Congresul UDMR se va desfasura, vineri si sambata, la Cluj, sub sloganul Újratervezés, adica reproiectare sau resetare. Ce ar putea inseamna aceasta resetare din moment ce pentru functia de presedinte al UDMR candideaza doar Kelemen Hunor, actualul lider al Uniunii? O prima resetare s-a produs deja: Uniunea s-a radicalizat, preluand nu doar discursul autonomist, ci a lansat, in septembrie 2014, cand era inca la guvernare alaturi de PSD, un proiect radical de autonomie. Asa se explica, in parte, de ce Kelemen Hunor nu are azi contracandidat. Din moment ce discursul radical autonomist promovat de lideri ca Antal Arpad a fost insusit de actuala conducere, competitia interna a ramas fara obiect.

Dan TapalagaFoto: Hotnews

Intre timp, proiectul pare pus pe hold, insa Antal Arpad, primarul din Sfantu Gheorghe, afirma ca decizia de a-l trimite ca proiect de lege in Parlament va fi luata imediat dupa Congres. Antal Arpad a declarat pentru HotNews.ro ca exista doua curente in UDMR: "Unul care considera ca proiectul de autonomie trebuie initiat Parlamentului cand exista minim de consens cu partidele romanesti, altul care spune ca trebuie trimis Parlamentului si, chiar daca e respins, se discuta, se negociaza pentru ca asa s-a intamplat in orice alta tara. Nicaieri nu s-a depus un proiect de autonomie care a doua zi a fost aprobat. Eu cred ca imediat dupa congres se va decide pe ce cale se va merge mai departe".

Apoi, marea resetarea a UDMR a insemnat trecerea in opozitie, decisa de Consiliul Reprezentantilor Unionali pe data de 13 decembrie 2014. Intr-o declaratie pentru HotNews.ro, secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a minimalizat efectele acestei decizii, intrebat daca acele zone de administratie conduse de maghiari nu au de suferit dupa decuplarea de la resurse. "Administratia locala si judeteana este blocata de zgomotul catuselor. Nimeni nu mai semneaza acte, decizii. A fi in opozitie sau la guvernare nu mai reprezinta o mare diferenta", a declarat Kovacs Peter pentru HotNews.ro.

Decizia iesirii de la guvernare n-a insemnat totusi si ruperea de PSD. Aici s-a produs inca o mare resetare, de aceasta data intre UDMR si propriul electorat. Initial, decizia politica exprimata de liderii Uniunii a fost sa-l sustina pe Victor Ponta, candidatul PSD la prezidentiale, recomanand neutralitate in turul doi. Chiar si asa, electoratul maghiar a votat masiv pentru Klaus Iohannis, in ciuda indemnurilor formulate de politicienii maghiari. A fost o ruptura semnificativa intre elita politica maghiara reprezentata de UDMR si alegatorii sai.

Ruptura s-a manifestat in ultimii ani printr-o pierdere constanta de altitudine a Uniunii, ajungand la limita pragului electoral la alegerile din 2012, cu 5, 2%. Spre comparatie, in 2000 UDMR a intrat in Parlament cu 6, 9%, iar la fiecare nou ciclu electoral a mai scazut putin. Liderii maghiari au sperat sa compenseze indepartarea de propriul electorat cu lansarea proiectului autonomist, sustinut cu precadere de liderii maghiari din Tinutul Secuiesc. Pe de alta parte, discursul autonomist a pierdut din forta dupa alegerile din 16 noiembrie, cand in functia de sef de stat romanii au ales un etnic german, deci tot un reprezentant al unei minoritati. A devenit astfel mai dificil pentru maghiari sa acuze nerespectarea drepturilor minoritatilor, desi ramane o problema reala.

De pilda, primarii si liderii maghiari din Tinutul Secuiesc au fost tarati in instante pentru arborarea unor simboluri locale, utilizarea limbii materne in administratie si justitie este inca o problema, la fel situatia de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures. La acestea se adauga o serie de alte probleme amplificate politic: restutuirea bunurilor apartinand cultelor religioase sau unele sentinte penale pronuntate in unele cazuri de retrocedare.

In relatia cu justitia, UDMR se comporta insa la fel sau mai rau ca politicienii romani care submineaza activitatea judecatorilor si procurorilor. Camera Deputatilor l-a salvat din nou, pe 11 martie, pe fostul ministru al transporturilor, Laszlo Borbely, de inceperea urmaririi penale iar politicienii maghiari nu pierd nici un prilej sa acuze actiuinile justitiei. Insa cel mai grav caz se prefigureaza a fi cel al deputatului UDMR Marko Attila, fugit din tara de anul trecut, dupa ce procurorii DNA au cerut arestarea sa, aprobata in Parlament in 3 decembrie 2014. Potrivit secretarului general al UDMR, Kovacs Peter, cazurile Marko Attila si Nagy Zsolt, condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare, vor figura cu siguranta pe agenda Congresului.

Cazul Marko Attila ar putea pune la incercarea chiar relatiile romano maghiare daca Budapesta va refuza sa puna in executare un eventual mandat european de arestare sau daca nu va raspunde la citatii. In plus, avocatul lui Marko Atttila a declarat, marti, 14 aprilie, ca deputatul UDMR s-ar fi stabilit definitiv in Ungaria. La randul sau, Marko Attila a declarat, citat de radio Kossuth, că statul ungar i-a transmis în mai multe ocazii şi în diverse moduri că nu îl va abandona, deoarece "Guvernul ungar consideră, de asemenea, că nu există nicio infracţiune în acest caz", ci este vorba despre "discreditarea unui cetăţean maghiar".

N-ar fi prima data cand Ungaria refuza extradarea unui maghiar, mai ales ca Marko Attila detine dubla cetatenie. In 2013, autoritatile de la Budapesta au refuzat extradarea directorului executiv al grupului energetic ungar MOL, Zsolt Hernadi, acuzat in Croatia de dare de mita. Compania maghiara ar fi cautat sa obtina astfel o pozitie dominanta in compania croata de stat de petrol si gaze INA, fara a cumpara pachetul majoritar de actiuni. Autoritatile ungare au refuzat doua cereri ale Croatiei pentru a-l interoga pe Hernadi, motivand prin protejarea intereselor nationale.

Kelemen Hunor si Victor Orban

Kelemen Hunor si Victor Orban

Foto: Hotnews

Aici ajungem la cea mai delicata discutie, referitoare la relatia UDMR-ului cu Fidesz-ul condus de Victor Orban. Kelemen Hunor a preluat acum patru ani un UDMR aflat in relatii proaste cu FIDESZ. Acestea s-au normalizat intre timp, spun liderii maghiari. Alte voci spun ca UDMR a devenit mai dependent ca niciodata de Budapesta si ca este prima data in ultimii 25 de ani cand exista comanda externa pe conducerea Uniunii. La Congresul UDMR de sambata n-au fost anutata prezenta unor lideri importanti ai FIDESZ, insa ar urma sa fie citit un mesaj din partea premierului Victor Orban.

In fine, resetarea UDMR ar trebui sa insemne cu prioritate recuperarea electoratului. In primii patru ani de mandat, Klemen Hunor n-a stralucit ca lider, dar a reusit sa impace mai toate curentele din cadrul Uniunii. Acuzatiile de coruptie la adresa unor lideri maghiari si cantonarea in problema autonomiei - importanta mai ales pentru maghiarii din Tinutul Secuiesc, care reprezinta doar un sfert din numarul total al maghiarilor din Romania - a indepartat UDMR de publicul tanar.

"Anul trecut au fost cateva judete cu rezultate dezastruoase (candidat UDMR la presedintie 22% in judetul Mures unde maghiarii sunt 40%). In Bihor, Satu Mare, Cluj a fost dezastru. In mediul urban a scazut foarte mult numarul voturilor UDMR, si toata lumea se afla binemerci pe functii. Deci probleme sunt, analize avem, toate lumea este de acord ca este necesara o resetare, dar nu stim daca asta se va intampla cu adevarat", a declarat un lider maghiar pentru HotNews.ro care a preferat sa-si pastreze anonimatul.

Altfel, UDMR a realizat destul de lin transfertul de generatii in partid dupa retragerea lui Marko Bela. De la congresul de maine se asteapta modificarea statului, in sensul desfiintarii functiei de vicepresedinte politic, detinuta in prezent de Laszlo Borbely, si infiintrea functiei de presedinte executiv. Aceasta functie ar urma sa fie desemnat la Consiliul Rerprezentantilor Unionali dupa Congres, cele mai mari sanse fiind ca functia sa fie ocupata de actualul secretar general, Kovacs Peter.

Pe scurt, Kelemen Hunor va fi confirmat pentru inca patru ani in functia de presedinte, dar va avea la dipozitie mai putin de doi ani pana la urmatoarele alegeri parlamentare. Obiectivul sau ar trebuie sa fie ridicarea UDMR din marja de 5% inapoi catre 7% pentru recredibiliza Uniunea in ochii propriului electorat. In acest interval, liderii maghiari din interiorul si din afara tarii vor continua sa preseze pentru o regandire a relatiei UDMR cu statul roman si cu partidele romanesti pentru a obtine un model de autonomie, chiar daca aceasta tema nu va figura, probabil, foarte sus sau chiar deloc pe agenda oficiala a congresului de maine.