crestere a copilului nu poate fi concediat timp de sase luni de la revenire.
Modificarile vor intra in vigoare de la 1 iulie 2016.
Toate aceste modificari au fost aduse sub forma de amendamente formulate in timpul sedintei comisiei de munca si aduse la un proiect de lege adoptat de Senat in septembrie 2015. Pana la publicarea variantei finale a legii in forma adoptat, raportul cu amendamente poate fi consultat aici.
In favoarea acestui proiect s-au exprimat parlamentari atat de la PSD cat si de la PNL, cele mai vocale sustinatoare fiind fostul ministru al Muncii Rovana Plumb si vicepresedintele PNL Cristina Pocora. Ambele au multumit de la tribuna colegilor deputati pentru ca au votat acest proiect.
Pocora a criticat duminica afirmatiile premierului Dacian Ciolos pe tema lipsei fondurilor pentru majorarea alocatiei mamelor, indicand drept sursa de finantare recuperarea integrala a prejudiciului din dosarele de coruptie.
"O sursa bugetara avuta in vedere atunci cand am formulat amendamentele o reprezinta bugetul national, iar daca vorbim despre cum colectam mai multi bani la buget pentru a finanta proiecte strategice pentru Romania - ca de exemplu cresterea demografica - atunci o sursa buna ar putea fi reprezentata de recuperarea integrala a prejudiciului din dosarele de coruptie. Sunt foarte multi bani acolo, iar ANAF si Guvernul ar trebui sa se concentreze pe recuperarea lor. Sunt convinsa ca se pot adopta foarte repede reglementarile necesare, astfel incat recuperarea prejudiciilor sa se faca mai rapid si banii sa fie folositi in mod real pentru dezvoltarea Romaniei", se arata intr-un comnicat al PNL remis duminica.
Pocora sustine ca masurile de combatere a deficitului demografic trebuie sa fie o prioritate, fiind obligatorii si urgente, la fel ca si angajamentul de 2% din PIB pentru Aparare, contributia la pensiile private sau respectarea angajamentului de deficit de 3%.
"Populatia Romaniei a ajuns la nivelul anului 1966. Practic, in fiecare an din ultimii 50, potrivit statisticilor, doua mici orase au disparut de pe teritoriul tarii. In plus, tinerii (0-14 ani) sunt depasiti de populatia de peste 65 de ani (varsta de pensionare), declin care a fost etichetat de specialisti drept "iarna demografica". In aceste conditii, sistemul de pensii si cel de sanatate au intrat, deja, in colaps", argumenteaza ea.
"Nu tinem cont de efortul bugetar cand vorbim de copii"
La momentul in care s-a discutat legea in comisie nu exista o estimare a efortului bugetar, insa acest lucru nu a fost o problema pentru deputati.
Solomon, presedintele Comisiei, a indemnat-o pe Costea sa nu se gandeasca la bani, dupa ce Plumb a tinut un scurt discurs in care a insistat asupra faptului ca banii nu conteaza atunci cand este vorba de copii. "Nu putem tine cont de efortul bugetar daca vorbim de copii. Nu vreau sa mai discutam despre un efort bugetar cand vorbim de copii", a spus Plumb, fost ministru al Muncii in guvernul Victor Ponta.
La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Muncii a transmis miercuri urmatoarele precizari in privinta impactului bugetar:
"Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a facut primele estimari privind impactul financiar suplimentar al aplicarii proiectului de lege privind indemnizatia de crestere a copilului discutat ieri in Comisia pentru Munca si Protectie Sociala din Camera Deputatilor.
Daca acest proiect nu sufera modificari majore, se estimeaza ca numarul beneficiarilor indemnizatiei de crestere a copilului se va mari cu aproximativ 4000 (in 2015 existau 138.000 de beneficiari inregistrati), iar numarul beneficiarilor stimulentului de insertie se va mari cu aproximativ 21.000 in 2017 (in 2015 existau 39.000 de beneficiari inregistrati).
Impactul financiar al aplicarii acestui proiect in 2016, de la 1 iulie pana la sfarsitul anului va fi de aproximativ 210 milioane lei, iar impactul pentru 2017 va fi de 850 milioane lei.
Cresterea numarului de beneficiari se va produce in special datorita prelungirii perioadei de acordare a stimulentului de insertie si a flexibilizarii conditiilor de eligibilitate. In baza prevederilor noului proiect de lege, sunt eligibile persoanele care au lucrat (sau au perioade asimilate) 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice.
Legea in vigoare avea ca baza de calcul perioadele lucrate din ultimele 12 luni calendaristice. De asemenea, o noua prevedere favorabila stabileste ca persoanele intrate in campul muncii si care incaseaza stimulentul de insertie, se pot reintoarce in orice moment in concediul de crestere al copilului. Durata acestui concediu este de 2 ani, iar in cazul copilului cu dizabilitati, concediul este de 3 ani."
16
10
