Joi, la sediul Institutului European din România, începând cu oră 10, are loc conferința organizată de Institutul de Studii Populare, Fundația Hans Seidel și Institutul pentru Dezvoltare Locală, “Importanţa dezvoltării regionale pentru viitorul Romaniei”, eveniment în cadrul căruia se va lansa un policy brief, urmat de o dezbatere. Printre invitați vor fi Leonard Orban, Gratian Mihăilescu, Gabriela Drăgan, Radu Magdin, Dan Cărbunaru, Wienfried Senker.

Evenimentul va fi moderat de Răzvan Orăşanu. Documentul, redactat de Graţian Mihăilescu şi lansat de Institutul de Studii Populare va prezenta o abordare integrată, unică în România, asupra procesului de dezvoltare regională. Această abordare ţine de factorii care influențează acest proces și anume absorbția fondurilor europene, planificarea și managementul acestora, descentralizarea administrativă și financiară, de funcționarea guvernanței multi-nivel în România, de reforma administratiei, de capacitatea administrativă a instituțiilor regionale, locale de a atrage fonduri europene și de stat, dar și investiții.

Problemele identificate care au stat la baza acestui policy brief sunt legate de funcționarea administrației la nivel local şi regional, de lipsa de viziune de dezvoltare sustenabilă şi de coeziune, de lipsa de colaborare cu alţi stakeholderi (academic, societate civilă, business) implicați în procesul de dezvoltare, de politizarea excesivă a administraţiei. Aceste probleme majore au dus de-a lungul timpului la alte disfuncţionalităţi în sistemul dezvoltării regionale cum ar fi numărul mare de unităţi administrativ teritoriale (comune și orașe), lipsa de transparență în procesul de decizie şi în activitatea administrativă a CJ-urilor şi primăriilor, corupție, funcționarea administrației prin clientelism politic, lipsa de idei, deschidere şi parteneriat, disparități mari economice între regiuni dar şi în interiorul regiunilor, lipsa de vizibilitate la Bruxelles.

O altă problemă majoră în România a fost managementul fondurilor europene şi slaba performanţă pentru 2007-2013. Acest lucru este valabil pentru autorități, beneficiari sau pentru cei care se ocupau de gestionarea acestora. Faptul că nici pentru 2014-2020 nu s-a realizat o planificare regională a fondurilor, poate îngreuna procesul de dezvoltare regională. Ultima problemă identificată este funcţionarea administrativă a României pe un sistem construit în 1968, centralizat, lipsit de competenţă şi responsabilitate.

Stabilirea arbitrară a acestui model de organizare administrativă, fără a lua în considerare particularitățile specifice ale spațiului românesc, legăturile tradiționale din diferitele regiuni, ci doar ca subordonarea efectivă a acestora la autoritățile politice centrale a dus la această structură hibrid cu 41 de judeţe, fragmentată şi de multe ori nefuncțională. România este singura țară din fostul bloc sovietic, membră UE care, după căderea regimului comunist nu a știut cum să proiecteze o reformă administrativă, în scopul de a corecta o serie de deficiențe sau pentru a se actualiza la anumite realități apărute după 1989.

Documentul analizează toate aceste aspecte si vine cu recomandări la final. Metodologia de cercetare folosită în acest policy brief este una calitativă tocmai din cauza acestei abordări integrate și multi-disciplinare (științe politice, studii europene, economie, sociologie), dar sunt folosite și date cantitative tocmai pentru a sublinia importanța fondurilor europene în procesul de dezvoltare regională.

Cei interesați de aceste subiecte sunt invitați Joi, începând cu ora 10, la sediul Institutului European, pentru a dezbate despre viitorul dezvoltării regionale în România