Romania are nevoie de o conexiune mai puternica intre sistemul de educatie si piata fortei de munca, segment care, in ciuda reformelor pozitive promovate in anii 2009-2011, se confrunta in continuare cu amenintari semnificative, de la practica majorarii nesustenabile a salariului minim, in conditiile cresterii competitiei pe piata produselor manufacturate in regiunea tarii noastre, si pana la imbatranirea populatiei, este una dintre concluziile studiului "It's Our Job: Reforming Europe's Labour Markets / Datoria noastra: reformarea pietei europene a muncii", realizat de eurodeputatul PMP Siegfried Muresan impreuna cu economistul irlandez Eoin Dre.
Studiul, care analizeaza experienta a sase state europene - Belgia, Germania, Grecia, Irlanda, Portugalia si Romania - a fost lansat marti la Bruxelles, in prezenta autorilor si a fostului premier finlandez Jyrki Katainen, vicepresedinte al Comisiei Europene pentru locuri de munca, crestere economica, investitii si competitivitate.
Europarlamentarul roman a afirmat ca si Romania a urmat exemplul negativ al altor state, cu exceptia notabila a Germaniei, si nu a reformat piata muncii in perioada de crestere economica ce a urmat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in 2007, cand s-a procedat in schimb la majorari de pensii si salarii peste nivelul productivitatii. In schimb, reformele au fost promovate de-abia dupa venirea crizei globale, in anii 2009 - 2011, iar aceste reforme au reprezentat baza cresterii economice actuale, a sustinut Siegfried Muresan.
Studiul noteaza faptul ca recenta criza pe care a traversat-o omenirea a scos la iveala o slabiciune structurala a unor economii europene, in conditiile in care rata somajului in randul tinerilor era peste nivelul de 20% in tari precum Grecia, Portugalia, Romania sau Belgia inca din 2007, deci inainte ca impactul crizei sa se resimta pe piata europeana a muncii.
"Nu facem reforme de dragul reformelor, ci pentru a schimba modul in care functionam, pentru a obtine societati mai bune pentru cetatenii nostri in viitor", a aratat vicepresedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, in dezbaterea de la Bruxelles, care a aratat ca in perioada urmatoare Comisia Europeana va prezenta o serie de initiative in favoarea liberei circulatii a fortei de munca, sustinand totodata dreptul statelor membre de a evita abuzuri in ceea ce priveste prestatiile sociale.
El a exemplificat cu cazul Finlandei care, in perioada in care era student, in anii '90, se confrunta cu o criza similara cu cea traversata recent de Portugalia.
In acel moment, clasa politica a luat patru masuri principale, care au dus la relansarea economica a tarii:
- consolidarea finantelor publice
- investitii puternice in cercetare-dezvoltare
- liberalizarea sectorului de telecomunicatii, care a dus la crearea unei noi piete
- reforma sistemului de impozitare a companiilor, care a lasat mai multi bani in sectorul privat
Siegfried Muresan a aratat ca o cale pentru reducerea somajului drastic in randul tinerilor dintr-o serie de state este incurajarea acestora de a merge acolo unde sunt locurile de munca. Acest proces trebuie insa insotit de incercarea de a mentine tinerii foarte capabili in Europa.
Katainen a subliniat si necesitatea unei dezbateri in ceea ce priveste rolul universitatilor europene, foarte bune in ceea ce priveste cercetarea fundamentala sau sectorul de sanatate, spre exemplu, dar nu si pe zona de antreprenoriat.
Care sunt principalele recomandari la nivel european formulate de acest studiu:
- Simplificarea politicilor europene in domeniul angajarii si coordonarea lor mai eficienta
- Introducerea de actiuni clare pentru cresterea mobilitatii fortei de munca
- Schimbarea prioritatii de la combaterea somajului la crearea de locuri de munca
- Finantarea relansarii: crearea unei punti intre investitii si reforma
"Liberalizarea e o conditie esentiala pentru atragerea de investitori, investitorii investesc dar vor sa se si asigure ca daca la un momemnt dat in viitor conditiile vor fi mai proaste, va fi o recesiune, atunci vor putea, asa cum angajeaza acum oameni, sa concedieze destul de usor oameni, cu costuri mici (...) Trebuie sa fim pregatiti sa ne schimbam locul de munca din trei in trei, din patru in patru ani de zile, dar si sa stim ca daca la un moment dat pierdem un loc de munca sau se termina un contract pe durata determinata nu e o drama, pentru ca pe o piata a fortei de munca mai flexibila vei gasi intotdeauna urmatorul loc de munca, pe o piata a fortei de munca rigida cei care sunt angajati si nu pot fi dati afara nu sunt astfel stimulati sa se perfectioneze, sa-si imbunatateasca aptitudinile prea des", a argumentat europarlamentarul PMP.
Insa, pentru a face o economie atractiva pentru investitori, pe langa infrastructura economica este nevoie si de un climat investitional predictibil, iar din acest punct de vedere un aspect esential este "statul de drept, institutii puternice care isi indeplinesc misiunea, depolitizate, independente, capabile sa isi indeplineasca rolul", a subliniat el.
------------------
Siegfried Muresan este membru al Parlamentului European incepand din anul 2014 si vicepresedinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European. Este membru in Delegatia la Comisia parlamentara de cooperare UE - Moldova si in Delegatia la Adunarea Parlamentara Euronest, precum si membru supleant in Comisia pentru afaceri economice si monetare si in Delegatia pentru relatiile cu India. Incepand cu luna ianuarie 2015, Siegfried Muresan detine si functia de purtator de cuvant al Partidului Popular European (PPE).
Economistul Eoin Drea este doctor in economie si ofiter de cercetare in cadrul Centrului pentru Studii Europene Wilfried Martens, cu expertiza in domenii precum uniunea monetara si economia politica a integrarii europene si dezvoltarii sistemului bancar in secolul al XX-lea.
1
2
