Vicepresedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, Ciprian Nica, sustine ca Ministerul Justitiei trebuia sa prezinte, de saptamana trecuta, o initiativa legislativa pentru modificarea articolului din Codul de procedura penala privind arestul la domiciliu, declarat neconstitutional de CCR, pentru ca aceasta sa fie adoptata, in actuala sesiune, de Parlament.

"Prima problema: in termen de 45 de zile, articolul care a fost declarat neconstitutional nu mai este in vigoare. In interiorul termenului de 45 de zile, dupa parerea mea, fiind si finalul sesiunii parlamentare, trebuia sa vina de saptamana trecuta Ministerul Justitiei cu o initiativa care sa fie dezbatuta, dar ea trebuie sa treaca pe la Senat, pentru ca este prima camera sesizata si sa vina la Camera Deputatilor - camera decizionala. Este trecut, nu au facut-o. A doua problema: ca sa mergem pe initiativa legislativa, exact aceeasi procedura. Trebuie sa ai procedura, trebuie sa treaca pe la Consiliul Legislativ, trebuie sa primeasca toate avizele, sa mearga la Senat. Senatul sa dezbata in procedura de urgenta, sa se duca la plen si dupa aceea sa vina la Biroul permanent al Camerei, care sa sesizeze Comisia juridica cu acest aspect, si atunci merge la plen. Intrebarea este: mai putem sa facem?" a spus Nica, la Parlament, transmite Agerpres.

El a afirmat ca solutia ar fi ca Guvernul sa vina cu o ordonanta de urgenta, insa a admis ca, pe timpul vacantei parlamentare, Executivul poate emite doar ordonante simple.

"Sa gaseasca un text si, dupa, in toamna, sa-i dam lege de aprobare, fiindca alta solutie, pe procedura de urgenta, noi nu mai avem acum. Nu mai este timp nici pentru Ordonanta de Urgenta", a spus Nica.

Pe de alta parte, aceste modificari se afla pe ordinea de zi de astazi a sedintei comisiei juridice din Senat, cu scopul ca acestea sa intre in plenul de astazi.

CCR a hotarat, in 7 mai, ca dispozitiile art. 222 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, decizia fiind definitiva si general obligatorie prin publicarea in 12 iunie in Monitorul Oficial, noteaza Agerpres.

Curtea a aratat ca art. 220 din Cpp prevede ca judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata in fata careia se afla cauza pot dispune, prin incheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivata a procurorului sau din oficiu, neprecizandu-se, insa, nici termenul si nici durata maxima pentru care poate fi dispusa aceasta masura in cele doua faze procesuale.

Judecatorii Curtii reamintesc ca atat instanta de la Strasbourg, cat si CCR au stabilit in jurisprudenta lor faptul ca arestul la domiciliu este considerat 'o privare de libertate', in sensul art. 5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, constituind o ingerinta in dreptul fundamental al libertatii individuale, prevazut de art. 23 din Constitutie.

Curtea retine ca arestul la domiciliu reprezinta o masura intruziva ce poate afecta drepturi si libertati fundamentale, respectiv libera circulatie, viata intima, familiala si privata, dreptul la invatatura si munca si protectia sociala a muncii.

"Ingerinta analizata nu este insa proportionala cu cauza care a determinat-o, asa incat Curtea retine ca dispunerea masurii arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si a judecatii in prima instanta, fara a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusa si durata maxima a acesteia, nu asigura un just echilibru intre interesul public si cel individual, intrucat aceasta masura poate fi dispusa pentru o perioada nelimitata de timp. Principiul proportionalitatii, astfel cum este reglementat in ipoteza particulara a art. 53 din Constitutie, presupune caracterul exceptional al restrangerilor exercitiului drepturilor sau libertatilor fundamentale, ceea ce implica, in mod necesar, si caracterul lor temporar. Din moment ce autoritatile publice pot recurge la restrangerea exercitiului unor drepturi in lipsa unor alte solutii, pentru salvgardarea valorilor statului democratic, este logic ca aceasta masura grava sa inceteze de indata ce a incetat si cauza care a provocat-o", se arata in motivare.

Curtea a constatat ca normele procesual penale ale art.222 cu denumirea marginala 'Durata arestului la domiciliu', prin faptul ca nu reglementeaza nici termenele pentru care poate fi dispusa si nici durata maxima a acestei masuri in procedura de camera preliminara si de judecata in prima instanta, sunt neconstitutionale, de vreme ce organele judiciare o pot dispune pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecinta fiind restrans, in mod nelimitat temporal, exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale vizate de continutul acestei masuri.

In privinta efectelor deciziilor CCR, potrivit art. 147 alin.(1) din Constitutie, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea hotararii in Monitorul Oficial, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu le pune de acord cu dispozitiile Legii Fundamentale.

"Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. In cauza, Curtea retine ca remedierea deficientei de reglementare constatate prin prezenta decizie pana la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, determina inlaturarea viciului de neconstitutionalitate si mentinerea in fondul activ al legislatiei a dispozitiilor art. 222 din Codul de procedura penala, impreuna cu corectivele aduse in sensul aratat prin prezenta decizie", se mai spune in motivare.