Presedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului spre reexaminare Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. Seful statului reclama, printre altele, in cererea de reexaminare, posibilitatea conferita partidelor politice "de a recurge la imprumuturi de la persoane fizice, inclusiv in numerar, dar si de la persoane juridice - altele decat institutiile de credit (supuse supravegherii prudentiale si unor cerinte minime de administrare a riscurilor nerambursarii imprumuturilor)" Seful statului considera ca aceasta prevedere este "de natura sa perpetueze dependenta mediului politic de mediul de afaceri si poate fi de natura sa eludeze plafoanele stabilite atat pentru imprumuturi, cat si pentru donatii (eventual, prin donatii deghizate sub forma de imprumuturi), a caror restituire nu va fi solicitata".
Presedintele considera ca "sub aspectul respectarii normelor de tehnica legislativa, pentru unitate de reglementare, consideram ca imprumuturile ca sursa de finantare a partidelor politice ar fi putut fi reglementate intr-o sectiune distincta in cadrul Capitolului II intitulat
Hotnews.ro si o parte a societatii civile au reclamat in trecut prevederea din lege referitoare la imprumuturile pentru partide de la persoane fizice sau juridice.
"Legea transmisa spre promulgare aduce modificari si completari substantiale Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. Necesitatea reformarii institutiilor politice prin crearea unui cadru legislativ cat mai clar in ceea ce priveste finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, bazat pe integritate si pe claritate a normei juridice, impune, insa, reexaminarea de catre Parlament a unora dintre dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006, atat sub aspectul concordantei cu principiile si normele constitutionale referitoare la partidele politice, cat si sub aspectul claritatii normelor juridice. De asemenea, legea transmisa spre promulgare ridica probleme si din perspectiva respectarii procedurii parlamentare de adoptare a legilor, precum si sub aspectul transparentei in dezbaterile parlamentare, ca principiu intrinsec al functiei de legiferare a Parlamentului", arata Administratia Prezidentiala, intr-un comunicat.
Redam integral cererea de reexaminare transmisa Parlamentului de presedintele Klaus Iohannis:
Domnului Calin Popescu-Tariceanu
Presedintele Senatului
In temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constitutia Romaniei, republicata, formulez urmatoarea
Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale:
Legea transmisa spre promulgare aduce modificari si completari substantiale Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. Necesitatea reformarii institutiilor politice prin crearea unui cadru legislativ cat mai clar in ceea ce priveste finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, bazat pe integritate si pe claritate a normei juridice, impune, insa, reexaminarea de catre Parlament a unora dintre dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006, atat sub aspectul concordantei cu principiile si normele constitutionale referitoare la partidele politice, cat si sub aspectul claritatii normelor juridice. De asemenea, legea transmisa spre promulgare ridica probleme si din perspectiva respectarii procedurii parlamentare de adoptare a legilor, precum si sub aspectul transparentei in dezbaterile parlamentare, ca principiu intrinsec al functiei de legiferare a Parlamentului.
1. Art. I pct. 1 din legea transmisa spre promulgare - respectiv Art. 1 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 334/2006 - introduce principiul independentei partidelor politice si al candidatilor. In absenta unor clarificari suplimentare cu privire la continutul notiunii de "independenta" acesta pare a nu fi corelat cu principiul pluralismului politic prevazut in Art. 8 alin. (1) din Constitutie. Partidele politice canalizeaza optiunile politice ale cetatenilor si este greu de crezut ca ar putea fi independente fata de influente politice. Pe de alta parte, partidele politice isi propun si au vocatia guvernarii, ceea ce inseamna ca nu pot fi indiferente fata de puterea de stat. Candidatii pe care ii propun partidele politice nu pot fi independenti fata de acestea, conceptul de candidat independent utilizat in cadrul legilor electorale vizand tocmai persoanele care nu au sustinerea unui partid politic.
2. Art. I pct. 2 din legea transmisa spre promulgare - Art. 3 din Legea nr. 334/2006 - prevede printre sursele de finantare a activitatii unui partid politic si imprumuturile in bani de la persoane fizice si juridice, inclusiv in numerar. Posibilitatea legala conferita partidelor politice de a recurge la imprumuturi de la persoane fizice, inclusiv in numerar, dar si de la persoane juridice - altele decat institutiile de credit (supuse supravegherii prudentiale si unor cerinte minime de administrare a riscurilor nerambursarii imprumuturilor) - poate fi o norma juridica de natura sa perpetueze dependenta mediului politic de mediul de afaceri si poate fi de natura sa eludeze plafoanele stabilite atat pentru imprumuturi, cat si pentru donatii (eventual, prin donatii deghizate sub forma de imprumuturi), a caror restituire nu va fi solicitata.
Sub aspectul respectarii normelor de tehnica legislativa, pentru unitate de reglementare, consideram ca imprumuturile ca sursa de finantare a partidelor politice ar fi putut fi reglementate intr-o sectiune distincta in cadrul Capitolului II intitulat "Finantarea privata".
3. Art. I pct. 4 din legea transmisa spre promulgare - alin. (4) al Art. 4 din Legea nr. 334/2006 - prevede ca partidele politice au obligatia de a publica in Monitorul Oficial al Romaniei, pana la data de 30 aprilie (fata de 31 martie, cum prevede in prezent Legea nr. 334/2006), cuantumul total al veniturilor din cotizatii obtinute in anul fiscal precedent, precum si lista membrilor de partid care au platit in anul fiscal precedent cotizatii a caror valoare insumata depaseste 10 salarii minime brute pe tara. In opinia noastra, aceasta modificare operata in continutul Art. 4 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 se impune a fi corelata si cu Art. 11 alin. (3), precum si cu Art. 13 alin. (4) din acelasi act normativ - asupra carora nu s-a intervenit legislativ. Pe de alta parte, aceasta modificare nu este pusa de acord nici cu prevederile Art. I pct. 37 (art. 36 alin. 3 din Legea nr. 334/2006) din legea transmisa la promulgare, potrivit carora raportul anual al Autoritatii Electorale Permanente se publica pana la data de 31 martie a anului urmator.
4. Art. I pct. 5 din legea transmisa la promulgare - Art. 5 alin. (9) din Legea nr. 334/2006 - poate fi interpretat in sensul ca este permisa acceptarea donatiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite, facute cu scopul evident de a obtine un avantaj politic, cu consecinta incalcarii principiului pluralismului politic, prevazut in Art. 8 alin. (1) din Constitutie; aceasta cu atat mai mult cu cat o asemenea interdictie este expres reglementata in actualul Art. 5 alin. (11) din Legea nr. 334/2006, ale carui prevederi sunt reluate in Art. 5 alin. (9) din legea transmisa la promulgare.
5. Art. I pct. 6 din legea transmisa spre promulgare - Art. 5ￂ alin. (2) din Legea nr. 334/2006 - prevede ca donatiile in bani cu sarcina de a achizitiona cladiri cu destinatia de sediu al partidului politic sunt exceptate de la conditiile prevazute la Art. 5 alin. (2), (3), (4) si (5); totodata, Art. 5 indice 2 alin. (3) prevede ca partidul politic are obligatia de a indeplini sarcina prevazuta la alin. (2) in termenul si conditiile prevazute de contractul de donatie.
In opinia noastra, coroborarea prevederilor mentionate conduce la concluzia ca neindeplinirea sarcinii de catre partidul donatar in termenul si in conditiile prevazute de contractul de donatie si neexercitarea de catre donator a actiunii in executarea sarcinii ori a actiunii in revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii in termenul general de prescriptie au drept consecinta directa eludarea Art. 5 alin. (2), (3), (4) si (5) si depasirea valorilor maxime ale donatiilor ce pot fi primite intr-un an fiscal. Actiunea in executarea sarcinii, precum si actiunea in revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii sunt subordonate principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil, la care este de presupus ca donatorul nu va recurge niciodata, atunci cand donatia este facuta cu scopul evident de a obtine un avantaj politic, cu aceeasi consecinta a incalcarii principiului pluralismului politic prevazut in Art. 8 alin. (1) din Constitutie.
6. Pentru unitate de redactare, semnalam ca dispozitiile Art. I pct. 8 din legea transmisa la promulgare - Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 - se refera numai la donatori, in conditiile in care lista prevazuta la alin. (1) la care se face trimitere in alin. (2) al Art. 9 ii are in vedere si pe imprumutatori.
7. Art. I pct. 16 din legea transmisa spre promulgare - Art. 18 alin. (3) din Legea nr. 334/2006- prevede ca subventiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu sunt supuse executarii silite prin poprire. In opinia noastra, aceasta norma creeaza premisele incalcarii principiului egalei protectii a proprietatii private indiferent de titular, prevazut in Art. 44 alin. (1) din Constitutie. Intrucat veniturile rezultate din subventiile de la bugetul de stat pot finanta activitati specifice pentru un anume partid in baza unor contracte cu diversi furnizori nu este justificata exceptarea acestora de la executarea silita. In fapt, atunci cand se incheie un contract cu un furnizor pentru realizarea unor activitati specifice, partidul politic ar trebui sa isi bazeze decizia pe un anumit cuantum al veniturilor sale, care include si subventiile de la bugetul de stat. Ca atare, creantele impotriva partidelor politice ar trebui sa fie exigibile tinand cont de veniturile partidelor politice existente la momentul executarii silite, fara a se lua in considerare sursa respectivului venit.
8. Art. I pct. 25 din legea transmisa spre promulgare - Art. 26 din Legea nr. 334/2006 - reglementeaza regimul juridic al mandatarului financiar, atat pentru partidele politice, cat si pentru candidatii independenti. Mentionam ca Art. 27 din Legea nr. 334/2006 - care ramane nemodificat prin legea transmisa la promulgare - stipuleaza: "Prevederile Art. 26 se aplica in mod corespunzator si candidatilor independenti." Pentru evitarea paralelismului in reglementare, fata de noul continut normativ al Art. 26 se impune completarea legii cu un nou punct, prin care sa se dispuna abrogarea Art. 27.
9. Prin Art. I pct. 33 - 40 sunt aduse modificari dispozitiilor din Capitolul V ce reglementeaza controlul finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale. Astfel, prin abrogarea Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, care stabilea competenta Curtii de Conturi de a controla, alaturi de Autoritatea Electorala Permanenta, respectarea prevederilor legale privind finantarea partidelor politice, se aduce atingere dispozitiilor Art. 140 alin. (1) din Constitutie. Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile in care o parte din veniturile partidelor politice provin de la bugetul de stat, abrogarea Art. 35 alin. (2) din lege echivaleaza cu limitarea competentei Curtii de Conturi, asa cum a fost aceasta stabilita prin Constitutie.
In plus, Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 are o logica substantiala in sensul in care combina expertiza Autoritatii Electorale Permanente cu privire la specificul activitatilor electorale si expertiza Curtii de Conturi cu privire la administrarea si intrebuintarea resurselor financiare ale sectorului public, ceea ce are ca efect un control mult mai eficient asupra modului in care partidele politice inteleg sa respecte legislatia specifica. In consecinta, prin aceasta modificare, Curtea de Conturi nu-si va mai putea exercita atributia constitutionala de control privind subventiile de la bugetul de stat si rambursarea sumelor in conditiile Art. 38ￂ nou introdus prin pct. 40, aceasta intrucat potrivit Art. 38 indice 1 alin. (6) se ramburseaza chiar si sumele cheltuite "suplimentar" la nivel central, fara a se stipula ce reprezinta si in ce conditii pot fi efectuate aceste cheltuieli suplimentare.
De asemenea, modificarile de la Art. 35 alin. (31) si alin. (32) sunt susceptibile de incalcarea principiul egalitatii, introducand o discriminare intre angajatii Autoritatii Electorale Permanente, care nu se justifica prin prisma situatiei specifice doar a acestei categorii de personal, raportat la scopul legii. Totodata, in absenta unor clarificari suplimentare, nu se intelege de ce doar acest personal ar fi investit cu exercitiul autoritatii publice, in conditiile in care Autoritatea Electorala Permanenta este autoritate publica in intregul sau si, ca atare, intreg personalul de specialitate realizeaza atributii de autoritate publica, asa cum sunt acestea prevazute de lege.
Un alt aspect pe care il supunem reexaminarii Parlamentului vizeaza prevederile Art. 351 alin. (1) potrivit carora: "Pentru a verifica legalitatea veniturilor si cheltuielilor partidelor politice, Autoritatea Electorala Permanenta poate solicita documente si informatii de la persoanele fizice si juridice care au prestat servicii, gratuit sau contra cost partidelor politice, precum si de la orice institutie publica". Aceasta reglementare ar trebui revizuita in sensul in care documentele si informatiile pe care le poate solicita Autoritatea Electorala Permanenta trebuie sa fie in legatura exclusiv cu activitatile partidelor politice care privesc obtinerea de venituri si realizarea de cheltuieli. Altfel, in forma actuala, se poate interpreta ca Autoritatea Electorala Permanenta poate cere orice document de la persoane fizice ori juridice de drept privat sau institutii publice sub pretextul verificarii legalitatii veniturilor si cheltuielilor partidelor politice, ceea ce ar echivala cu o extindere semnificativa a atributiilor Autoritatii Electorale Permanente.
Prevederile Art. 38 indice 1 din legea transmisa la promulgare stabilesc regula conform careia rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice in campania electorala se face de Autoritatea Electorala Permanenta in urma atingerii unui prag minim de 3% din voturile valabil exprimate la nivel national (pentru alegerile parlamentare, alegerile pentru Parlamentul European si alegerile pentru Presedintele Romaniei), respectiv a unui prag minim de 3% din voturile valabil exprimate prin cumularea voturilor pentru toate consiliile locale si de sector ale Municipiului Bucuresti, consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si pentru candidaturile de primar, respectiv primar general al Municipiului Bucuresti (pentru alegerile locale). In contextul in care legislatia electorala urmeaza a fi modificata, urmarindu-se printre altele reducerea numarului de membri fondatori pentru infiintarea unui partid politic, precum si posibilitatea de a infiinta partide exclusiv la nivel local, care sa propuna candidati numai in alegerile locale, atunci pragul de 3% impus pentru alegerile locale ar trebui reevaluat, in sensul oferirii posibilitatii ca el sa fie aplicat si cu privire la rezultatele electorale obtinute doar la nivelul unor consilii locale ori judetene. Totodata, introducerea posibilitatii rambursarii cheltuielilor de campanie reprezinta o finantare importanta de la bugetul de stat a campaniilor electorale. Aceasta forma de finantare nu a beneficiat de un studiu de impact al legii asupra alocarii fondurilor publice si nici de o dezbatere publica, avand in vedere modalitatea de inserare a textului in propunerea legislativa.
10. In ceea ce priveste procedura legislativa, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale prin continutul sau normativ face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispozitiile Art. 73 alin. (3) lit. b) din Constitutia Romaniei, republicata, iar in aplicarea Art. 75 alin. (1) din Legea fundamentala, prima Camera sesizata este Senatul care a respins aceasta initiativa legislativa in sedinta din data de 25.02.2014. Ulterior, in data de 18.03.2015, aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor, insa cu amendamente ce modificau semnificativ textul propunerii, amendamente aduse in cadrul Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice si a Legii privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale.
Practic, modificarile si completarile aduse ca urmare a acceptarii amendamentelor depuse in Comisia comuna au schimbat insasi substanta initiativei legislative in forma adoptata de Camera Deputatilor fata de cea dezbatuta de Senat. De exemplu, in cadrul Comisiei comune au fost introduse reguli importante cu privire la procedura de rambursare a sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice, precum si alte reguli privind alocarea spatiilor pentru sediile centrale si locale ale partidelor politice, fara ca aceste modificari sa fi fost avute in vedere de initiatorii propunerii legislative si fara sa fi fost dezbatute in Plenul Senatului. Faptul ca aceste amendamente au fost votate in cadrul unei comisii comune din care fac parte deputati si senatori nu acopera obligatia rezultata din principiul bicameralismului de a dezbate in plenul celor doua Camere modificarile esentiale aduse textului initiativei legislative. Comisia comuna ramane un organism de lucru al celor doua Camere si are doar obiectivul de a elabora propunerile legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice si a Legii privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale (conform Art. 1 alin. (1) din Hotararea Parlamentului nr. 18/2013).
Asadar, modificarile aduse in cadrul Comisiei comune schimba fundamental substanta textului propunerii legislative, nu au fost avute in vedere de catre initiatorii propunerii legislative si nici nu au fost dezbatute in cadrul Senatului, ca prima Camera sesizata, aspecte care constituie incalcari ale principiului bicameralismului, asa cum a fost prevazut in Constitutie si interpretat de Curtea Constitutionala printr-o bogata jurisprudenta. Din aceasta perspectiva, consideram ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, fiind adoptata numai de catre Camera Deputatilor, nu respecta procedura parlamentara de adoptare a legilor si contravine jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, potrivit careia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, in conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constitutie, republicata.
Avand in vedere necesitatea clarificarii aspectelor de mai sus si tinand cont de competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale.
8
1
